Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 3, nr. 572-596)

1956-02-22 / nr. 590

Pag. 2-a Sa dăm viaţă directivelor celui de al doilea Congres al partidului — Şedinţa plenară a com­itetului raional de partid „V. I. Lenin” cu activul — Zilele trecute a avut loc şedinţa plenară a com­itetuluii raional de par­tid „V. I. Lenin“ cu activul său de partid. In cadrul plenarei, tovarăşa Elena Iordăchescu-Lascu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetu­lui raional de partid „V. I. Lenin“ a făcut o expunere în care a ana­lizat, în lumina Raportului de acti­vitate al C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al 11-lea al partidului şi a celorlalte documente ale Congre­sului, munca desfăşurată de orga­nele şi organizaţiile de partid dirn raion. Atît expunerea cît şi participanţii la discuţii au scos în evidenţă impor­tantele realizări obţinute de oamenii muncii din raion sub conducerea organizaţiilor de partid, în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor primu­lui plan cincinal. Planul producţiei globale pe raion a fost realizat în anul 1955 în proporţie de 114,4 la sută. In cursul primului cincinal au fost construite noi tipuri de maşini şi aparate. Multe din acestea realizate pentru prima oară la noi în ţară. Printre acestea se numără autobusele M.T.D., maşinile de recoltat stuf, contorii electrici, contorul de gaze şi altele. Aceste realizări au fost posibile datorită luptei neobosite a muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor, în­drumaţi de organizaţiile de nordici şi ajutorului multilateral primit din Uniunea Sovietică. Numeroase în­treprinderi din raion au fost în­zestrate cu maşini şi utilaj sovietic de înaltă tehnicitate. Folosirea do­cumentaţiei tehnice şi a metodelor de lucru sovietice a dat posibilitatea multor muncitori să obţină realizări însemnate în producţie. Analizînd problema creşterii pro­ductivităţii muncii, atît expunerea prezentată de tov. Elena Iordăchescu- Lascu cît şi discuţiile purtate de nu­meroşi participanţi la adunare, au ■arătat că deşi s-au obţinut realizări, totuşi în unele întreprinderi se­ ma­nifestă o slabă preocupare faţă de această însemnată problemă. Orga­nizaţiile de partid şi conducerile ad­ministrative nu s-au preocupat în­deaproape de introducerea tehnicii noi, de descoperirea de noi rezerve interne care să ducă la o mai bună folosire a maşinilor şi agregatelor. Tov. Dionisie Balaş, maistru-prim la uzinele „Mao Tze-dun“ a arătat că nu a existat o preocupare susţi­nută pentru revizuirea, repararea şi mărirea vitezei podurilor rulante de la turnătorie, ceea ce face ca zilnic să se piardă zeci de ore preţioase de lucru. Dacă capacitatea de pro­ducţie a turnătoriei de oţel ar fi fost folosită din plin, s-ar fi rea­lizat în plus oţel din care s-ar fi construit 200 de poduri rulante elec­trice sau piese pentru circa 400 cazane de tip locomobilă, sau circa 1500 tone armătură de oţel. Aşa cum a reieşit din expunere şi discuţii, în unele întreprinderi tex­tile din cuprinsul raionului „Lenin“ se manifestă lipsuri în introducerea şi extinderea tehnicii noi, în moder­nizarea utilajului. întreprinderile „8 Martie“, „Muntea textilă“ şi „Victoria socialistă“ s-au ocupat prea puţin de sporirea turaţiei războaielor. O contribuţie însemnată în spori­rea productivităţii muncii o are apli­carea metodelor avansate de lucru. Folosirea metodelor de aşchiere ra­pidă şi tăiere intensivă a metalelor poate spori productivitatea strungu­rilor cu 30—40 la sută. Metodele înaintate sunt folosite însă de un număr mic de muncitori din cuprin­­sul raionului Lenin. Abia 10 la sută din numărul muncitorilor de la „Mao Tze-dun“ folosesc metode avansate, 20 la sută de la „Electromag­netica“, iar la „ICAR“ circa 30 la sută. Numai prin extinderea metodei Jand­arova — de preluare a mași­nilor din mers, s-ar putea cîştiga în fiecare lună la uzinele „Mao Tze­­dun“ 2.000 ore productive, iar prin aplicarea acestei metode de către toate întreprinderile metaurgice din raion, s-ar cîştiga lunar peste 7.000 ore productive Plenara a dezbătut pe larg şi problema reducerii preţului de cost şi a îmbunătăţirii calităţii produse­lor. Reducerea preţului de cost este împiedicată în multe întreprinderi de menţinerea unui aparat administrativ umflat, de cheltuielile neproductive exagerate, de rebuturi şi risipă de materie primă. La întreprinderea „13 Septembrie“, de pildă, sunt 147 mun­citori care lucrează nemijlocit în producţie, iar numărul personalului administrativ se ridică la 137. Lipsuri serioase se manifestă şi în ce priveşte reducerea procentului de rebuturi, întreprinderea „U.C.R.“ pe 1955 a dat rebuturi în valoare de 800.000 lei. Din rebuturile date de fabrica „Viitorul“ pe anul trecut, se puteau construi 2.200 butelii de a­­ragaz. Au fost scoase în evidenţă şi unele lipsuri în ce priveşte slaba calitate a unor aparate de radio produse de întreprinderea „Electromagnetica“, a unor ţesături fabricate de întreprin­derea „Răscoala 1907“ şi a altor produse. Discuţiile însă nu au scos sufi­cient în evidenţă faptul că unele organizaţii de partid nu au urmărit îndeaproape problemele de producţie. Dacă unele organizaţii de partid au analizat problemele producţiei şi au luat hotărîri pentru îmbunătăţirea muncii totuşi ele n-au urmărit per­manent cum sînt aplicate aceste mă­suri. Lipsa unui control sistematic asupra activităţii conducerilor ad­ministrative a făcut ca să nu se descopere şi valorifice însemnate re­zerve interne cu ajutorul cărora pro­ductivitatea muncii să crească per­manent iar preţul de cost să scadă continuu. In raionul Lenin sunt multe Insti­tute de învăţămînt superior. Plenara a analizat pe larg activitatea depusă de organizaţiile de partid din învă­­ţămintul superior, îndrumate de co­mitetul raional de partid, aceste organizaţii s-au preocupat mai te­meinic de îmbunătăţirea muncii de partid, de mobilizarea membrilor de partid şi a celorlalte cadre didac­tice la îmbunătăţirea procesului de învăţămînt. Preocuparea principală a organiza­ţiilor de partid din învăţămîntul superior a fost de a desfăşura o muncă educativă în rîndurile stu­denţilor, de a îndruma concret acti­vitatea organizaţiilor de U.T.M. în vederea intensificării luptei contra atitudinilor necorespunizătoare în muncă a unora dintre studenţi. Lucrările plenarei au subliniat însă că în munca institutelor ştiinţifice mai există încă multe neajunsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Ast­fel, lupta de opinii nu este încă folosită aşa cum trebuie. Lipsa de colaborare între institutele ştiinţifice dă loc unui paralelism în studierea unor probleme. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Ştefan Cruceru, secre­tar al comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M R., care a arătat că­­ lucrările plenarei au cuprins o ana­liză detailată a problemelor ce se desprind din Documentele celui de al doilea Congres al P.M.R. Sar­cina organizaţiilor de partid din în­treprinderi şi instituţii, a spus vorbi­torul, este de a dezbate cu­ m­ai te­meinic aceste probleme, potrivit spe­cificului fiecărui loc de muncă, de a antrena pe toţi muncitorii în des­coperirea şi folosirea rezervelor in­terne, îndeplinirea planului de producţie pe 1956, dezvoltarea continuă a eco­nomiei naţionale depind în mare mă­sură de lupta dusă de organizaţiile de partid pentru sporirea neîncetată a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea­ ca­lităţii produselor. Sprijinirea iniţia­tivei maselor în introducerea şi răs­­pîndirea tehnicii înaintate, asigura­rea condiţiilor necesare bunei des­făşurări a procesului de producţie, introducerea unui regim sever de economii, reducerea permanentă a procentului de rebuturi — vor da po­sibilitate întreprinderilor noastre să obţină noi succese în muncă. Lucrările plenarei comitetului raio­nal de partid ,.V. I. Lenin“ cu activul său au dovedit hotărîrea fermă a or­ganizaţiilor de partid din raion de a mobiliza masele largi de oameni ai muncii la lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate d­e cel de al doilea Congres al P.M.R. L. ALDULESCU Pentru îndeplinirea planului de colectări In raionul Urziceni munca de rea­lizare a planului de colectare a pro­duselor vegetale şi animale s-a des­făşurat într-un mod destul de cu­­rios. Mai bine zis în „două etape . Pînă la sfîrşitul anului trecut între­gul aparat de colectare ajutat fiind de agitatorii din comune şi de către sfaturile populare, a obţinut unele succese. Planul pe anul 1955 a fost realizat la grîu în procent de la sută, porumb 95 la sută, floarea soarelui 82,3 la sută, alte boabe 92 la sută, fin 100 la sută, carne de porc 97,5 la sută, lapte vacă_84_la sută, lapte ci sută la sută şi lînă, sută la sută. Dacă s-ar mai fi continuat munca începută doar cîteva zile, planul de colectare ar fi putut fî realizat în scurt timp în procent de sută la sută pe întregul raion. Dar lucrurile nu s-au prezentat aşa. La sfîrşitul anu­lui, fără excepţii, întregul aparat de colectare a făcut o „pauză odihni­toare“ şi cum era şi firesc planul nu s-a realizat de la sine ci a ră­mas în acelaşi stadiu care de altfel nu putea mulţumi pe nimeni, cu atît mai mult aparatul de colectare. Se­­zisîndu-se de această stare de lucruri tovarăşul Done Pamfil, împuternici­tul raional cu colectările, a luat de îndată măsuri de îndreptare. Au fost convocaţi la o şedinţă de lucru, co­lectorii, împuterniciţii comunali, pre­şedinţii sfaturilor populare comunale analizîndu-se felul în care s-a des­făşurat munca de realizare a planu­lui de colectare pe raion. In urma dezbaterilor care au avut loc s-au stabilit cantităţile ce tre­buiesc colectate, ritmul de colectare şi termenele de realizare a planului de colectare. In urma acestei şedinţe, datorită noului avînt pe care l-a căpătat mun­ca de colectare, planul a început să se realizeze într-un ritm nou. Astfel, s-a ajuns ca la grîu să se realizeze planul în procent de sută la sută de către comunele Borăneşti, Ciocîr­­lia, Coşereni, Eliza Stoieneşti, Gîr­­bovi, Ion Roată, Jilavele, Manasia şi Moviliţa. La porumb, planul a fost îndeplinit în comunele Borăneşti, Co­şereni, Ion Roată şi Sf. Gheorghe. Este de remarcat faptul că în co­munele în care s-a realizat planul la r­ ­o— grîu, s-a realizat şi la porumb, pre­cum şi la toate celelalte produse ani­male şi vegetale. Aşa după cum a do­vedit practica, succese nu s-au obţi­nut decît acolo unde munca de rea­lizare a planului de colectare s-a desfăşurat avînd la bază o susţinută muncă politică de masă, iar colectorii au lucrat după un plan bine întoc­­mit şi pe care l-au respectat cu toată seriozitatea. In comunele unde colectorii nu s-au preocupat într-o măsură suficientă de respectarea ritmului de colectare, acolo unde s-a muncit sectar fără ajutorul agitatorilor, se observă că acele comune sunt codaşe la colectare. Iată de pildă în comuna Cocora unde sunt doi asemenea colectori şi anume Alexandru Gâşcă şi Nistor Tănase, la data actuală planul la grîu şi po­rumb nu a fost încă îndeplinit. Mai pot fi citate şi comunele Mol­doveni, Adîncata, Armăşeşti, Manasia, Roşiori, Borcăneşti şi altele. Pentru ca planul de colectări să fie realizat pînă la data de 28 fe­bruarie, aşa cum s-a angajat între­gul aparat de colectori din raionul Urziceni, este necesar ca atît din par­tea sfaturilor populare comunale cît și din partea sfatului popular raional să existe un sprijin mai concret care să constea în formarea de echipe care să ajute colectorii în munca lor. Sfatul popular raional nu trebuie să se limiteze numai la elaborarea u­­nor hotărîri, ci să urmărească şi apli­carea acestora în viaţă pentru ca planul de colectare să fie îndeplinit cît mai curînd. C. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Urziceni A apărut Buletinul „Pentru apărarea păcii“.­ ­ A apărut nr. 62—63 din Buletinul 5„Pentru apărarea păcii“ (noua denu­mire a Buletinului Comitetelor de luptă pentru pace), publicaţie lunară editată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R.P.R. .Buletinul publică materiale în legă­tură cu problema reducerii armamen­telor şi interzicerii armelor nucleare, materiale despre apropiata sesiune ex­traordinară din luna aprilie a Consi­liului Mondial al Păcii. De asemenea sunt publicate ştiri în legătură cu ac­tivitatea comitetelor de luptă pentru pace din ţară. Buletinul conţine ca supliment docu­mentele sesiunii de la Praga a Co­mitetului politic consultativ al state­lor participante la Tratatul de la Var­­şovia. M­ă aflam zilele trecute in biroul mecanicului şef de la S.M.T. Nanov, inginerul Gavrilă Barbu. Discutam în legătură cu re­paraţiile tractoarelor şi maşinilor din dotaţia staţiunii. In timp ce imi însemnam unele date intră in birou un tinăr cu o figură surizătoare, plăcută. — Vă salut, tovarășe inginer. — Bună ziua tovarășe. Aveți treabă cu mine ? — Da, cu dumneavoastră sau cu tovarășul director. — In ce problemă? — Aş vrea să mă angajez ca tractorist. Nu mă mai recunoaș­teți ? — Iartă-mă, dar nu-mi amintesc. — Eu sunt Aristide. — Parcă mi-aduc aminte. Aha ! Tractoristul de la a patra ? — Da tovarăşe inginer. — Şi ce-ai făcut frate Aristide de nu te-am mai văzut pe-aici atita vreme ? — Am făcut armata, tovarăşe in­giner. — Bravo Aristide, dar la noi tu ştii cum se intră. — Ştiu, tovarăşe inginer, cum să nu. — Ei atunci fă o cerere şi vino simbătă că ţinem examen. Cum tu ai fost tractorist bun ai şanse să vii iar printre noi. — Sunt sigur că voi reuşi tova­răşe inginer, că şi in armată am lucrat in meserie. Mi-am mai făcut o perfecţionare, aceea de mecanic auto. — Atunci e In avantajul tău. Aşa stau lucrurile la S.M.T. Na­nov. Examen pentru postul de trac­torist ! La cel de al doilea S.M.T. al ra­ionului Alexandria, la Brînceni, oricine ar asculta pe conducătorii lOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOß Cum se­­ explică ? ! staţiunii s-ar minuna de cite pot auzi sau citi din rapoartele trimise forurilor superioare S.M.T... ...Ne lipsesc... atiţia tractorişti, mecanici de sector... Avem nevoie de cadre calificate pentru sectorul mecanic... Nu vom putea face faţă sarcinilor de campanie, dacă nu ne daţi oameni. Şi asemenea văicăreli ar putea auzi la infinit. Două staţiuni de maşini şi trac­toare din acelaşi raion, două staţii, două concepţii. Cum se explică? Simplu de tot. La S.M.T. Nanov munca se desfăşoară organizat, după un plan chibzuit de muncă. Conducerea se interesează îndea­proape de condiţiile de viaţă şi de muncă ale colectivului. Tractoriştii şi ceilalţi mecanizatori realizează ciştiguri mari şi fac cheltuieli mici. Intr-una din zilele petrecute la S.M.T. Nanov trei mese alcătuite dintr-un ceai cu pline dimineaţa, o ciorbă cu carne de porc şi o iahnie de cartofi la prinz şi acelaşi menu de la prinz şi seara n-au depăşit suma de 4 lei (3,82). Staţiunea are o gospodărie a­­nexă, care a aprovizionat pe toţi salariaţii întreprinderii cu legume şi zarzavaturi cu mult sub preţul pieţii şi a asigurat toată aprovizio­narea cantinei. De aceea masa (3 meniuri pe zi) nu ajunge niciodată la 120 lei pe lună. Sunt şi alte asemenea realităţi, care nu se prea intilnesc la S.M.T. Brinceni. Şi mai e oare de mirare că aleargă după oameni, în vreme ce la Nanov­ei sunt selecţionaţi după pregătirea lor? P. IONAŞCU De la „LOTO-CENTRAL” întreprinderea de Stat „Loteria“ aduce la cunoştinţa participanţilor cîştigători la tragerea Loto Central din 17 februarie 1956, că din cauza condiţiunilor meteoro­logice, comisia centrală nu a putut cen­­tralza toate datele necesare pentru stabi­lirea premiilor. In consecinţă, în baza prevederilor, art. administrarea sistemului de loterie Loto Central, operaţiunile de stabilire a pre­miilor pentru această tragere se amină pînă la primirea acestor date,­­ după care premiile se vor comunica pe caie obiş­nuită. Această amînare nu influenţează cu ni­mic drepturile participanţilor cîştigători STEAGUL’ ROŞU Muncă intensă pentru recoltarea stufului Folosind­u-se perioada friguroasă din ultimul timp, acţiunea de recoltare a stufului se desfăşoară cu intensitate, recoltîndu-se cantităţi tot mai marii din această preţioasă materie primă atît de necesară pentru construcţiile agro­zootehnice. "V." Numai în raioanele Vidra, Brăneşti, Alexandria, Lehliu, Snagov, Olteniţa, Slobozia şi Drăgăneşti-Vlaşca, de pe bălţile ce sunt exploatate prin unită­ţile secţiunii industriale locale a sta­tului popular regional, s-au recoltat în lunile ianuarie şi februarie a c. pes­te 77.000 maldăre de stuf, adică mai mult de 540 tone. Fruntaşe sunt ra­ioanele Vidra şi Brăneşti. Acţiunea de recoltare a stufului se duce prin întreprinderile raionale de industrie locală care au organizat a­­teliere speciale pentru prelucrarea a­­cestei importante materii prime. Un a­­semenea atelier s-a înfiinţat de curînd în comuna Cernica-Brăneşti, unde, ac­­tualmente se confecţionează plase de stuf (ostreţe) pentru tavane. Recoltarea stufului în regiunea Bucu­­reşti se duce într-un ritm tot mai in­tens spre a se obţine noi succese in cinstea alegerilor de deputați în sfa­turile populare. —O— Economii de materiale La fabrica de săpun „Stela“, secţia săpuierie-fierbere, condusă de inginerul Dragoş Ionescu, este deţinătoarea dra­pelului de secţie fruntaşă pe întreprin­dere. Secţia s a angajat să lupte cu avînt sporit pentru a-şi menţine dra­pelul de secţie fruntaşă şi în viitor. Succese deosebite au obţinut pînă în prezent utemiştii Constantinescu Ma­rin, Vasilescu Ion şi Goldstein Adrian din brigada de tineret, care sunt în primele rînduri ale întrecerii socia­liste. Tot la fabrica de săpun „Stela“, bri­gada de economii la consumul de sodă pentru produsele ,,Vim“ şi „Radior­“, şi brigada de economii la consumul de tu­buri pentru pastă de dinţi, în luna ia­nuarie au obţinut importante economii. Astfel brigada pentru consumul de sodă din care fac parte tovarăşii Haţe­­ganu Iulian şi Dobriţă Nicolae a ob­ţinut la produsul „Radion“ economii în valoare de 1708 lei, iar la produsul „Vim“ de 1669 lei. De asemenea bri­gada de economii din care fac parte tovarăşele Mărculescu Anicuţa şi Pe­­trescu Emilia de la consumul de tuburi pentru pastă de dinţi a obţinut eco­nomii în luna ianuarie în valoare de 1059 lei. La Sudiţi, în lunile de iarnă oame­nii răsfoiesc mai mult ziarele. Au la­­îndemînă mai mult timp liber decît atunci cînd sînt prinşi în noianul treburilor la cîmp în lunile de primă­vară, vară şi toamnă. Iarna, în afară de îngrijitul vitelor şi pregătirea pentru muncile agricole de primăva­ră, nu mai au cine ştie ce de făcut. Se adună la sfatul popular ori la co­operativă,­ citesc şi discută. Aşa au aflat de scrisoarea colectiviştilor din Bucu. Studiind documentele Con­gresului partidului nostru, citind şi scrisoarea colectiviştilor din Bucu, oamenii şi-au dat mai bine seama de rezultatele ce se pot ob­ţine dacă îşi unesc laolaltă pămîn­tul şi-l muncesc cu maşinile statu­lui. De fapt, la întemeierea unei în­tovărăşiri agricole s-au gîndit ei mai de mult. Dar ce folos, că aceia care trebuiau să se ocupe de treaba aceas­ta, o arpînau de azi pe mîbtre. Intr-o zi însă, după o adunare generală a organizaţiei de bază, î­n care comu­niştii Ion Matei şi Florea N. Ion au luat cuvîntul şi au spus răspicat că trebuie să înceapă munca de îndru­mare pentru întemeierea unei întovă­răşiri şi în satul lor, treburile s-au schimbat. S-a constituit comitetul de iniţiativă şi s-a pornit serios la lucru. SE CONVING OAMENII.­ în scurtă vreme o bună parte din aceia care au pămînt la punctul „Tufe“ au făcut cereri de înscriere. Dar aceştia erau totuşi puţini. „Dacă facem întovărăşire, şi-au zis cei din comitetul de iniţiativă, este bine să pornim de la început pe baze sănă­toase. Să ne adunăm mai mulţi. Şi la punctul „Gropi“ este pămînt bun şi mai ales e lucrat de oameni har­nici. Ce ar fi dacă am sta şi cu ei de vorbă. Facem o întovărăşire cu două tarlale“. Oamenii aceştia însă s-au deprins să urmeze pilda mijlocaşului Traian Constantinescu, un fruntaş al recol­telor bogate. Şi cu acesta, munca de lămurire merge cam greu. Lui îi trebuie vreme pentru ca să se con­vingă de avantajele întovărăşirii. Trebuia găsit omul cel mai nimerit, care să stea de vorbă cu el. Dacă el va intra în întovărăşire atunci vor veni şi mulţi alţii. Din comitetul de iniţiativă face parte şi tehniciană Elena Vasile. Ea îl cunoaşte de multă vreme pe Tra­ian Constantinescu. Totdeauna l-a sfătuit la bine şi a ascultat-o. De a­­ceea, s-a angajat ca la această ches­tiune ea să discute cu el. In zilele ur­mătoare şi-a înteţit vizitele la gos­podăria lui „nea Traian“, cum obiş­nuieşte să-i zică. Despre superiorita­tea lucrării pământului cu ajutorul maşinilor, a reuşit să-l convingă uşor. El avea Insă o nedumerire. Nu ştia cum să şi-o spună. Intr-una din zile, după ce tehniciană a stat îndelung de vorbă cu el, Constan­­tinescu i-a spus: — Bine, dar ce se întîmplă cu caii mei? Vezi matale, îi am de atîta vre­me, îmi fac treburile cu ei și nu-i dau... — Caii rămîn mai departe ai du­­mitale. Așa spune statutul, așa fa­cem... — Uite, dacă așa stau lucrurile, să știi că mă înscriu. Pînă acum toate cite mi-ai spus au fost bune, şi eu te-am ascultat. De aceea te ascult şi de data aceasta. NOI CERERI... ...In ziua aceea, la şcoala din satul Sudiţi, raionul Snagov, au venit şi Gheorghe Oltearru, Nistor Babei, Ion Dinache şi Toader Neagu, toţi oa­meni gospodari din sat, trecuţi de 70 de ani. Adunarea de la şcoală era o consfătuire a comitetului de iniţiativă cu toţi ţăranii muncitori din tarlaua „Gropi“. A vorbit a­­tunci şi mijlocaşul Traian Constan­­tinescu. Vorbele lui şi mai ales faptul să semnase cererea de În­scriere, au făcut ca şi ceilalţi ţă­rani muncitori să-i urmeze pilda. In sală au început apoi discuţii se­parate, pe grupuri de cîte 3—4. Oa­menii se sfătuiau între ei. Intr-un colţ sînt şi cei 4 bătrîni. Şi ei vor­besc tot despre pasul acesta nou pe care trebuie să-l facă. Au ascultat pe rînd pe toţi aceia care au vorbit. Au ascultat şi vorbele vecinului lor din cîmp, ale lui Traian Constantinescu, I? 5 oMim oii tiotnrîi loo .■» C­ă­tre masa unde se aflau cei din comi­tetul de iniţiativă, moş To­ader Neagu li se adresă cu multă hotărâre în glas. Se vedea că cumpănise mult lu­crurile. — Eu mă înscriu cu pămîntul de la „Gropi“.*Dar, ştiţi ce? Vreau Gipsîstsjs­ a­vărăşirea noastră să se cheme „înto­vărăşirea 1907“. In aceeaşi consfătuire au dat cere­rile de înscriere şi Gheorghe Olteanu, Nistor Baboi, Ion Dinache şi aproape toţi ţăranii muncitori cu pămînt în tarlaua „Gropi“. S-au adunat în total 33 de cereri ZIUA CEA MARE... ...La adunarea de constituire au venit şi alţi ţărani muncitori din sat. Sala de clasă devenise neîncăpătoa­re. Cît a durat adunarea, mulţi din­tre participanţi au stat în picioare nemaiavînd loc pe băncile şi scaunele care fuseseră aduse. Atunci s-au pus ultimele întrebări în legătură cu pro­blemele care nu erau încă pe deplin lămurite, s-a prelucrat din nou sta­tutul, s-a ales comitetul de conducere şi s-a aprobat propunerea lui moş Toader Neagu ca întovărăşirea să se numească „întovărăşirea agricolă 1907“. Noua întovărăşire are două tarlale: una a celor de la „Tufe“, iar cealaltă a celor de la „Gropi“. In co­mitetul de conducere au fost aleşi şi mijlocaşul Traian Constantinescu şi moş Gheorghe Olteanu. In aceste zile comitetul de condu­cere şi noii întovărăşiţi continuă munca de îndrumare în rîndul ţăra­nilor muncitori pentru ca familia lor să crească necontenit. Traian Con­stantinescu este acum unul dintre a­­nimatorii de seamă ai acestei acţiuni. A. NEDELCU Mijlocaşul Traian Constantinescu şi-a invins îndoiala desen de F. GRONSKI Ne scriu corespondenţii voluntari Au terminat repararea uneltelor agricole In comuna Gruiu, raionul Olteniţa repararea uneltelor agricole ne­cesare campaniei agricole de primăva­ră a fost terminată, iar acum ţăranii muncitori aşteaptă venirea timpului prielnic pentru a porni la lucru. Succesul obţinut de ţărani­i muncitori din comuna Gruiu nu este întîmplător. El îşi are izvorul în munca organizată ce s-a dus în această comună, în atenţia pe care a acordat-o comitetul executiv al sfatului popular acestei probleme. Astfel, s-a trecut din vreme la identificarea tuturor uneltelor ce trebuiau reparate. Cele două centre de reparaţii din comună au fost bine aprovizionate cu materia­lul feros şi cu cărbunii necesari, pen­tru ca munca să nu stea nici o clipă. Acum ţăranii muncitori încear­că puterea de încolţire a seminţelor, pe care nu peste mult timp le vor semăna. BADARAU ION Şi-au electrificat comuna Avînd sprijinul muncitorilor de la G.A.S. Petroşani, raionul Zimnicea, ţă­ranii muncitori­­din comuna Petroşani au început cu cîtva timp în urmă lu­crările de electrificare a comunei. Spri­jinul frăţesc al muncitorilor şi munca însufleţită a ţăranilor muncitori din comună au dat roade. Astfel, a fost construită şi amenajată o uzină elec­trică comunală în care s-a instalat un motor de 100 c. p. şi în cîteva săp­tămîni s-au plantat stîlpii şi s-a in­stalat reţeaua electrică pe uliţa prin­cipală a comunei. La aceste lucrări s-au evidenţiat comuniştii şi depu­taţii Onică Mocanu, Stan Bîtfoi, Ion Budincă şi alţii care au fost iniţiatorii acestei lucrări. La sfîrşitul lunii ianua­rie a. c. în comuna Petroşani s-au aprins primele becuri electrice. VASILE ROMAN In cadrul concursului „Iubiţi cartea“ Biblioteca centrală a sfatului popu­lar al Capitalei, în colaborare cu Casa Centrală a Armatei, au organizat de curînd în sala din bd. 6 Martie nr. 2, un festival literar ghicitoare. Cu acest prilej s-a înmînat insigna „Prietenii cărţii“ unui număr de circa 15 tovarăşi care au participat la discuţiile firraile ale concursului „Iubiţi cartea“. Şi-au dat concursul, artiştii poporu­lui Ion Manolescu şi Costache An­­toniu, artistul emerit Radu Beligan, N. Brancomir şi Marieta Mareş, care au citit fragmente din lucrările scri­itorilor M. Eminescu, I. Creangă, A. Cehov, I. L. Caragiale, G. Topîrceanu şi alţii. . Au participat peste 500 cetăţeni. PAUL DAN —O— încă doua stîne cooperatiste In primăvara anului trecut, în comu­na Ion Roată, raionul Urziceni au fost prelucrate instrucţiunile cu privire la stînele cooperatiste. Mulţi dintre locui­tori au înţeles avantajele ce le prezin­tă stînele cooperatiste dar parcă tot nu le era la îndemînă să dea oile de lingă casa lor, să fie îngrijite de altcineva decît de el. Comunistul Nicolae G­orga văzînd şovăiala oamenilor a propus biroului organizaţiei de bază P.M.R. dii­n comună să se pornească o largă ac­ţiune de lămurire. O adunare generală a analizat propunerea, a fost de acord cu ea şi s-a dat sarcină fiecărui mem­bru de partid în parte în această pri­vinţă. In scurt timp munca de lămurire dusă de comunişti şi-a dat roadele. In comună a luat fiinţă prima stână co­operatistă cu un număr de 459 oi. Pen­tru început s-a planificat să se obţină o producţie de 10 kg. brînză pentru fie­care oaie. Dar iată că rezultatele ob­ţinute de stîna cooperatistă au între­cut aşteptările. Producţia realizată a fost de 12 kg. brînză pentru fiecare oaie, aproape dublu faţă de cele 7 kg. brînză pe cap de oaie obţinută în sec­torul individual. Aceste rezultate au fost cel mai bun mijloc de convingere a țăranilor muncitori. Anul acesta în comuna noastră au fost create încă două stîne cooperatis­te cu un număr de 594 oi. ____________________CTOIAM TftMACF___ P­loua mărunt, şi răceala răsbătea prin haine ajungind pînă la oase — totuşi tehnicianul agro­nom Voinea Tudor mergea din casă în casă şi discuta cu ţăranii munci­tori despre cursul agrotehnic ce urma să-l deschidă. Unii dintre cei cu care sta de vorbă ascultau cu in­teres cuvintele tehnicianului care Ie explica despre rostul agrotehnicii înaintate şi i se alătură. Alţii însă, se făceau că nu pricep, dar Ghena Grigore şi Papacică Constantin îl susţinură în faţa oamenilor. — Să-l deschidem nea Tudore! Să învăţăm şi noi cei din Măgurele fe­lul cum se munceşte pămîntul ca să dea rod bogat. Cei 15 cursanţi care s-au înscris la cursul agrotehnic începură să-l frecventeze cu regularitate notin­­du-şi cele spuse de tehnicianul Voi­nea Tudor. Acesta le vorbi printre altele şi despre lucrările de bază ale solului. Atunci cînd se termină lec­ţia, comunistul Radu Anghel pro­puse celorlalţi cursanţi: — Eu fraţilor cred că n-ar strica să ne gindim şi noi la o întovărăşi­re, mai cu seamă că pămîntul pe ca­­re-l avem este bun de grădinărie. Carangea Ştefan care ascultase şi el la această discuţie se antrenă în vorbă şi zise: — Să facem! Şi eu sunt de părere să facem. Dealtfel am aflat lucruri frumoase despre întovărăşiri. Gîndul acesta începuse să-i fră­­mînte pe oameni încă de pe la a 5-a lecţie, a cursului agrotehnic. înain­te de a începe lecţia, discutau des­pre avantajele aduse intovărăşiţilor şi colectiviştilor. Papacică Constan­tin care urma şi el cursul agrotehnic nu stătu nici el prea mult la îndoia­lă şi zise: — Să facem un comitet de iniţia­tivă. Aşa a început munca pentru crea­rea întovărăşirii din Măgurele. Nu era treabă uşoară dar printr-o susţinută muncă de lămurire, 17 fa­milii de ţărani muncitori s-au unit să muncească cele peste 17 ha. te­ren legumicol. In această lună s-a inaugurat la Măgurele întovărăşirea „16 Februarie". In curînd, întovărăşiţii din Măgu­rele, vor duce primele trufandale pe piaţa oraşului, contribuind şi ei la buna aprovizionare a populaţiei. ENE FLORIAN La Măgurele S-a înfiinţat întovărăşirea „16 Februarie“ In sat, o nouă întovărăşire Cu cîteva zile in urmă s-a petrecut un eveniment de seamă în viaţa satului Flămînda din raionul Videle. In a­­ceastă zi a avut loc inaugurarea în­tovărăşirii agricole ce poartă de­numirea „Cel de al II-lea Congres al partidului“. In întovărăşire au in­trat 30 de familii de ţărani munci­tori cu o suprafaţă de peste 36 hec­tare.­­Cu prilejul inaugurării acestei întovărăşiri au mai fost primite încă patru cereri ale ţăranilor muncitori, Hie V. Dulgheru, Ion I. Neaţu, Tu­dor Stănilă, şi Gheorghe Stănilă. Ce­rerile acestora au fost aprobate de adunarea generală a intovărăşiţilor. Pe lîngă comuniştii şi deputaţii care au fost iniţiatorii acestei noi întovă­răşiri agricole se numără şi femeile Maria Spînu, Floarea Ene, Maria Raifa, şi altele care au contribuit ac­tiv la creşterea numărului celor ce au pornit pe drumul belşugului. Acea­sta este a doua întovărăşire care a fost înfiinţată de curînd în satul Flă­mînda. Pentru succesul deplin al campaniei agricole de primăvară, noii întovărăşiţi care şi-au pregătit din timp atelajele şi seminţele au chemat la întrecere pe cei din întovărăşirea agricolă „23 August“ din acest sat în scopul obţinerii unor recolte spo­rite la hectar. ANDREI GHEORGHE, POPESCU ANA şi FLORIAN FLAMÂNZEANU —­— iDe ce se tărăgănează montarea uscătorului? Colectivul fabricii de ulei „13 De­cembrie“ se poate mîndri pe drept cuvînt cu realizările obţinute atît în anul 1955 cît şi în cursul lunii ianua­rie a.c., realizări privitoare la înde­plinirea şi depăşirea planului pe sor­timente, la obţinerea unei justă core­laţii a principalilor indici de plan, îmbunătăţirea calităţii produselor, etc. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre realizarea sarcinii de redu­cere a preţului de cost, deşi acesta este unul dintre cei mai principali in­­d­ici de plan. Una dintre greutăţile care contribuie la nerespectarea acestui o­­biectiv, se datoreşte umidităţii peste limitele admise a materiei prime. A­­cest fapt a atras după sine neutiliza­­rea la maximum a agregatelor din sectoarele extracţie şi presă, şi a con­tribuit la pierderea unei însemnate cantităţi de ulei în resturile de se­minţe. Analizîndu-se în mod amănunţit pro­blema de mai sus, s-a constatat că pe lingă o serie de motive obiective care au contribuit la neîndeplinirea acestei sarcini, există şi o serie de lipsuri foarte serioase care se datoresc nea­­plicării la timp a unor măsuri tehnico­­organizatorice, menite să lichideze gre­utăţile privitoare la uscarea seminţe­lor de floarea soarelui. In trimestrul IV al anului trecut s-a pus în func­ţiune un uscător „Büchler“, care însă nu a dat rezultatele corespunzătoare.­­La—urm„—„ppc+pj rmngtnmnri__Sp5_hotaric să se monteze un alt uscător, de tip „Dara“, care ar fi dat rezultate mult mai bune în desfăşurarea procesului de producţie. Deşi această hotărîre s-a luat încă înainte de începerea noului an, nici pînă astăzi uscătorul respec­tiv nu a fost montat şi nici alte mă­suri tehnico-organizatorice nu s-au aplicat. Tărăgănarea îndeplinirii acestei sar­cini se datorește în primul rînd ingi­nerului şef Osias Horovitz, care nu a urmărit îndeaproape această proble­mă, precum și serviciului mecanic, care nu a terminat la timp montarea im­portantului agregat. Conducerea în­treprinderii de asemenea nu a luat nici pînă în prezent atitudine faţă de aceste serioase lipsuri. La neîndeplinirea sarcinii de redu­cere a preţului de cost, se mai adau­gă şi sporirea cheltuielilor de aloca­ţie la descărcarea vagoanelor cu ma­terie primă. Pentru ca întreprinderea noastră să îndeplinească cu cinste toate sarcinile ce-i revin asupra obiectivelor stabilite în planul de producţie pe anul acesta, trebuie să se da măsuri pentru înlătura­rea tuturor lipsurilor constatate pînă în prezent şi să se folosească toată capa­citatea de producţie a maşinilor a­pli­­cîndu-se toate măsurile tehnico-organi­­zatorice prevăzute în plan. M­ATFFCr­l rOMCTA MTIM AU PREGĂTIT RĂSADNIŢELE Ţăranii muncitori Florea Neagu, Du­mitru Filip şi Gheorghe Ene din co­muna Ogrezeni, raionul Domneşti, au terminat printre primii pregătirea unel­telor agricole şi au trecut apoi la a­­menajarea răsadniţelor pentru zarza­vaturi şi legumele timpurii. Ei au pre­gătit in cîteva zile peste 30 m.p. ră­sadniţe în care au şi însămiînţat ardei, vinete, roşii, etc. La fel ca ei n­umeroşi ţărani muncitori au amenajat paturi calde şi au pregătit ramele şi geamu­rile pentru răsadniţe, urmînd ca de îndată ce timpul va deveni favorabil să le însâmînţeze. NICOLAE GRIGORE —6— Lucrează la livada de pomi a colectivei Cu prilejul dezbaterii documentelor Congresului al II-lea al partidului, co­lectiviştii din comuna Ruşii lui Asan, raionul Videle, şi-au propus printre al­tele in planul de producţie pe anul 1956 şi crearea unei livezi de pomi fruc­tiferi. Pentru ca cele hotărîte să nu rămină pe hirtie, colectiviştii au tre­cut de pre acum la săpatul gropilor unde vor fi plantaţi cei 600 prun­.'gu­tui şi alte specii de pomi fructiferi. PF.TI­F. CRISTEA

Next