Steagul Roşu, decembrie 1956 (Anul 3, nr. 830-855)
1956-12-01 / nr. 830
La înălţimea misiunii primite ...In 1950, colectivistulNicolae Bobe din Dragalina a plecat la o şcoală de partid pe care a absolvit-o cu calificative dintre cele mai bune şi nu mult după aceea primi misiunea de activist la comitetul raional de partid Urziceni. Ceea ce era Insă important, era faptul că el cunoştea şi o altă şcoală, a muncii în gospodăria colectivă şi că trecuse cu succes multe greutăţi inerente legate de primii paşi pe drumul muzicii pămintului în comun. Firea sa perseverentă a învins însă întotdatina. De aceea, cînd la incertul a primit sarcina să ajute gospodăria colectivă din Moviliţa, n-a stat mult pe gînduri, s -a mutat acolo familia și n-a j Ştuit niciodată ce-i oboseala. Influențați de chiaburii satului, unii colectiviști ceruseră să iasă din gospodărie. Alţii, care erau hotărlți să râmbnă, nu ieşeau însă nici el cum trebuie la muncă. Zi şi noapte, Bobe a stat de vorbă cu colectiviştii, a demascat uneltirile chiabureşti în adunările populare. Rezultatul ? Pe lingă cei care au renunţat ,să mai plece, s-au mai înscris alte şapte familii. încetul cu încetul, gospodăria din Moviliţa şi-a recăpătat echilibrul şi a devenit una din gospodăriile puternice ale raionului. Apoi, tov. Bobe primeşte muncă de instructor de partid în comunele Moldoveni, Adîncata şi Jilavele. Instructorul de partid Nicolae Bobe munceşte azi în comunele Cocora şi Colelia. Cînd în anul 1954 a venit pentru prima oară In Colelia, gospodăria colectivă de aci, „Gheorghi Dimitrov'', număra doar 22 familii, iar in comuna Cocora, gospodăria colectivă „23 August", 60 familii. Prima sa sarcină a socotit-o fiind aceea de a întări și lărgi sectorul socialist al agriculturii. Mai întii s-a ocupat ca toţi membrii de partid să fie convinşi de a se incadra intr-o formă socialistă de muncă. Şi iar şi-a închinat izbînzii sale zeci de zile şi nopţi. A fost poate de zeci de ori acasă la Gh. Nistor din Colelia, un ţăran muncitor căruia nu-i era clar cum se munceşte In gospodărie A fost cu acesta In vizită la colectivistul Costică Răducanu, l-a invitat apoi la festivitatea împărţirii veniturilor colectivei. Recolta In gospodărie, la toate produsele, era aproape dublă faţă de cea a lui Nistor. Acesta s-a convins pentru că instructorul de partid i-a arătat drumul. Aşa s-au petrecut faptele şi cu ţăranul muncitor Gh. Başturea din Cocora, sau cu Nicolae Gavrilă. Şi munca instructorului a dat roade. Organizaţiile de partid din comune au depus o asemenea activitate, incit în vara aceasta alte două gospodării colective au luat fiinţă: „Vasile Roaită“ cu 50 familii la Colelia (azi cuprinde 11 familii) şi „1 Mai" la Cocora, cu 30 de familii (azi 45 familii). In afară de acestea s-au înfiinţat 5 întovărăşiri agricole la Colelia şi 3 la Cocora, astfel că nici un membru de partid din aceste romane nu se găsește acum în afara sectorului socialist al agriculturii. w H. URSU Acum şase ani cînd s-a înfiinţat gospodăria agricolă colectivă „Horia, Cloşca şi Crişanu“ din comuna Căzăneşti, raionul Slobozia, au intrat şi cîţiva tineri. Nu erau mulţi. Erau doar nouă. O parte din aceşti tineri internişti ca Ene Oprea, Andrei Petre şi Dobre Dima le spuseseră părinţilor lor înainte de a se înscrie. „La organizaţie ni s-a spus de multe ori că munca în comun făcută cu maşinile şi tractoarele statului va da roade mai bogate, iar traiul nostru va fi din ce în ce mai bun. Noi, cîţiva tineri ne-am hotărit să ne înscriem. Nu ar fi bine ca împreună să intrăm în colectivă ?“ In nenumărate zile cei trei tineri au discutat mult cu părinţii lor despre colectivă, despre cele văzute la alte gospodării colective. Munca lor însă pentru convingerea părinţilor a fost grea la început deoarece de câte ori deschideau discuţia despre colectivă primeau acelaşi răspuns: „Să între înţii alţii, să vedem ce recoltă obţin ei la toamnă şi pe urmă dacă e bine, ne înscriem şi noi“. Ulterior însă ei s-au convins şi au intrat alături de fiii lor în colectivă. Preocuparea principală a organizaţiei de partid din gospodărie era atragerea de noi membri, întărirea gospodăriei, şi educarea comunistă a tineretului. De multe ori, biroul orgănicaţiiei de bază P.M.R., chema pe finimii utemişti, discuta cu ei despre frumoasele perspective ale gospodăriei şi îi îndemna ca alături de comunişti să desfăşoare în rîndul tineretului din comună o susţinută muncă politică în scopul atragerii lor în gospodărie. încă din primul an de muncă în colectivă, mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale printre care şi un număr însemnat de tineri au văzut cu proprii lor ochi că în gospodărie se pot obţine recolte mai bogate, iar traiul colectiviştilor devine din ce în ce mai bun. Aceasta a făcut ca începînd din al doilea an printre cei ce au intrat în gospodăria colectivă să se afle şi mulţi tineri hotărîţi să muncească împreună cu cei vârstnici cît mai bine pămîntul. Aşa se face că astăzi în gospodăria colectivă „Horia, Cloşca şi Chişac“ există un număr de 50 utemişti. ★ O grijă permanentă o poartă organizaţia de bază P.M.R. educării comuniste a tineretului. Un mare accent a pus organizaţia de partid pe îndrumarea biroului organizaţiei de bază U.T.M. pentru ca acesta la rî g radul său să se preocupe de îmbunătăţirea vieţii interne de organizaţie, să se preocupe continuu de antrenarea tinerilor la muncă, etc. Ţinute cu regularitate şi biroe pregătite, adunările generale ale organizaţiei de bază U.T.M. au constituit un mijloc important de educare a tineretului. In diferite adunări ale organizaţiei de bază U.T.M., la gazeta de perete, etc. mulţi tineri au fost evidenţiaţi,ar metodele lor de muncă au fost generalizate. Paralel însă cu popularizarea fruntaşilor şi a metodelor lor de muncă, au fost criticaţi acei tineri care nu participau cu regularitate la muncă sau uneori nu dovedeau grijă faţă de avutul obştesc. De pildă, unii tineri, ca : Nicolae Paraschiv, Gheorghe Radu, Ionel D. Tudor şi Ion Gr. Radu, nu-şi îndeplineau totdeauna sarcinile trasate de organizaţie, iar în producţie nu dovedeau elan tineresc şi nu aveau suficientă grijă pentru păstrarea bunurilor obşteşti. Faţă de atitudinea lor, ceilalţi membri ai organizaţiei de bază U.T.M. au luat poziţie în adunări criticîndu-i pentru lipsurile lor, iar la gazeta de perete au fost de asemenea criticaţi. Irasus tradu şi criticile aduse, ei şi-au îmbunătăţit munca iar astăzi se pot număra printre fruntaşii gospodăriei. Important este faptul că periodic, organizaţia de bază P. M. R. analizează activitatea organizaţiei U.T.M. In ultima vreme de exemplu se constatase că biroul organizaţiei de bază U.T.M. slăbise munca politică în rîndul tineretului, iar la îndeplinirea sarcinilor nu erau activizaţi toţi membrii organizaţiei. Pentru lichidarea acestor lipsuri, organizaţia de bază P.M.R. a ţinut o adunare generală în care biroul organizaţiei de bază U.T.M. a prezentat un raport. Cu prilejul acestei analize, organizaţia de partid a reuşit să cunoască mai amănunţit munca şi activitatea tinerilor utemişti precum şi lipsurile ce existau, luîndu-se apoi măsurile corespunzătoare. Munca de îndrumare şi educare continuă a tinerilor, colectivişti de către organizaţia departid, a dezvoltat la tineri iniţiativa, dorinţa de a obţine zi de zi succese tot mai remarcabile în lupta pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. La propunerea biroului organizaţiei de bază consiliul de conducere şi adunarea, generală a gospodăriei au încredinţat tinerilor colectivişti o serie de munci de răspundere. Astfel, un număr de 30 utemişti sunt conductori de atelaje, iar alţii sunt responsabili ai echipelor de tineret. Hărnicia, de care dau dovadă majoritatea tinerilor în toate campaniile agricole de peste an constituie un lucru încetăţenit. Pentru o participare regulată la muncă, biroul organizaţiei U.T.M. din gospodărie a lansat o chemare: „Nci um tînăr sub 200 zile-muncă anual“. Tinerii au primit cu mult entuziasm această chemare organizând apoi întreceri individuale şi între echipele de tineret din fiecare brigadă. Gospodăria colectivă se mândrește astăzi cu tineri ca Andrei Petre, Tudorache Cristea, care au efectuat cîte un număr de 320 ziile-muncă, Gheorghe Pamnait 250 zile-muncă, Nicolae Paraschiv, 220 zile-|j muncă şi alţii. ) I Grija continual I pentru găsirea ce -1 | lor mai bune me-1 ) tode în munca den educare a tinerilor,| ( a ridicării nive-| | lului de conştiinţă] | a acestora stal | „„ _______ ... centrul .atenţiei or-I ] ganizaţiei de partid. Pentru aceasta | | în gospodărie există un colţ roşu ] ) la careagitatorii organizează dife- | | rite convorbiri pe teme de producţie sau interne şi internaţionale, iar® mulţi tineri ca Dumitru Enache, Cristea Tudorache, Răducanu Bucuria şi alţii obişnuiesc să’ citească o se-|| rie de cărţi interesante de literatură. De asemenea organizaţia de|| bază a organizat un ciclu de con-]] ferinţe despire calitatea de membru 11 de partid, etc. care au fost expuse® în faţa tinerilor. Acestea auavut, I darul de a stîhni un viu interes în li rîndul multor tineri utemişti căreia au cerut apoi biroului organizaţiei | ) de bază să fie primiţi în rindul] ] candidaţilor de partid. Astfel, dinfli rîmidul utemiştilor a fost primit cam- ] ] didat de partid tov. Eme Oprea, care ] ) apoi a fost primit în rîndul mem-11 toilor de partid, iar tov. Gheorghe I.f Petcu, Ion Gobeanu şi Gheorghe A. 11 Ştefan laic stagiul die candidat. Im scopul ridicării nivelului Ideo-1 f logic al tineretului din gospodărie, ş i organizaţia de partid şi comitetul ţ ii raional U.T.M. ,au luat an de an® măsura de a-î încadra în diferite1 forme ale îmvăţămîntuliî de partid ţ ) sau în îmivăţămîntul politic U.T.M. | ( Anul acesta de pildă tinerii utemişti)? au fost încadraţi la cursul seral şi ) în alte cercuri şi cursuri. | ( k ) Activitatea depusă pina acum dej) către organizaţia de bază din! G.A.C. „Horiă, Cloşca şi Grişan“ | / din Căzăneşti pentru educarea co-fil munistă a tinerilor colectivişti, ne® dovedeşte cu prisosinţă dragostea Mi comuniştilor faţă de tîmăra genera-))] ţie. Aceasta însă va trebui continua- ) | tă cu şi mai multă pricepere şi în | / acelaşi timp vor trebui găsite şi fo-|l losite pe viitor forme şi metode de a muncă cît mai potrivite tineretului I, nostru care a păşit pe un drum ]l noui luminos. II V. GLAVAN , VIAŢA DE PARTID Grija organizaţiei de partid pentru educarea comunistă a tinerilor colectivişti O importantă lucrare tehnică la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie La uzina termoelectrică din Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ a sosit într-o dimineaţă din zilele trecute o echipă de operatori cinematografici. In sala marilor cazane termica operatorii şi tehnicienii de la cinematografie îşi aranjau reflectoarele. Peste puţin timp s-a anunţat că începe filmarea. Lumina reflectoarelor se proiecta pe instalaţia unui cazan, iar o parte dintre muncitorii uzinei electrice îşi continuau lucrul fixaţi de obiective. întrebam ce fapt nou este în această uzină, fapt care să fi format obiectul unei filmări, şi ni s-a răspuns că tocmai se lucra la ecranarea unuia din cazanele termice. Ce înseamnă asta? Operaţia de ecranare nu-i un fapt mărunt. Cazanele cu aburide înaltă presiune sunt de mari dimensiuni, împrejmuite cu pereţi de zid ca nişte construcţii înalte. De aci, din aceste cazane, porneşte puterea aburilor care acţionează turbinele. Acestea produc la rîndul lor curentul electric necesar numeroaselor secţii ale Complexului; de asemenea acţionează ciocanele cu aburi sau încălzesc halele. Dar cu toată puterea lor, cazanele nu mai pot face faţă nevoilor de energie ale instalaţiilor care s-au extins foarte mult în ultimul timp. Secţiile aveau nevoie de mai multă energie mai ales în vreme de iarnă clnd uzina trebuie să asigure şi căldura necesară atelierelor. Faptul acesta frămlnta de multă vreme colectivul de ingineri ai uzinei Unul dintre ei, tlnărul inginer Teodor Baltac, — care a studiat în Uniunea Sovietică — a văzut în timpul studiilor cum inginerii sovietici au soluţionat în uzinele lor cazuriasemănătoare. Ca să construieşti cazane noi în cadrul aceleiaşi uzine, nu-i lucru uşor. Trebuiesc investiţii foarte mari. Dar cazanelor li se poate mări capacitatea prin adoptarea sistemului de ecranare care constă în instalarea unor paravane (ecrane) de ţevi ce măresc suprafaţa de încălzire a cazanului. Prin ecranare cazanele pot da o energie dublă. Instalaţia a fost pusă la punct — operaţia făcîndu-se în timp ce unul din cazane intrase în reparaţie — de către inginerii Teodor Baltac, Ioan Florescu şi maistrul Ioan Cioran iar lucrările au fost efectuate de brigada de cazangii a Uzinei termoelectrice compusă din Alexandru Dumitrescu, şeful brigăzii, Constantin Tăfălogu, Petre Bogdan, Ştefan Calotă, Gheorghe Rizea şi Mircea Bucur. Operaţia de ecranare se face pentru prima oară în atelierele de căi ferate din ţara noastră şi contribuie la realizarea unor importante economii. Ea va fi extinsă şi la celelalte cazane ale uzinei, pe măsură ce acestea vor intra în fazele obişnuite de reparaţii. Datorită acestui nou sistem, în scurtă vreme muncitorii Complexului CFR „Griviţa Roşie“ vor avea asigurat întregul volum de energie necesar atelierelor. M. L. Se lucrează la montarea țevilor de ecranare a cazanului de înaltă presiune O iniţiativă lăudabilă a Teatrului Naţional „I. L Caragiale“ Pentru ridicarea nivelului cultural al muncitorilor din fabrici şi uziine, al tineretului şi al ţărănimii muncitoare, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ a organizat o serie de spectacole la căminele culturale din cuprinsul regiunii Bucureşti, precum şi unele reprezentaţii date în Bucureşti pentru muncitori şi tineret. In acest scop s-au prezentat piesele „O zi de odihnă“ de V. Kataev şi „Doctor în filosofie“ de Nutici. Pînă acum s-au dat spectacole la Periş, Fierbinţi, Moara Săracă, Brăneşti, Vidra şi Furdulea. Cu piesa „Doctor în filosofie“ a avut loc un spectacol din aulia Facultăţii de Ştiinţe Juridice pentru studenţii Universităţii „C. I. Parhon“. Cu acelaşi spectacol s-au dat în sala Comedia, cîteva reprezentaţii pentru tineret, ca şi pentru muncitorii de la unele uzine şi fabrici din Capitală (uzinele 25 August, I.T.B., etc.). Teatrul Naţional va organiza şi în cursul lunii decembrie, dacă drumurile vor fi practicabile, şi alte spectacole la căminele culturale din regiunea noastră. Dealtfel, conducerea teatrului pregăteşte un repertoriu special pentru aceste cămine culturale, interpreții fiind în cea mai mare parte elemente tinere. MUTĂRI ȘI COMASĂRI DE MAGAZINE In prezent se procedează la mutarea și comasarea unora din magazinele din centrul Capitalei. Astfel, unitatea de mobile din calea Victoriei nr. 23 este în curs de comasare cu cea din pasajul Eforiei, care va fi lărgită pe toată latura dreaptă a pasajului. Tot astfel, unitatea de articole de copii din același pasaj se va muta în calea Victoriei 23, iar unitatea de articole tehnico-sanitare, situată tot în pasajul Eforia, se mută în str. Brezoianu nr. 14. TRAGEREA LA SORŢT A OBLIGAŢIUNILOR C.E.C. Vineri a avut Ioc în Bucureşti tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută cu cîştiguri. A ieşit cîştigătoare cu 50.000 lei obligaţiunea cu seria 10758 Nr. 43. Obligaţiunile cu seria 00163 Nr. 43, seria 02870 Nr. 49, seria 03399 Nr. 39 şi seria 12086 Nr. 11 au ieşit câştigătoare cu cite 25.000 lei fiecare. Au mai fost atribuite numeroase cîştiguri de 10.000, 5.000 şi 1.000lei în valoare totală de 1.000.000 lei. Obligaţiunile C.E.C. neieşite la sorţi participă din oficiu la tragerea următoare din 31 decembrie a.c. DE LA LOTO-CENTRAL La tragerea „Loto Central“ din seara zilei de 30 noiembrie 1956, au fost extrase din urnă, următoarele nouă numere: 25 40 50 42 80 58 8 74 87 Fondul general de premii pe țară este de 1.989.342 lei. STEAGUL ROŞU (Urmare din pag. 1a) preţ. După ce îşi disputaseră toate cele şapte ■asalturi, în fruntea clasamentului se găseau Orbán şi Gillian Sheen, ambele cu cîte 6 victorii şi o înfrîmgere. În meciul de baraj, Sheen, mai experimentată, a reuşit să cîştige la o diferenţă mică: 4—2. Sportiva romînă a constituit marea revelaţie a turneului final de scrimă, atrăgîmidu-şi aprecierile unanime ale specialiştilor din lumea întreagă. Mircea Dobrescu a coborît pentru a treia oară învingător treptele ringului. El a obţinut o admirabilă victorie la puncte în faţa puternicului boxer irlandez J. Caldwell după ce cu două zile înainte învinsese pe campionul american Perez. In primele două reprize Irlandezul a fost un adversar dificil care a aruncat ir. luptă toate resursele sale pentru a opri atacurile năvalnice ale romanului. Cînd gongul a anunțat începutul celei de a treia reprize Dobrescu a pornit vijelios la atac, lovind năpraznic cu directe de stînga şi croşete la figură. Boxerul irlandez a fost depăşit de forţa, şi vitalitatea lui Dobrescu şi a cedat pasul încasînd serii de pumni. Victoria lui Dobrescu a impresionat. Majoritatea antrenorilor şi cronicarilor de specialitate îi acordă prima şansă în finala pe care o va susţine astăzi cu englezul Spinks, învingătorul lui R. Libeer (Franţa). Nicolae Linca a răsturnat toate pronosticurile în meciul cu campionul Europei, Nick Gargano (Anglia) care după această competiţie urmează să treacă la profesionism. Boxerul englez a recepţionat o serie de lovituri la plex şi ritmul impus de Linca nu i-a convenit de loc. De la mijlocul reprizei a doua Linca a dominat cu autoritate meciul şi juriul l-a proclamat învingător la puncte Despre acest meci comentatorul agenţiei „Associated Press“ scrie: „Aceasta a fost prima înfrîmgere a boxerilor englezi în semifinale. Linca a dominat şi l-a lovit pe Gargano mai mult la coup. Românul a dovedit că este un veritabil „puncheur“ presîndu-l tot timpul pe Gargano“. In finală. Linca va fi opus irlandezului F. Tiedt. Al treilea reprezentant al nostru C. Dumitrescu a pierdut la puncte în faţa italianului Fr. Nenci. Boxerul italian a atacat în primele două reprize şi a acumulat un uşor avantaj. Repriza a treia a aparţinut în întregime lui Dumitrescu care a marcat mai clar în lupta de aproape. Reprezentantul nostru a echilibrat situaţia, dar juriul a acordat decizia lui Nenci. Gheorghe Negrea este al treilea boxer român care se califică în finalele turneului olimpic. Vineri seara reprezentantul nostru a reuşit să-l elimine pe tenacele boxer chilian Carlos Lucas. Prima repriză s-a desfăşurat sub semnul egalităţii, ambii pugilişti utilizînd lovituri de o duritate excesivă. In repriza secundă Negrea a atacat tot timpul obligîndu-1 pe chilian să se retragă în corzile ringului. Ultima repriză s-a caracterizat printr-o luptă acerbă dar Gh. Negrea a reuşit să-şî menţină avantajul şi arbitrii i-au acordat în unanimitate decizia de învingător la puncte. In meciurile desfăşurate plină acum cei 4 boxeri rorrtunl participanţi la competiţie s-au comportat admirabil.ffl Trei dintre ei: M. Dobrescu (muscă) || N. Linca (semimijlocie) și Gh. Ne-Ai grea (semigrea) vor avea onoarea de a încrucişa mănușile în finalele|| acestor categorii. Boxerii români auffl şanse de a obţine noi succese în fi- ® nale. ip ÎNCEPE TURNEUL FINAL LAI POLO PE APA ! Prima parte a turneului de^ polo | J pe apă s-a încheiat vineri odată cu//f desfășurarea ultimelor meciuri de ca-)jj lificare programate în serii. _ m In seria A echipa R.P.R. a întîlpi! (II reprezentativa R.P.F. Iugoslavia. Ju-))ucătorii noştri au fost tot timpul egali® sportivilor iugoslavi care au reuşit»// totuşi să obţină, după o luptă ex-.«, trem de disputată, victoria la limită® cu scorul de 3—2 (2—2). In comen-|/ tariul său consacrat acestui meci eo-|)| /espondentul agenţiei „France Presse“ scrie: „Cu toate că au fost întrecuţi, cu două zile înainte de U.R.SS, romînii au fost aceia care au oferit, iugoslavilor cea mai mare rezistenţă.Ultimii au cîştigat nu atît datorită superiorităţii ci mai mult norocului. La pauză echipele erau la egalitate: 2—2 şi în momentul hotărâtor al partidei iugoslavul Kacic, fundaş dreapta, a reuşit să salveze în ultimă instanţă buturile sale respingînd mingea expediată cu multă putere de Bordi. In continuare cu toate că erau superiori numericeşte (un jucător român a fost scos din joc), iugoslavii nu au reuşit să străpungă remarcabila apărare a jucătorilor romîni din rîndul cărora s-a remarcat în mod deosebit portarul Marinescu. In ultimele minute Ivkovic a înscris punctul victoriei eliminînd Romînia din turneul final“. Tot în seria A echipa U.R.S.S. a învins Australia cu 3—0 (3—0). Reprezentativa R.P. Ungare a disipus de echipa S.U.A. cu 6—2 (3—1) într-un meci contînd pentru seria 0. Pentru turneul final al concursului de polo pe apă s-au calificat următoarele echipe: U.R.S.S., R.P.F. Iugoslavia, R.P. Ungară, S.U.A., Italia şi Germania. Tragerea la sorţi care a defavorizat echipa R.P.R. a privat pe reprezentanţii noştri de a lua parte la turneul final cu toate că atît în meciurile din ultimul om cit şi la Melbourne formaţia noastră s-a dovedit mult superioară echipelor Italiei şi Germaniei. Turneul de consolare va fi disputat de echipele R.P.R., Angliei, Australiei şi Singapore. FOTBALIŞTII BULGARI S-AU CALIFICAT IN SEMIFINALE Echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Bulgaria s-a calificat vineri în semifinalele turneului olimpic de fotbal învingînd reprezentativa Angliei cu scorul de 6—1 (3—1). Astăzi, sferturile de finală iau sfîrșit. Cu acest prilej sunt programate două meciuri. In cursul dimineţii echipele U.R.S.S. şi Indoneziei se întîlnesc pentru a doua oară, (primul meci s-a terminat la egalitate 0—0) iar după amiază Australia va întîlni India. NOU RECORD OLIMPIC LA TIR Competiţia olimpică de tir a continuat la 30 noiembrie cu desfăşurarea probei de pistol precizie. După ce s-au tras cele 6 serii a 10 focuri, în fruntea clasamentului s-au găsit la egalitate finlandezul Linnposvuo şi sovieticul Umarov cu câte 556 puncte fiecare din 600 posibile. Această performanţă reprezintă un nou record olimpic şi întrece cu 3 puncte recordul deţinut de americanul Benner. Juriul a procedat la numărătoarea „muştelor“ în urma căreia titlul olimpic a fost acordat lui Limposvuo care a avut 26 „muşte“ faţă de 24 obţinute de Umarov. ECHIPAJUL SOVIETIC ÎNVINGĂTOR LA PROBA CANOE DUBLU In proba de canoe dublu, primul loc şi medalia olimpică de aur au fost cucerite de echipajul Uniunii Sovietice, Pavel Harin şi Gratlan Botev, cronometrat cu timpul de 54’02 4/10. Suedezul Gert Fredrikssen este noul campion olimpic la proba de caiac simplu. Un gramos dilectes au realizat caiaciştii maghiari Janos Uranyi şi László Fabian care au cucerit titlul de campioni olimpici în proba de caiac de două persoane. TAMARA TIŞKIEVICI (U.R.S.S.) C1ŞTIGATOARE LA ARUNCAREA GREUTĂŢII Surpriza zilei a fost oferită de atleta sovietică Tamara Tîşkievici, câştigătoarea titlului olimpic la aruncarea greutăţii cu performanţa de 16,59 m, reuşită în ultima încercare. Ea a învins pe marea favorita a probei coechipiera sa Galina Zîbina, campioană olimpică în 1952 şi recordmană mondială cu performanta de 16,76 m. Zîbina a condus de la începutul concursului cu o aruncare de 16,53 m, pierzînd la limită cu o diferenţă de 6 cm. Tînăra australiană Betty Cuthbert, a fost prima în proba de 200 m, plat în 23,4/10, performanţă care egalează recordul olimpic. Milton Campbell a luat conducerea decatlonului încă din prima zi. El şi-a afirmat superioritatea şi în ziua a doua în ciuda unui rezultat slab la săritura cu prăjina. Campbell a cîştigat detaşat cu 7.937 puncte corectând recordul olimpic al lui Bob Mathias (7.887) AL. POPESCU IN FINALA PROBEI DE 200 M. FLUTURE Ziua a doua a concursului olimpic de nataţie a adus culorilor ţării noase,tre un frumos succes. Campionul R.P.R. Alexandru Popescu, a reuşit să se califice în finala probei de 200 m. fluture. El a obţinut totodată la Melbourne meritul de a fi împreună cu maghiaril Tumpek singurii europeni din cei opt finalişti ai probei. Finala probei de 100 m liber bărbaţi a luat sfîrşit cu victoria australianului John Henricks care realizînd timpul de 55,4/10 a întrecut cu trei zecimi de secundă recordul olimpic stabilit de el cu o zi înainte. Inotătoarea germană Ursula Happe a obţinut un frumos succes cucerind medalia olimpică de aur în cursa de 200 m bras. AZI, MECI DECISIV LA BASCHET După nouă zile de întreceri astăzi ia sfîrşit turneul olimpic de baschet. Vineri s-au desfăşurat semifinalele competiţiei. Echipa Uniunii Sovietice şi-a luat revanşa în faţa reprezentativei Franţei pe care a învins-o cu scorul de 56—49. Cea de a doua finalistă este echipa S.U.A. care a întrecut formaţia Uruguayului cu scorul de 101—38. Meciul decisiv între echipele U.R.S.S. şi S.U.A. se va desfăşura astă seară. Intr-un meci contînd pentru turneul de consolare, echipa R. P. Bulgaria a dispus de Filipine cu scorul de 80—72. SIMBATA 1 DECEMBRIE 1958 PROGRAMUL X 4.58 Deschiderea emisiunii. 5.00 Calendarul zilei şi buletin meteorologic. 5.05 Muzică populară românească. 8.30 Buletin de ştiri. 5.35 Muzică populară romînească (continuare). 5.45 Lecţia de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Muzică uşoară. 6.15 Emisiune agrară. 6.25 Cîntece sportive. 6.30 Turismul de ramnte iarna. 6.35 cîntece sportive (continuare). 6.45 ,,A sosit poştaşul". 7.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sumarul presei centrale. 7.10 Orchestre de muzică populară din ţările vecine. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Concert de dimineaţă. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 8.00 Muzică de cameră de compozitori romîni. 9.30 „Cutezătorii“ (emisiune pentru copil şi tineret). 10.00 Concert simfonic. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Muzică populară romînească. 11.30 Lectură din „Patrioţii“ de Bodo Uhse (scriitor din R.D. Germană). 11.50 Cîntece despre partid. 12.10 Cu cintecul şi dansul popular în jurul lumii. 12.40 Arii din opere interpretate de Traian Grozăvescu şi George Folescu. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Anunţuri şi muzică. 13.10 Concert de prînz. 14.Co Suite simfonice de compozitori romîni. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică uşoară romînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Cu cîntecul şi Jocul de-a lungul Mureşului. 15.40 Muzică romînească de estradă. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 Cîntece. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Muzică uşoară. 17.35 In slujba vieţii. 17.55 „Compozitorul săptămîniii" : Cristoph Willibald Gluck. 18.30 Emisiunea „Părinţi şi copii". 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Muzică populară romînească. 19.30 Jurnalul Radio. 19.45 Muzică Uşoară . 19.55 Emisiunea „Noapte bună, copil“. 20.00 Pagini de satiră şi Umor. 20.15 Muzică de dans. 20.45 Melodii populare romîneşti. 21.00 Cronica evenimentelor Internaţionale. 21.15 Melodii populare româneşti (continuare). 21.35 Interpreţi celebri: Cîntă Serghei. Temelev. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi suport. 22.30 Mu Au început întrecerile Spartachiadei de iarnă a tineretului Într-un club excelent utilat şi aranjat cu mult gust, aşa cum este cel de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", întotdeauna simţi o atracţie pentru a juca o partidă de şah, pentru a citi o carte. Şi nu se poate spune că acest club este ocolit, ci din contră uneori este deosebit de animat. Sunt însă zile cînd la club se petrec evenimente care-l fac să devină neîncăpător. Ieri a fost una din zilele deosebite în activitatea clubului. Au început primele întreceri în cadrul Spartachiadei de iarnă a tineretului. Clubul s-a dovedit neîncăpător faţă de afluenţa mare de participanţi. In sala de şah sunt 32 de concurenţi. La 10 mese joacă şahiştii avansaţi iar într-o altă parte a sălii sunt iniţiaţi începătorii. Aici aflăm şi primele rezultate: Sirbu l-a învins pe Chiţoiu, ambii muncitori la Atelierele auxiliare. Străchinaru de la sectorul 4 a ctştigat partida cu Arcade de la Atelierele auxiliare. Intr-o altă sală se joacă la două mese, tenis de masă. Sunt numai 12 concurenţi. Iată şi primele rezultate: Hermenescu Gh. — Mano Safir 2—0; Voicu Ioan — Popa Alexandru 2—1; Baciu Anton — Boba Vasile 2—1. Cea mai multă animaţie este fără îndoială în sala de gimnastică. Aici 40 de fete, eleve la şcoala profesională, au început concursurile de gimnastică din cadrul Spartachiadei de iarnă a tineretului. Aşadar mana întrecere sportivă de masă care va angrena sute de mii de tineri la practicarea sportului a început. La concursul de gimnastica Toto: A. SIMON nou ciish ei be pdpetarie Săpun de toaletă, săpun de ras, colonie, ruj, cremă, vaselină, pudră, fard, pastă de dinţi, perii de dinţi, ulei de păr, briantină şi altoit. GĂSIŢI LA Magazinele Cooperativelor de Consum ÎNTREPRINDEREA cinematografica regionala DE STAT BUCUREŞTI organizează in perioada 15 decembrie 1956 — 15 martie 1957 „FESTIVALUL FILMULUI LA SATE“ In cadrul festivalului se vor prezenta filme artistice, însoţite de jurnale şi documentare agricole, care popularizează metodele Înaintate folosite în agricultură. \\.%? • ( A. ' t' 1 f « * I . * b . ITM Pag. 3-a zică de dans. 23.47 Bulletin de ştiri. 23.53 Închiderea emisiunii. PROGRAMUL . 14.00 Buletin de ştiaţi. 14.03 Concert de muzică populară sovietică. 14.40 Lieduri. 15.00 Anunţuri şi muzică. 15.15 Muzică uşoară 15.40 Cîntă acordeonistul Mancei, Budaiă. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Noi imprimări pe discuri. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Cîntă Ansamblul U.T.M. l11.00 Buletin de ştiri. 18.10 „Pentru fiecare cîntecul preferat". 13.50 Anunţuri şi muzică. 19.00 Muzica de dans. 19.30 Scriitori la microfon. 19.45 Muzică populară romînească. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Concert de estradă. 20.40 Muzică instrumentală. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Muzică de dans. 22.30 Cîntece de dragoste şi jocuri populare romîneşti. .23.00 Bulletin de ştiri, buletin meteorologicşi sport. 23.15 Concert simfonic. 23.55 Muzică de dans. 0.50 închiderea emisiunii. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al I.p.R., orele 19.30: Rigoletto; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19.30: Culegătorii de stele; Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S., orele 19.30: Spectacol de cîntece, dansuri, satiră şi umor; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", (sala Comedia), orele 19.30:O scrisoare pierdută; (sala Studio), orele 19.30: Gaiţele; Teatrul „C. Nottara“ (sala Libertatea), orele 20: Vrăjitoarele din Salem; Teatrul Armatei (sala din 13 Septembrie), orele 19.30: Cei trei muşchetari; (sala din Magheru), orele 19.30: Zbor de noapte; Teatrul Muncitoresc C.F.R., orele 19.30: Intr-un ceas bun; Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala calea Victoriei nr. 174), orele 20: O seară la estradă; Teatrul Tineretului, orele 19.30: Cei de mîine; Teatrul Țăndărică (sala str. Academiei), orele 16: Povestea corbului; Teatrul Municipal, orele 19.30: Liubov Iarovaia; (sala Sft. Sava), orele 16: Prietenii ei, orele 19.30: Nu se știe niciodată; Circul de Stat, orele 20.30: O seară la circ. CINEMATOGRAFE: Patria, Lumina: Corabia viselor; Nicolae Bălcescu: Aida; Republica: (film pe ecran lat); Povestiri din Roma şi completare: Primele semne ; Maghebiu : Ţar şi dulgher ; Vasile Alecsandri, Bucureşti, Gheorghe Doja: Bigamul şi completare: Theodor Aman; I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare: Suflete tari; Central: Muntele bătut de vînt; Victoria, Maxim Gorki, 1 Mai, Libertăţii: O aventură în Marea Caraibelor (colorat); Doina: intr-un magazin universal (colorat); Tineretului: Roşu şi Negru seria II-a (colorat); Timpuri Noi: Sărbătoarea aviaţiei sovietice, Oraşul antic Abribtus, Călăreţii Rusiei, Nasul furat; Alexandru Popov, Alexandru Sahia: Romanţa berlineză; Griviţa: Chitarele dragostei; Vasile Roaită: Dosarul 306; Cultural: Marile manevre; Unirea, Arta: Salonul nr. 9; Constantin David: Afacerea Protar şi completare: Fetiţa mincinoasă; Tudor Vladimirescu: Cazul Rumeanţei (colorat); Munca, Coşbuc: Bulevardul principal: Mioriţa: Dansează mică doamnă; Moşilor: Primul eşalon (colorat); Donca Simo: Brigada de tanchişti; Popular Serenada străzii: Mihail Eminescu, Aurel Vlaicu: An Baba şi cei 40 de hoţi; 8 Mai: Mexicanul (colorat); Olga Banele: Iartă-mă. Starea timpului In următoarele 24 de ore în Capitală Şi regiunea Bucureşti vremea se menţine umedă şi în curs de răcire treptată, cu cerul mai mult acoperit. Ploaie temporară cu tendinţă de transformare în lapoviţă. Temperatura în scădere, va fi cuprinsă noaptea între 1 şi 3 grade iar ziua între 3 şi 5 grade. In următoarele 3 zile vremea se răceşte treptat. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţiuni temporare sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt în intensificare. Temperatura in scădere.