Steagul Roşu, decembrie 1956 (Anul 3, nr. 830-855)

1956-12-01 / nr. 830

La înălţimea misiunii primite ...In 1950, colectivistul­­Nicolae Bobe din­ Dragalina a plecat la o şcoală de partid pe care a absolvit-o cu calificative dintre cele mai bune şi nu mult după a­­ceea primi misiunea de acti­vist la comitetul raional de par­tid Urziceni. Ceea ce era Insă important, era faptul că el cunoş­tea şi o altă şcoală, a muncii în gospodăria colectivă şi că trecuse cu succes multe greutăţi inerente legate de primii paşi pe drumul muzicii pămintului în comun. Fi­­rea sa perseverentă a învins însă întotd­atina. De aceea, cînd la incertul a primit sarcina să ajute gospodăria colectivă din Movi­liţa, n-a stat mult pe gînduri, s -a mutat acolo familia și n-a j Ştu­it niciodată ce-i oboseala. In­­fluențați de chiaburii satului, unii colectiviști ceruseră să iasă din gospodărie. Alţii, care erau hotărlți să râmbnă, nu ieşeau însă nici el cum trebuie la muncă. Zi şi noapte, Bobe a stat de vor­bă cu colectiviştii, a demascat uneltirile chiabureşti în adună­rile populare. Rezultatul ? Pe lingă cei care au renunţat ,să­ mai plece, s-au mai înscris alte şapte familii. încetul cu încetul, gospodăria din Moviliţa şi-a recă­pătat echilibrul şi a devenit una din gospodăriile puternice ale raionului. Apoi, tov. Bobe pri­meşte muncă de instructor de partid în comunele Moldoveni, A­­­dîncata şi Jilavele. Instructorul de partid Nicolae Bobe munceşte azi în comunele Cocora şi Colelia. Cînd în anul 1954 a venit pentru prima oară In Colelia, gospodăria colectivă de aci, „Gheorghi Dimitrov'', nu­măra doar 22 familii, iar in co­muna Cocora, gospodăria colec­tivă „23 August", 60 familii. Prima sa sarcină a socotit-o fiind aceea de a întări și lărgi sectorul so­cialist al agriculturii. Mai întii s-a ocupat ca toţi membrii de par­tid să fie convinşi de a se inca­dra intr-o formă socialistă de muncă. Şi iar şi-a închinat izbîn­­zii sale zeci de zile şi nopţi. A fost poate de zeci de ori acasă la Gh. Nistor din Colelia, un ţă­ran muncitor căruia nu-i era clar cum se munceşte In gospodărie A fost cu acesta In vizită la colectivistul Costică Răducanu, l-a invitat apoi la festivitatea împărţirii veniturilor colectivei. Recolta In gospodărie, la toate produsele, era aproape dublă faţă de cea a lui Nistor. Acesta s-a convins pentru că instructorul de partid i-a arătat drumul. Aşa s-au petrecut faptele şi cu ţăranul muncitor Gh. Başturea din Co­cora, sau cu Nicolae Gavrilă. Şi munca instructorului a dat roade. Organizaţiile de partid din co­mune au depus o asemenea ac­tivitate, incit în vara aceasta alte două gospodării colective au luat­­ fiinţă: „Vasile Roaită“ cu 50 fa­milii la Colelia (azi cuprinde 11 familii) şi „1 Mai" la Cocora, cu 30 de familii (azi 45 familii). In afară de acestea s-au înfiinţat 5 întovărăşiri agricole la Colelia şi 3 la Cocora, astfel că nici un membru de partid din aceste ro­mane nu se găsește acum în afara sectorului socialist al agriculturii. w H. URSU Acum şase ani cînd s-a înfiinţat gospodăria agrico­lă colectivă „Ho­­ria, Cloşca şi Cri­­şanu“ din comuna Căzăneşti, raionul Slobozia, au intrat şi cîţiva tineri. Nu erau mulţi. Erau doar nouă. O parte din aceşti tineri internişti ca Ene Oprea, An­drei Petre şi Dobre Dima le spuse­seră părinţilor lor înainte de a se înscrie. „La organizaţie ni s-­a spus de multe ori că munca în comun făcută cu maşinile şi tractoarele statului va da roade mai bogate, iar traiul nostru va fi din ce în ce mai bun. Noi, cîţiva tineri ne-am hotărit să ne înscriem. Nu ar fi bine ca împreună să intrăm în co­lectivă ?“ In nenumărate zile cei trei tineri au discutat mult cu părinţii lor des­pre colectivă, despre cele văzute la alte gospodării colective. Munca lor însă pentru convingerea părinţilor a fost grea la început deoarece de câte ori deschideau discuţia despre colectivă primeau acelaşi răspuns: „Să între înţii alţii, să vedem ce recoltă obţin ei la toamnă şi pe urmă dacă e bine, ne înscriem şi noi“. Ulterior însă ei s-au con­vins şi au intrat alături­ de fiii lor în colectivă. Preocuparea principală a organi­zaţiei de partid din gospodărie era atragerea de noi membri, întărirea gospodăriei, şi educarea comunistă a tineretului. De multe ori, biroul orgănicaţiiei de bază P.M.R., chema pe finimii utemişti, discuta cu ei despre frumoa­sele perspective a­le gospodăriei şi îi îndemna ca alături de comunişti să desfăşoare în rîn­dul tineretului din comună o susţi­nută muncă politică în scopul atra­gerii lor în gospodărie. încă din primul an de muncă în colectivă, mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale printre care şi un număr însemnat de tineri au văzut cu proprii lor ochi că în gos­podărie se pot obţine recolte mai bogate, iar traiul colectiviştilor de­vine din ce în ce mai bun. Aceasta a făcut ca începînd din al doilea an printre cei ce au intrat în gos­podăria colectivă să se afle şi mulţi tineri hotărîţi să muncească îm­preună cu cei vârstnici cît mai bine pămîntul. Aşa se face că astăzi în gospodăria colectivă „Horia, Cloşca şi Ch­işac“ există un număr de 50 utemişti. ★ O grijă permanentă o poartă or­ganizaţia de bază P.M.R. educării comuniste a tineretul­ui. Un mare ac­cent a pus organizaţia de partid pe îndrumarea biroului organizaţiei de bază U.T.M. pentru ca acesta la rî g radul său să se preocupe de îmbu­nătăţirea vieţii interne de organiza­ţie, să se preocupe continuu de an­trenarea tinerilor la muncă, etc. Ţi­nute cu regularitate şi biroe pregă­tite, adunările generale ale organi­zaţiei de bază U.T.M. au constituit un mijloc important de educare a tineretului. In diferite adunări ale organizaţiei de bază U.T.M., la ga­zeta de perete, etc. mulţi tineri au fost evidenţiaţi,­­­ar metodele lor de muncă au fost generalizate. P­aralel în­să cu popularizarea fruntaşilor şi a metodelor lor de muncă, au fost criticaţi acei tineri care nu partici­pau cu regularitate la muncă sau uneori nu dovedeau grijă faţă de avutul obştesc. De pildă, unii tineri, ca : Nicolae P­araschiv, Gheorghe Radu, Ionel D. Tudor şi Ion Gr. Radu, nu-şi înde­plineau totdeauna sarcinile trasate de organizaţie, iar în producţie nu dovedeau elan tineresc şi nu aveau suficientă grijă pentru păstrarea bunurilor obşteşti. Faţă de atitudi­nea lor, ceilalţi membri ai organi­zaţiei de bază U.T.M. au luat pozi­ţie în adunări criticîndu-i pentru lipsurile lor, iar la gazeta de perete au fost de asemenea criticaţi. Irasu­­s tradu­ şi criticile aduse, ei şi-au îm­bunătăţit munca iar astăzi se pot număra printre fruntaşii gospodă­riei. Important este faptul că periodic, organizaţia de bază P. M. R. a­nalizează activitatea organizaţiei U.T.M. In­ ultima vreme de exemplu se constatase că biroul organizaţiei de bază U.T.M. slăbise munca po­litică în rîndul tineretului, iar la îndeplinirea sarcinilor nu er­au acti­vizaţi toţi membrii organizaţiei. Pentru lichidarea acestor lipsuri, or­ganizaţia de ba­ză P.M.R. a ţinut o adunare generală în care biroul organizaţiei de bază U.T.M. a pre­­zentat un raport. Cu prilejul aces­tei analize, organizaţia de partid a reuşit să cunoască mai amănunţit munca şi activitatea tinerilor ute­mişti precum şi lipsurile ce exis­tau, luîndu-se apoi măsurile cores­punzătoare. Munca de îndrum­are şi educare continuă a tinerilor, colectivişti de către organizaţia de­­partid, a dez­voltat la tineri iniţiativa, dorinţa de a obţine zi de zi succese tot mai remarcabile în lupta pentru întări­rea economico-organizatorică a gos­podăriei colective. La propunerea bi­roului organizaţiei de bază consiliul de conducere şi adunarea, generală a gospodăriei au încredinţat tineri­lor colectivişti o serie de munci de răspundere. Astfel, un număr de 30 utemişti sunt conductori de atelaje, iar alţii sunt responsabili ai echipe­lor de tineret. Hărnicia, de care dau dovadă majoritatea tinerilor în toa­te campaniile agricole de peste an constituie un lucru încetăţenit. Pentru o participare regulată la muncă, biroul organizaţiei U.T.M. din gospodărie a lansat o chemare: „N­ci um tînăr sub 200 zile-muncă anual“. Tinerii au pri­mit cu mult entuziasm această che­mare organizând apoi întreceri in­dividuale şi între echipele de tine­ret din fiecare brigadă. Gospodăria colectivă se mândrește astăzi cu ti­neri ca Andrei Petre, Tudorache Cristea, care au efectuat cîte un nu­măr de 320 ziile-muncă, Gheorghe Pamnait 250 zile-muncă, Nicolae Pa­raschiv, 220 zile-|j muncă şi alţii. ) I Grija continual I pentru găsirea ce -1 | lor mai bune me-1 ) tode în munca den educare a tinerilor,| ( a ridicării nive-| | lului de conştiinţă] | a acestora stal | „„ _______ ... centrul .atenţiei or-I ] ganizaţiei de partid. Pentru aceasta | | în gospodărie există un colţ roşu ] ) la care­­agitatorii organizează dife- | | rite convorbiri pe teme de producţie sau interne şi internaţionale, iar® mulţi tineri ca Dumitru Enache,­ Cristea Tudor­ache, Răducanu Bucuria şi alţii obişnuiesc să’ citească o se-|| rie de cărţi interesante de literatu­­ră. De asemenea organizaţia de|| bază a organizat un ciclu de con-]] ferinţe despire calitatea de membru 11 de partid, etc. care au fost expuse® în faţa tinerilor. Acestea au­­avut­, I darul de a stîhn­i un viu interes în li rînd­u­l multor tineri utemişti căreia­ au cerut apoi biroului organizaţiei | ) de bază să fie primiţi în rindul] ] candidaţilor de partid. Astfel, dinfli rîmidul utemiştilor a fost primit cam- ] ] didat de partid tov. Eme Oprea, care ] ) apoi a fost primit în rîndul mem-11 toilor de partid, iar tov. Gheorghe I.f Petcu, Ion Gobeanu şi Gheorghe A. 11 Ştefan laic stagiul die candidat. Im scopul ridicării nivelului I­deo-1 f logic al tineretului din gospodărie, ş i organizaţia­ de partid şi comitetul ţ ii raional U.T.M. ,au luat an de an® măsura de a-î încadra în diferite­­1 forme ale îmvă­ţămîntuliî de partid ţ ) sau în îmivăţămîntul politic U.T.M. | ( Anul acesta de pildă tinerii utemişti)? au fost încadraţi la cursul seral­ şi­­ ) în alte cercuri şi cursuri. | ( k­­ ) Activitatea depusă pina acum dej) către organizaţia de bază din­! G.A.C. „Horiă, Cloşca şi Grişan“ | / din Căzăneşti pentru educarea co-fil­ munistă a tinerilor colectivişti, ne® dovedeşte cu prisosinţă dragostea Mi comuniştilor faţă de tîmăra genera-))] ţie. Aceasta însă va trebui continua- ) | tă cu şi mai multă pricepere şi în | / acelaşi timp vor trebui găsite şi fo-|l losite pe viitor forme şi metode de­ a muncă cît mai potrivite tineretului I,­ nostru care a păşit pe un drum ]­l noui luminos.­­ II V. GLAVAN , VIAŢA DE PARTID Grija organizaţiei de partid pentru educarea comunistă a tinerilor colectivişti O importantă lucrare tehnică la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie La uzina termoelectrică din Com­plexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ a sosit într-o dimineaţă din zilele trecute o echipă de operatori cinematogra­fici. In sala marilor cazane termica operatorii şi tehnicienii de la cine­matografie îşi aranjau reflectoarele. Peste puţin timp s-a anunţat că în­cepe filmarea. Lumina reflectoarelor se proiecta pe instalaţia unui cazan, iar o parte dintre muncitorii uzinei electrice îşi continuau lucrul fixaţi de obiective. întrebam ce fapt nou este în a­­ceastă uzină, fapt care să fi format obiectul unei filmări, şi ni s-a răs­puns că tocmai se lucra la ecrana­­rea unuia din cazanele termice. Ce înseamnă asta? Operaţia de ecra­­nare nu-i un fapt mărunt. Cazanele cu aburi­­de înaltă presiune sunt de mari dimensiuni, împrejmuite cu pe­reţi de zid ca nişte construcţii înalte. De aci, din aceste cazane, porneşte puterea aburilor care acţio­­­nează turbinele. Acestea produc la rîndul lor curentul electric necesar numeroaselor secţii ale Complexului; de asemenea acţionează ciocanele cu aburi sau încălzesc halele. Dar cu toată puterea lor, cazanele nu mai pot face faţă nevoilor de energie ale instalaţiilor care s-au extins foarte mult în ultimul timp. Secţiile aveau nevoie de mai multă energie mai ales în vreme de iarnă clnd uzina trebuie să asigure şi căldura nece­sară atelierelor. Faptul acesta frămlnta de multă vreme colectivul de ingineri ai uzi­nei Unul dintre ei, tlnărul inginer Teodor Baltac, — care a studiat în Uniunea Sovietică — a văzut în timpul studiilor cum inginerii sovie­tici au soluţionat în uzinele lor ca­zuri­­asemănătoare. Ca să construieşti cazane noi în cadrul aceleiaşi uzine, nu-i lucru uşor. Trebuiesc investiţii foarte mari. Dar cazanelor li se poa­te mări capacitatea prin adoptarea sistemului de ecranare care constă în instalarea unor paravane (ecrane) de ţevi ce măresc suprafaţa de în­călzire a cazanului. Prin ecranare cazanele pot da o energie dublă. In­stalaţia a fost pusă la punct — ope­raţia făcîndu-se în timp ce unul din cazane intrase în reparaţie — de către inginerii Teodor Baltac, Ioan Florescu şi maistrul Ioan Cioran iar lucrările au fost efectuate de bri­gada de cazangii a Uzinei termoe­lectrice compusă din Alexandru Du­­mitrescu, şeful brigăzii, Constantin Tăfălogu, Petre Bogdan, Ştefan Ca­lotă, Gheorghe Rizea şi Mircea Bucur. Operaţia de ecranare se face pen­tru prima oară în atelierele de căi ferate din ţara noastră şi contribuie la realizarea unor importante eco­nomii. Ea va fi extinsă şi la cele­lalte cazane ale uzinei, pe măsură ce acestea vor intra în fazele obiş­nuite de reparaţii. Datorită acestui nou sistem, în scurtă vreme munci­torii Complexului CFR „Griviţa Ro­şie“ vor avea asigurat întregul vo­lum de energie necesar atelierelor. M. L. Se lucrează la montarea țevilor de ecranare a cazanului de înaltă presiune O iniţiativă lăudabilă a Teatrului Naţional „I. L Caragiale“ Pentru ridicarea nivelului cultural al muncitorilor din fabrici şi uziine, al tineretului şi al ţărănimii muncitoare, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ a organizat o serie de spectacole la că­minele culturale din cuprinsul regi­unii Bucureşti, precum şi unele repre­zentaţii date în Bucureşti pentru muncitori şi tineret. In acest scop s-au prezentat piesele „O zi de odih­nă“ de V. Kataev şi „Doctor în filo­­sofie“ de Nutici. Pînă acum s-au dat spectacole la Periş, Fierbinţi, Moara Săracă, Brăneşti, Vidra şi Furdulea. Cu piesa „Doctor în filosofie“ a avut loc u­n spectacol din aulia Facultăţii de Ştiinţe Juridice pentru studenţii Uni­versităţii „C. I. Parhon“. Cu acelaşi spectacol s-au dat în sala Comedia, cîteva reprezentaţii pentru tineret, ca şi pentru muncitorii de la unele uzine şi fabrici din Capitală (uzinele 25 August, I.T.B., etc.). Teatrul Naţional v­a organiza şi în cursul lunii decembrie, dacă drumurile vor fi practicabile, şi alte spectacole la căminele culturale din regiunea noastră. Dealtfel, conducerea teatru­lui pregăteşte un repertoriu special pentru aceste cămine culturale, inter­preții fiind în cea mai mare parte ele­mente tinere. MUTĂRI ȘI COMASĂRI DE MAGAZINE In prezent se procedează la muta­rea și comasarea unora din magazi­nele din centrul Capitalei. Astfel, uni­tatea de mobile din calea Victoriei nr. 23 este în curs de comasare cu cea din pasajul Eforiei, care va fi lărgită pe toată latura dreaptă a pa­sajului. Tot astfel, unitatea de articole de copii din același pasaj se va muta în calea Victoriei 23, iar unitatea de articole tehnico-sanitare, situată tot în pasajul Eforia, se mută în str. Bre­­zoianu nr. 14. TRAGEREA LA SORŢT A OBLIGAŢIUNILOR C.E.C. Vineri a avut Ioc în Bucureşti tra­gerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută cu cîştiguri. A ieşit cîştigătoare cu 50.000 lei obligaţiunea cu seria 10758 Nr. 43. Obligaţiunile cu seria 00163 Nr. 43, seria 02870 Nr. 49, seria 03399 Nr. 39 şi seria 12086 Nr. 11 au ieşit câşti­gătoare cu cite 25.000 lei fiecare. Au mai fost atribuite numeroase cî­şti­guri de 10.000, 5.000 şi 1.000­­lei în valoare totală de 1.000.000 lei. Obligaţiunile C.E.C. neieşite la sorţi participă din oficiu la tragerea ur­mătoare din 31 decembrie a.c. DE LA LOTO-CENTRAL La tragerea „Loto Central“ din sea­ra zilei de 30 noiembrie 1956, au fost extrase din urnă, următoarele nouă numere: 25 40 50 42 80 58 8 74 87 Fondul general de premii pe țară este de 1.989.342 lei. STEAGUL­ ROŞU (Urmare din pag. 1­a) preţ. După ce îşi disputaseră toate cele şapte ■asalturi, în fruntea clasa­mentului se găseau Orbán şi Gillian Sheen, ambele cu cîte 6 victorii şi o înfrîmgere. În meciul de baraj, Sheen, mai experimenta­tă, a reuşit să cî­ştige la o diferenţă mică: 4—2. Sportiva romînă a constituit marea revelaţie a turneului final de scrimă, atrăgîmidu-şi aprecierile unanime ale specialiştilor din lumea întreagă. Mircea Dobrescu a coborît pentru a treia oară învingător treptele rin­gului. El a obţinut o admirabilă vic­torie la puncte în faţa puternicului boxer irlandez J. Caldwell după ce cu două zile înainte învinsese pe campionul american Perez. In pri­mele două reprize Irlandezul a fost un adversar dificil care a aruncat ir. luptă toate resursele sale pentru a opri atacurile năvalnice ale rom­anu­lui. Cînd gongul a anunțat începutul celei de a treia reprize Dobrescu a pornit vijelios la atac, lovind nă­­praznic cu directe de stînga şi cro­şete la figură. Boxerul irlandez a fost depăşit de forţa, şi vitalitatea lui Dobrescu şi a cedat pasul încasînd serii de pumni. Victoria lui Dobres­­cu a impresionat. Majoritatea antre­norilor şi cronicarilor de specialitate îi acordă prima şansă în finala pe care o va susţine astăzi cu engle­zul Spinks, învingătorul lui R. Libeer (Franţa). Nicolae Linca a răsturnat toate pronosticurile în meciul cu campio­nul Europei, Nick Gargano (Anglia) care după această competiţie urmea­ză să treacă la profesionism. Bo­xerul englez a recepţionat o serie de lovituri la plex şi ritmul impus de Linca nu i-a convenit de loc. De la mijlocul reprizei a doua Linca a dominat cu autoritate meciul şi juriul l-a proclamat învingător la puncte Despre acest meci comentatorul a­genţiei „Associated Press“ scrie: „Aceasta a fost prima înfrîmgere a boxerilor englezi în semifinale. Linca a dominat şi l-a lovit pe Gargano mai mult la coup. Românul a dovedit că este un veritabil „puncheur“ pre­­sîndu-l tot timpul pe Gargano“. In finală­­. Linca va fi opus irlande­zului F. Tiedt. Al treilea reprezentant al nostru C. Dumitrescu a pierdut la puncte în faţa italianului Fr. Nenci. Boxerul italian a atacat în primele două re­prize şi a acumulat un uşor avantaj. Repriza a treia a aparţinut în între­gime lui Du­mitrescu care a marcat mai clar în lupta de aproape. Re­prezentantul nostru a echilibrat si­tuaţia, dar juriul a acordat decizia lui Nenci. Gheorghe Negrea este al treilea boxer român care se califică în fina­lele turneului olimpic. Vineri seara re­prezentantul nostru a reuşit să-l eli­mine pe tenacele boxer chilian Car­los Lucas. Prima repriză s-a desfă­şurat sub semnul egalităţii, ambii pugilişti utilizînd lovituri de o du­ritate excesivă. In repriza secundă Negrea a atacat tot timpul obligîndu-1 pe chilian să se retragă în corzile ringului. Ultima repriză s-a caracte­rizat printr-o luptă acerbă dar Gh. Negrea a reuşit să-şî menţină avanta­jul şi arbitrii i-au acordat în unani­mitate decizia de învingător la punc­te. In meciurile desfăşurate plină acum cei 4 boxeri rorrtunl participanţi la­­ competiţie s-au comportat admirabil.ffl Trei dintre ei: M. Dobrescu (muscă) || N. Linca (semimijlocie) și Gh. Ne-Ai grea (semigrea) vor avea onoarea­­ de a încrucişa mănușile în finalele|| acestor categorii. Boxerii români auffl şanse de a obţine noi succese în fi- ® nale. ip ÎNCEPE TURNEUL FINAL LAI POLO PE APA ! Prima parte a turneului de^ polo | J pe apă s-a încheiat vineri odată cu//f desfășurarea ultimelor meciuri de ca-)jj lificare programate în serii. _ m In seria A echipa R.P.R. a întîlpi! (II reprezentativa R.P.F. Iugoslavia. Ju-))u­cătorii noştri au fost tot timpul egali® sportivilor iugoslavi care au reuşit»// totuşi să obţină, după o luptă ex-.«, trem de disputată, victoria la limită® cu scorul de 3—2 (2—2). In comen-|/ tariul său consacrat acestui meci eo-|)| /espondentul agenţiei „France Pres­se“ scrie: „Cu toate că au fost între­cuţi, cu două zile înainte de U.R.SS, romînii au fost aceia care au oferit, iugoslavilor cea mai mare rezistenţă.­­Ultimii au cîştigat nu atît datorită superiorităţii ci mai mult norocului. La pauză echipele erau la egalitate: 2—2 şi în momentul hotărâtor al partidei iugoslavul Kacic, fundaş dreapta, a reuşit să salveze în ulti­mă instanţă buturile sale respingînd mingea expediată cu multă putere de Bordi. In continuare cu toate că erau superiori numericeşte (un jucă­tor român a fost scos din joc), iugo­slavii nu au reuşit să străpungă re­marcabila apărare a jucătorilor romîni din rîndul cărora s-a remarcat în mod deosebit portarul Marinescu. In ulti­mele minute Ivkovic a înscris punc­tul victoriei eliminînd Romînia din turneul final“. Tot în seria A echipa U.R.S.S. a învins Australia cu 3—0 (3—0). Re­prezentativa R.P. Ungare a disipus de echipa S.U.A. cu 6—2 (3—1) în­­tr-un meci contînd pentru seria 0. Pentru turneul final al concursului de polo pe apă s-au calificat următoa­rele echipe: U.R.S.S., R.P.F. Iugosla­via, R.P. Ungară, S.U.A., Italia şi Germania. Tragerea la sorţi care a defavorizat echipa R.P.R. a privat pe reprezentanţii noştri de a lua parte la turneul final cu toate că atît în meciurile din ultimul om cit şi la Melbourne formaţia noastră s-a dove­dit mult superioară echipelor Italiei şi Germaniei. Turneul de consolare va fi disputat de echipele R.P.R., An­gliei, Australiei şi Singapore. FOTBALIŞTII BULGARI S-AU CA­LIFICAT IN SEMIFINALE Echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Bulgaria s-a calificat vineri în semifinalele turneului olimpic de fotbal învingînd reprezentativa An­gliei cu scorul de 6—1 (3—1). Astăzi, sferturile de finală iau sfîr­­șit. Cu acest prilej sunt programate două meciuri. In cursul dimineţii echi­pele U.R.S.S. şi Indoneziei se întîl­­nesc pentru a doua oară, (primul meci s-a terminat la egalitate 0—0) iar după amiază Australia va întîlni India. NOU RECORD OLIMPIC LA TIR Competiţia olimpică de tir a con­tinuat la 30 noiembrie cu desfăşu­­rarea probei de pistol precizie. După ce s-au tras cele 6 serii a 10 focuri, în fruntea clasamentului s-au găsit la egalitate finlandezul Linnposvuo şi sovieticul Umarov cu câte 556 puncte fiecare din 600 posibile. A­­ceastă performanţă reprezintă un nou record olimpic şi întrece cu 3 puncte recordul deţinut de america­nul Benner. Juriul a procedat la nu­mărătoarea „muştelor“ în urma că­reia titlul olimpic a fost acordat lui Lim­posvuo care a avut 26 „muşte“ faţă de 24 obţinute de Umarov. ECHIPAJUL SOVIETIC ÎNVINGĂ­TOR LA PROBA CANOE DUBLU In proba de canoe dublu, primul loc şi medalia olimpică de aur au fost cucerite de echipajul Uniunii Sovietice, Pavel Harin şi Gratlan Botev, cronometrat cu timpul de 54’02 4/10. Suedezul Gert Fredrikssen este noul campion olimpic la proba de caiac simplu. Un gram­os dilectes au realizat caia­ciştii maghiari Janos Uranyi şi László Fabian care au­ cucerit titlul de campioni olimpici în­­ proba de caiac de două persoane. TAMARA TIŞKIEVICI (U.R.S.S.) C1ŞTIGATOARE LA ARUNCAREA GREUTĂŢII Surpriza zilei a fost oferită de atleta sovietică­­ Tamara Tîşkievici, câştigătoarea titlului olimpic la a­­runcarea greutăţii cu performanţa de 16,59 m, reuşită în ultima încer­care. Ea a învins pe marea favorita a probei coechipiera sa Galina Zî­­bina, campioană olimpică în 1952 şi recordmană mondială cu performan­ta de 16,76 m. Zîbina a condus de la începutul concursului cu o arun­care de 16,53 m, pierzînd la limită cu o diferenţă de 6 cm. Tînăra australiană Betty Cuthbert, a fost prima în proba de 200 m, plat în 23,4/10, performanţă care ega­lează recordul olimpic. Milton­­ Campbell a luat conduce­rea decatlonului încă din prima zi. El şi-a afirmat superioritatea şi în ziua a doua în ciuda unui rezultat slab la săritura cu prăjina. Campbell a cîştigat detaşat cu 7.937 puncte corectând recordul olimpic al lui Bob Mathias (7.887) AL. POPESCU IN FINALA PROBEI DE 200 M. FLUTURE Ziua a doua a concursului olimpic de nataţie a adus culorilor ţării­ noase,­tre un frumos succes. Campionul R.P.R. Alexandru Popescu, a reuşit­­ să se califice în finala probei de 200 m. fluture. El a obţinut totodată la Melbourne meritul de a fi împreună cu maghiari­l Tumpek singurii euro­peni din cei opt finalişti ai probei. Finala probei de 100 m liber băr­baţi a luat sfîrşit cu victoria austra­lianului John Henricks care realizînd timpul de 55,4/10 a întrecut cu trei zecimi de secundă recordul olimpic stabilit de el cu o zi înainte. Inotătoarea germană Ursula Happe a obţinut un frumos succes cucerind medalia olimpică de aur în cursa de 200 m bras. AZI, MECI DECISIV LA BASCHET După nouă zile de întreceri astăzi ia sfîrşit turneul olimpic de baschet. Vineri s-au desfăşurat semifinalele competiţiei. Echipa Uniunii Sovietice şi-a luat revanşa în faţa reprezentativei Fran­ţei pe care a învins-o cu scorul de 56—49. Cea de a doua finalistă este echipa S.U.A. care a întrecut forma­ţia Uruguayului cu scorul de 101—38. Meciul decisiv între echipele U.R.S.S. şi S.U.A. se va desfăşura astă seară. Intr-un meci contînd pentru turneul de consolare, echipa R. P. Bulgaria a dispus de Filipine cu scorul de 80—72. SIMBATA 1 DECEMBRIE 1958 PROGRAMUL X 4.58 Deschiderea emisiunii. 5.00 Ca­lendarul zilei şi buletin meteorologic. 5.05 Muzică populară românească. 8.30 Buletin de ştiri. 5.35 Muzică populară romînească (continuare). 5.45 Lecţia de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Muzică uşoară. 6.15 Emisiune agrară. 6.25 Cîntece sportive. 6.30 Turismul de ramnte iarna. 6.35 cîntece sportive (con­tinuare). 6.45 ,,A sosit poştaşul". 7.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sumarul presei centrale. 7.10 Orches­tre de muzică populară din ţările ve­cine. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Con­cert de dimineaţă. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 8.00 Muzică de ca­meră de compozitori romîni. 9.30 „Cu­tezătorii“ (emisiune pentru copil şi ti­neret). 10.00 Concert simfonic. 11.00 Bu­letin de ştiri. 11.05 Muzică populară romînească. 11.30 Lectură din „Patrio­ţii“ de Bodo Uhse (scriitor din­ R.D. Germană). 11.50 Cîntece despre partid. 12.10 Cu cintecul şi dansul popular în jurul lumii. 12.40 Arii din opere interpretate de Traian Groză­­vescu şi George Folescu. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Anunţuri şi muzică. 13.10 Concert de prînz. 14.Co Suite simfo­nice de compozitori romîni. 14.30 Co­tele apelor Dunării. 14.45 Muzică uşoa­ră romînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Cu cîntecul şi Jocul de-a lungul Mureşului. 15.40 Muzică romînească de estradă. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 Cîntece. 17.00 Buletin de ştiri şi bu­letin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Muzică uşoară. 17.35 In slujba vieţii. 17.55 „Compozitorul săptămîniii" : Cristoph Willibald Gluck. 18.30 Emisiunea „Părinţi şi copii". 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Muzică populară romînească. 19.30 Jurnalul Radio. 19.45 Muzică Uşoară . 19.55 Emisiunea „Noap­te bună, copil“. 20.00 Pagini­ de satiră şi Umor. 20.15 Muzică de dans. 20.45 Melodii populare romîneşti. 21.00 Cro­nica evenimentelor Internaţionale. 21.15 Melodii populare româneşti (continua­re). 21.35 Interpreţi celebri: Cîntă Ser­­ghei. T­emelev. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi suport. 22.30 Mu­ Au început întrecerile Spartachiadei de iarnă a tineretului έntr-un club excelent utilat şi aranjat cu mult gust, aşa cum este cel de la fabrica de con­fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", întot­deauna simţi o atracţie pentru a juca o partidă de şah, pentru a citi o carte. Şi nu se poate spune că acest club este ocolit, ci din contră uneori este deosebit de animat. Sunt însă zile cînd la club se pe­­trec evenimente care-l fac să devină neîncăpător. Ieri a fost una din zi­lele deosebite în activitatea clubului. Au început primele întreceri în ca­drul Spartachiadei de iarnă a tine­­retului. Clubul s-a dovedit neîncăpă­­tor faţă de afluenţa mare de parti­cipanţi. In sala de şah sunt 32 de concurenţi. La 10 mese joacă şa­hiştii avansaţi iar într-o altă parte a sălii sunt iniţiaţi începătorii. Aici aflăm şi primele rezultate: Sirbu l-a învins pe Chiţoiu, ambii muncitori la Atelierele auxiliare. Străchinaru de la sectorul 4 a ctştigat partida cu Arcade de la Atelierele auxiliare. Intr-o altă sală se joacă la două mese, tenis de masă. Sunt numai 12 concurenţi. Iată şi primele rezultate: Herme­­nescu Gh. — Mano Safir 2—0; Voicu Ioan — Popa Alexandru 2—1; Baciu Anton — Boba Vasile 2—1. Cea mai multă animaţie este fără îndoială în sala de gimnastică. Aici 40 de fete, eleve la şcoala profesio­nală, au început concursurile de gim­nastică din cadrul Spartachiadei de iarnă a tineretului. Aşa­dar mana întrecere sportivă de masă care va angrena sute de mii de tineri la practicarea sportului a început. La concursul de gimnastica Toto: A. SIMON nou ciish ei be pdpetarie Săpun de toaletă, săpun de ras, colonie, ruj, cremă, vaselină, pu­dră, fard, pastă de dinţi, perii de dinţi, ulei de păr, briantină şi altoit­. GĂSIŢI LA Magazinele Cooperativelor de Consum ÎNTREPRINDEREA cinematografica regionala DE STAT BUCUREŞTI organizează in perioada 15 decembrie 1956 — 15 martie 1957 „FESTIVALUL FILMULUI LA SATE“ In cadrul festivalului se vor prezenta filme artistice, însoţite de jur­nale şi documentare agricole, care popularizează metodele Înaintate folo­site în agricultură. \\.%? • ( A. ' t' 1 f « * I . * b­ . I­­TM Pag. 3-a zică de dans. 23.47 Bulletin de ştiri. 23.53 Închiderea emisiunii. PROGRAMUL . 14.00 Buletin de ştiaţi. 14.03 Concert de muzică populară sovietică. 14.40 Lie­duri. 15.00 Anunţuri şi muzică. 15.15 Muzică uşoară 15.40 Cîntă acordeonis­­tu­l Mancei, Budaiă. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Re­comandări din program. 16.20 Noi im­primări pe discuri. 17.15 Tri­buna Radio. 17.30 Cîntă Ansam­blul U.T.M. l11.00 Buletin de ştiri. 18.10 „Pentru fiecare cîntecul preferat". 13.50 Anunţuri şi muzică. 19.00 Muzica de dans. 19.30 Scriitori la microfon. 19.45 Muzică populară romînească. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Concert de estra­dă. 20.40 Muzică instrumentală. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Muzică de dan­s. 22.30 Cîntece de dragoste şi jocuri populare romîneşti. .23.00 Bulletin de ştiri, buletin meteorologic­­şi sport. 23.15 Concert simfonic. 23.55 Muzică de dans. 0.50 închiderea emisiunii. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al I­.p.R., orele 19.30: Rigoletto; Tea­trul de Stat de Operetă, orele 19.30: Culegătorii de stele; Ansamblul de cîn­tece şi dansuri C.C.S., orele 19.30: Spectacol de cîntece, dansuri, satiră şi umor; Teatrul Naţional „I. L. Cara­giale", (sala Comedia), orele 19.30:­­O scrisoare pierdută; (sala Studio), orele 19.30: Gaiţele; Teatrul „C. Nottara“ (sala Libertatea), orele 20: Vrăjitoarele din Salem; Teatrul Armatei (sala din 13 Septembrie), orele 19.30: Cei trei muşchetari; (sala din Magheru), orele 19.30: Zbor de noapte; Teatrul Munci­toresc C.F.R., orele 19.30: Intr-un ceas bun; Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala calea Victoriei nr. 174), orele 20: O seară la estradă; Teatrul Tineretu­lui, orele 19.30: Cei de mîine; Teatrul Țăndărică (sala str. Academiei), orele 16: Povestea corbului; Teatrul Muni­cipal, orele 19.30: Liubov Iarovaia; (sala Sft. Sava), orele 16: Prietenii ei, orele 19.30: Nu se știe niciodată; Cir­cul de Stat, orele 20.30: O seară la circ. CINEMATOGRAFE: Patria, Lumina: Corabia viselor; Nicolae Bălcescu: Aida; Republica: (film pe ecran lat); Povestiri din Roma şi completare: Primele semne ; Maghebiu : Ţar şi dulgher ; Vasile Alecsandri, Bucu­reşti, Gheorghe Doja: Bigamul şi com­pletare: Theodor Aman; I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare: Suflete tari; Central: Muntele bătut de vînt; Victo­ria, Maxim Gorki, 1 Mai, Libertăţii: O aventură în Marea Caraibelor (colo­rat); Doina: intr-un magazin univer­sal (colorat); Tineretului: Roşu şi Ne­gru seria II-a (colorat); Timpuri Noi: Sărbătoarea aviaţiei sovietice, Oraşul antic Abribtus, Călăreţii Rusiei, Nasul furat; Alexandru Popov, Alexandru Sahia: Romanţa berlineză; Griviţa: Chitarele dragostei; Vasile Roaită: Do­sarul 306; Cultural: Marile manevre; Unirea, Arta: Salonul nr. 9; Constan­tin David: Afacerea Protar şi comple­tare: Fetiţa mincinoasă; Tudor Vladi­­mirescu: Cazul Rumeanţei (colorat); Munca, Coşbuc: Bulevardul­ principal: Mioriţa: Dansează mică doamnă; Mo­şilor: Primul eşalon (colorat); Donca Simo: Brigada de tanchişti; Popular Serenada străzii: Mihail Emin­escu, Au­rel Vlaicu: An­ Baba şi cei 40 de hoţi; 8 Mai: Mexicanul (colorat); Olga Ban­ele: Iartă-mă. Starea timpului In următoarele 24 de ore în Capitală Şi regiunea Bucureşti vremea se men­ţine umedă şi în curs de răcire trep­tată, cu cerul mai mult acoperit. Ploaie temporară cu tendinţă de transformare în lapoviţă. Temperatura în scădere, va fi cuprinsă noaptea între 1 şi 3 grade iar ziua între 3 şi 5 grade. In următoarele 3 zile vremea se ră­ceşte treptat. Cerul va fi mai mult a­­coperit. Vor cădea precipitaţiuni tem­porare sub formă de lapoviţă şi nin­soare. Vînt în intensificare. Tempera­tura in scădere.

Next