Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)

1965-06-22 / nr. 146

2 Lucrările Conferinţei regionale de partid Cuvîntul tovarăşului Iosif Szabó, prim-secretar al Comitetului raional de partid Ciuc Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. au prevăzut necesitatea îndrep­tării atenţiei în mod deosebit şi în di­recţia dezvoltării creşterii animalelor. Comitetul raional de partid, pornind de la această idee, a depus eforturi sus­ţinute în scopul sporirii numărului şi îmbunătăţirii calităţii animalelor. In şe­dinţele sale şi ale biroului, a analizat realizarea sarcinilor privind creşterea efec­tivelor prin cumpărări şi, în ultimii doi ani, din prăsilă proprie; ridicarea pro­ducţiei de lapte, carne şi lînă; asigura­rea bazei furajere şi a asistenţei sanitare veterinare; construirea adăposturilor de vară şi de iarnă; îmbunătăţirea produc­ţiei de masă verde de pe păşuni şi fi­neţe; introducerea de noi plante fura­jere ş. a. Pe multe din aceste teme am organizat schimburi de experienţă care au dat rezultate mulţumitoare. Datorită acestor preocupări efectivele de animale faţă de 1 ianuarie 1963 au sporit cu 2.944 capete bovine, rămînînd însă sub sarcinile stabilite de ultima Conferinţă regională de partid. In raport am fost criticaţi pentru scăderea numă­rului de bovine. Intr-adevăr faţă de sfîr­­şitul anului 1964 efectivul a scăzut cu aproape 700 bovine. Aceasta se dato­­reşte neglijării montei, reformării şi lip­sei de furaje. Numărul oilor a ajuns la 27.717 capete, din care, 20.343 oi şi mi­oare, îmbunătăţindu-se totodată calitatea efectivului. 78 la sută din oi sînt cu lînă fină şi semifină. Proiectul de Directive al Congresului al IV-lea al P.M.R. prevede intensifica­rea acţiunii de selecţie, în vederea îm­bunătăţirii raselor de animale. Comite­tul raional de partid va acorda şi în vii­tor aceeaşi atenţie selecţiei animalelor. Pentru îmbunătăţirea situaţiei privind selecţia animalelor aş propune studierea înfiinţării unei filiale a centrului de se­lecţie Tg.-Mureş, cu sediul la Miercu­­rea-Ciuc, care să se ocupe de selecţio­narea ovinelor şi bovinelor, studiind com­portarea produşilor rezultaţi din însămîn­­ţările artificiale. Pe baza datelor de se­lecţie să trecem în cîteva cooperative agricole la producerea animalelor de pră­­silă aclimatizate condiţiilor locale. In îmbunătăţirea productivităţii păşuni­lor şi fîneţelor un rol deosebit de im­portant îl are ajutorul bănesc acordat de statul nostru. Numai în ultimii trei ani, de exemplu, s-au alocat în acest scop 5.360.000 lei care au contribuit la îm­bunătăţirea a 2.930 ha păşune. Tot din aceste fonduri s-au construit 19 tabere de vară. In acelaşi timp din fondurile proprii şi pe bază de zile-muncă coo­perativele agricole de producţie au cu­răţat şi îmbunătăţit 3.405 ha pentru anul 1965, şi au prevăzut defrişări pe 1.000 ha, iar pe alte 4.000 ha lucrări complexe. Ne vom înzeci eforturile pentru ca li­­chidînd lipsurile care mai persistă în ac­tivitatea noastră, sporind succesele obţi­nute pînă în prezent să contribuim în măsură mai mare la desăvîrşirea con­strucţiei socialiste în patria noastră scumpă, unu. Intre 15—30 septembrie e prevăzut să se obţină producţie de azotat de amo­niu, cu amoniac adus de la alte unităţi. Vor urma apoi probele la fabrica de amoniac, pentru instalaţiile de cracare a gazului metan, spălare, compresie şi sin­teză, astfel ca în perioada 30 noiembrie — 15 decembrie să se obţină amoniac. Conform prevederilor proiectului de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naţionale în perioada 1966—1970, industria chimică va cunoaşte în conti­nuare un înalt ritm de creştere — şi în mod deosebit — industria îngrăşăminte­lor chimice. Producţia globală a industriei chimice va creşte de cca 2,3 ori în 1970, faţă de 1965, cu un ritm mediu anual de cca 18,5 la sută. Se vor dezvolta industria produselor de bază ale chimiei anorganice, indus­tria îngrăşămintelor chimice în sortimen­te cu eficienţă economică ridicată, pro­duselor chimice pentru combaterea dău­nătorilor, industria biostimulatorilor, a fi­brelor sintetice, a maselor plastice şi ră­şinilor sintetice, a cauciucului sintetic, a coloranţilor, de lacuri şi vopsele, a me­dicamentelor etc. In anul 1970 se vor produce de 3,8 ori mai multe îngrăşăminte ca în anul 1965, producţia industriei chimice urmînd să crească de 2,3 ori, însufleţit de prevederile proiectelor de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, colec­tivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de pe şantierul combinatului — construc­torii, montorii, chimiştii, îşi înzecesc efor­turile pentru a da în funcţiune înainte de termen fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu, pentru prelucrarea amonia­cului excedentar la alte combinate şi punerea în funcţiune a fabricii de amo­niac. P.M.R. din aprilie 1962 în niciuna din şcolile din raion nu exista organizaţie de bază. Acum însă, din cele 69 de şcoli de 8 ani, în 33 avem organizaţii de partid, iar în celelalte şcoli avem în fiecare cîte 2 membri sau candidaţi de partid. Comitetul raional de partid a organi­zat cu multă grijă educarea membrilor şi candidaţilor de partid. Ca urmare, parti­ciparea la învăţămîntul de partid a mem­brilor şi candidaţilor de partid, a activu­lui fără de partid, a fost mulţumitoare. In învăţămîntul de partid au fost înca­draţi 84 la sută din efectivul organiza­ţiilor de partid şi peste 1.900 de tovarăşi din activul fără de partid. In viitor, va trebui să acordăm o atenţie şi mai mare îndrumării organizaţiilor de bază în do­meniul muncii de educaţie politică şi ideologică a membrilor de partid. La studierea şi dezbaterea proiectului de Statut al P.C.R. membrii şi candidaţii de partid participă cu mult interes. Adu­nările pe care le-am avut pînă acum au dovedit că aceştia sînt hotărîţi să tragă învăţămintele preţioase din prevederile proiectului, să muncească cu hotărîre pentru a-şi îmbunătăţi activitatea. Cuvîntul tovarăşului Andrei Süte, scriitor, redactor-şef al revistei „Uj Élet" La Conferinţa regională de partid, discutăm, alături de problemele de bază ale economiei, ale politicii parti­dului, şi problemele literaturii. Cel care a ridicat cauza literaturii la rangul de cauză comună a întregului po­por, la rangul de problemă de stat, a fost partidul. Tocmai de aceea, literatura realistă, partinică, constituie o parte in­tegrantă activă, a construcţiei socialiste, menirea ei fiind să slujească cauza po­porului. Aşa gîndesc azi scriitorii noştri despre sarcinile literaturii. Şi cine le urmăreşte activitatea, se poate convinge că ei şi-au înţeles misiunea. Aş vrea să dau cîteva exemple caracteristice vieţii artistice a regiunii noastre, dar care în acelaşi timp au găsit ecou în întreaga ţară. In perioada care a trecut de la Con­gresul al lll-lea al partidului, literatura noastră a fost îmbogăţită pe lîngă ope­rele scriitorilor români, cu alte scrieri valoroase datorate lui Kovács György, Molter Károly, Papp Ferencz, Székely János, Tóth István, Hajdú Zoltán, Ke­mény János, Ligeti Herta, Gagyi László, Katona Szabó István şi alţii. Pe frontul criticii s-au prezentat cu lucrări de va­loare Hajdú Győző, Gálfalvi Zsolt, Nagy Pál, Izsák Joszef şi alţii. Alături de cei vîrstnici, se aliniază un număr din ce în ce mai mare de reprezentanţi ai genera­ţiei tinere: Elekes Ferencz, Szöcs Kál­mán, Zeno Ghiţulescu, Szekernyés László, Szépréti Lilla, Vasile Spoială şi alţii. Sîntem datori să-i sprijinim pe aceşti tineri. Pe toţi ne uneşte convingerea că scri­sul nostru slujeşte cauzei partidului, a scumpei noastre patrii, a poporului. Frunzele, florile, pot fi de altă formă, de altă culoare; rădăcina şi pămîntul din care ne tragem seva ne uneşte talentele într-un unic talent. Şi acest pămînt e patria, e realitatea noastră socialistă; transfigurarea artistică a acestei realităţi vrem s-o răspîndim peste tot unde pă­trunde literatura. De ce vreau să subli­niez această idee? Pentru că viaţa noas­tră literară dovedeşte în ultimul timp o nemaiîntîlnită efervescenţă creatoare. Niciodată, niciodată n-au apărut atîtea talente noi; niciodată n-am fost martorii atîtor căutări şi experimente creatoare. Curentele vii ale literaturii universale pă­trund la noi prin ferestrele ce le-am des­chis larg spre tot ce a creat şi creează valoros omenirea. Din ceea ce repre­zintă creaţii adevărate, ne străduim să învăţăm. Modelele trecătoare însă le res­pingem, căci ele nu reprezintă altceva decît capcane pentru tinerii creatori ce-şi caută drumul în artă. Iar în orientarea justă, fără greş, busola ne este cuvîntul partidului. La recenta întîlnire a condu­cătorilor de partid şi de stat cu oamenii de cultură şi artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a subliniat printre altele: „Noi conside­răm necesară diversitatea de stiluri în artă... Diversitatea creaţiei literare artis­tice, exprimarea în diferite forme a rea­lităţii să slujească ţelul măreţ al cauzei socialismului şi păcii. Fără îndoială, este bine şi necesar ca artistul să-şi pună în opera de artă toată personalitatea şi in­dividualitatea, dar opera sa va fi valo­roasă în măsura în care va exprima rea­lităţile în care trăieşte". Adevăratul scriitor încearcă să creeze ceva durabil, nu în funcţie de diversele curente literare, ci de ceea ce-i porun­ceşte realitatea. Prezenţa noastră în lite­ratura universală e posibilă numai dacă avem de spus ceva personal despre noi înşinai într-o forma unica, nerepetabilă. Maşini-unelte, automobile se pot impor­ta, literatura însă, nu! Izvorul dătător de lumină şi frumuseţe pentru un Creangă, Caragiale, Eminescu, Sadoveanu, Ady şi atîţi alţi clasici, a fost viaţa poporului. Iar pentru noi e lupta comună şi munca creatoare a poporului român, a minori­tăţilor naţionale, a­­ tuturor oamenilor muncii, care trăiesc înfrăţiţi în această patrie. Cred că scriitorul care ţine la exprimarea veridică a realităţilor noastre — şi de fapt fără acest lucru nici nu poate să-şi justifice existenţa — nu se poate rătăci nici în idilism şi nici în negativism. Orientarea noastră este asi­gurată de asemenea documente de im­portanţă istorică cum sunt, de pildă, pro­iectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului. Ce minunat tablou al viitorului apropiat! In aceste docu­mente e formulată şi esenţa realităţii noastre: „In anul celui de-al IV-lea Con­gres al partidului, România înfăţişează tabloul unei ţări în plin avînt, cu o eco­nomie socialistă multilateral dezvoltată, în care industria cunoaşte un continuu proces de perfecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contempo­ran, iar agricultura socialistă pune în va­loare tot mai larg marile ei rezerve; toate regiunile ţării cunosc o viaţă so­­cial-economică intensă, înfloreşte cultura nouă, socialistă, creşte an de an bună­starea oamenilor muncii de la oraşe şi sate". Aş dori să asigur Conferinţa că scrii­torii regiunii noastre — români, ma­ghiari, germani ne străduim să împăr­tăşim în operele noastre la un nivel ar­tistic cît mai înalt, această realitate. Re­zultatele muncii noastre sînt judecate cu ochi limpezi, dar severi de generaţiile de azi şi de mîine ale poporului. Viaţa lungă sau scurtă a cărţilor noastre, nu depinde aşadar de felul cum le auto­­apreciem. Există însă un lucru pe care-l putem mărturisi noi înşine, d­ar şi cu hotărîre: noi toţi cei care ne slujim pa­tria cu pana, fie că sîntem sau nu mem­bri de partid, ne aliniem, strîns uniţi, umăr la umăr, în jurul partidului, în ju­rul înţeleptului său Comitet Central, ca să-l putem sluji cu devotament şi abne­gaţie în realizarea măreţelor sale idealuri. Cuvîntul tovarăşului ing. Mircea Constantinescu, directorul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş Producţia Combinatului de îngrăşămin­te azotoase din Tg.-Mureş va acoperi în parte necesarul de îngrăşăminte cu azot al regiunilor Mureş, Cluj, Maramureş, Braşov (parţial) şi Hunedoara, necesar ca­re la nivelul anului 1965 va fi de cca 200.000 t/an. In faza finală, combinatul va produ­ce anual 90.000 tone amoniac; 120.000 tone acid azotic; 150.000 tone azotat de amoniu; 40.000 tone apă amoniacală; 2.132.000 m­c oxigen marfă. Termenul de intrare în funcţiune a in­stalaţiilor tehnologice din cadrul Combi­natului de îngrăşăminte azotoase Tg.­­Mureş este trim. III şi IV. 1965. In vede­rea respectării acestui termen s-a preco­nizat ca, între 20—30 iulie, să înceapă probele la Staţia de transformare de 110/6 kV şi gospodăria de apă proaspătă şi recirculată, iar în cursul lunii august să înceapă probele de rodaj şi mecanice la fabrica de oxigen, la termocentrală, la fabrica de acid azotic și azotat de amp­ STEAUA ROȘIE Cuvîntul tovarăşului Carol Király, prim-secretar al Comitetului raional de partid Gheorghieni Cu satisfacţie şi entuziasm am primit şi noi proiectele de Directive ale Con­gresului al IV-lea al P.M.R. In adunările organizate în raion am dezbătut cifrele înscrise şi am început să ne orientăm încă de pe acum, asupra măsurilor ce se vor lua în vederea îndeplinirii măre­ţelor sarcini puse în faţa noastră de partid. Mă voi referi la una din ramurile eco­nomice de bază ale raionului Gheor­ghieni — zootehnia — care ocupă un rol important în realizarea producţiei de bunuri din raion, fiind preocuparea de bază a unui mare număr de ţărani coo­peratori şi lucrători agricoli. Din 1962, anul încheierii cooperativizării agricultu­rii, în raionul nostru numărul de anima­le din unităţile agricole socialiste a crescut în mod simţitor. In 1962 dispuneam în raion de adă­posturi corespunzătoare doar pentru 1.000 de animale din proprietate ob­ştească. De atunci, datorită creşterii pu­terii economice a cooperativelor, s-au construit grajduri moderne, spaţioase, prevăzute cu adăpători automate sim­ple, iluminate electric, pentru cca 8.000 de bovine. Chezăşia succeselor în ramura creş­terii animalelor o constituie asigurarea unor furaje îndestulătoare şi de bună calitate. Tocmai de aceea, Comitetul ra­ional de partid a discutat recent aceas­tă problem­ă într-o şedinţă plenară, la care au luat parte specialiştii de la con­siliul agricol, ingineri, preşedinţi şi bri­gadieri din­­cooperativele agricole. In această şedinţă s-a ridicat în special pro­blema îmbunătăţirii păşunilor şi fîneţe­lor naturale. In acest an, am reuşit să efectuăm lucrări de amenajare, defrişări şi altele, pe cca 1.300 de ha. Din fondul statu­lui au fost investite pentru aceste lucrări cca 800.000 lei, iar din fondurile coo­perativelor agricole cca 200.000 lei. Co­mitetul raional de partid a mobilizat ţărănimea cooperatistă la acţiunile de defrişare şi curăţire a păşunilor, acţiuni care continuă şi în prezent. Conducerea acestor lucrări a fost încredinţată celor mai buni brigadieri, cooperatori, mem­bri de partid. Am iniţiat totodată orga­nizarea a trei colective de specialişti, care au cartat pînă în prezent peste 10.000 ha păşune, stabilind măsurile ce se cer luate pentru fiecare trup în par­te. Se acordă o mare atenţie organizării taberelor de vară şi ridicării de con­strucţii zoopastorale, în golurile de munte, îngrăşării terenului prin stîrlire, păşunatului raţional etc. Pe viitor, lu­crările de amenajare a păşunilor vor fi sprijinite cu credite masive din partea statului, lucru prevăzut în proiectul de Directive, cu asistenţă tehnică de spe­cialitate, cu cantităţi sporite de îngrăşă­minte chimice, sămînţă de ierburi co­respunzătoare pentru zonele de munte. Considerăm că în viitor va trebui să existe mai multă preocupare pentru me­canizarea lucrărilor de recoltare a finu­lui şi de îmbunătăţire a pajiştilor natu­rale. Comuniştii din raionul Gheorghieni urmează cu devotament şi neabătut linia partidului nostru, luptă pentru ridicarea nivelului lor politico-ideologic, pentru creşterea producţiei, atît în industrie cît şi în agricultură, pentru ridicarea nive­lului lor cultural şi ştiinţific. Cuvîntul tovarăşului ing. Alexandru Dim­en, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Sînmărtin-Ciuc La realizările obţinute de oamenii mun­cii de pe ogoare în sporirea producţiei agricole vegetale şi animale un modest aport şi-a adus şi cooperativa agricolă din Sînmărtin-Ciuc, care în cei trei ani de la înfiinţare a înregistrat succese importan­te în întărirea ei economică-organizatori­­că. Anul trecut de pildă, producţiile ob­ţinute la ha au fost de aproape 2.000 kg la grîu, de 2.672 kg la orzoaică, de pes­te 19.200 kg la cartofi şi de 27.000 kg la sfecla de zahăr. Cu rezultate de seamă se prezintă şi sectorul zootehnic. Producţia de lapte pe car­ de vacă furajată a depă­­şit 1.800 litri. Sporirea producţiei a influ­enţat pozitiv valoarea zilei-muncă, care a fost în anul trecut de 28 lei, faţă de 26 lei planificat. Succesele obţinute se dato­­resc în cea mai mare măsură faptului că organizaţia de partid a îndrumat, sprijinit şi condus cu pricepere activitatea politică şi de producţie din unitatea noastră. Comuniştii din organizaţia noastră de partid, toţi membrii cooperatori au primit cu multă satisfacţie şi încredere în viitor proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. In cele ce ur­mează mă voi referi la una din sarcinile prevăzute în proiect şi anume, la aceea privind sporirea, în viitorii ani ai cincina­lului, a producţiei de cartofi. Datorită condiţiilor deosebit de favorabile, cultura cartofului ocupă în unitatea noastră 290 ha, reprezentînd 30 la sută din suprafaţa arabilă. De altfel, cartofii constituie prin­­cipala sursă de venituri. Astfel, suprafeţele destinate culturii cartofului s-au stabilit din timp. Pe 172 ha am aplicat îngrăşăminte naturale (cîte 30 tone la ha), pe alte 55 ha am aplicat îngrăşăminte verzi, iar restul suprafe­ţei, pînă la 290 ha, a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice. Insămînţările s-au efectuat în bună parte mecanizat, la distanţa de 70 cm între rînduri, asigu­­rîndu-se 42—46 mii cuiburi la ha. In prezent atenţia noastră este îndreptată în spre întreţinerea culturii cu cea mai mare grijă. După răsărirea plantelor a­­plicăm o grăpare, urmată de două pra­­şile mecanice şi două manuale. La com­baterea dăunătorilor, şi în special a gîn­­dacului din Colorado, folosim cu foarte bune rezultate aviaţia fitosanitară. Intrucît la recoltatul cartofilor se cere un mare volum de muncă, aş propune ca pe viitor să se studieze posibilitatea construirii unor maşini corespunzătoare pentru mecanizarea acestei operaţii. In numele organizaţiei de partid, a tuturor membrilor cooperativei noastre, mă angajez în faţa Conferinţei regionale de partid să nu precupeţim nici un e­­fort, să luptăm cu toate forţele pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin din proiectul de Directive care va fi aprobat de cel de-al IV-lea Congres al partidului. Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Kulcsár, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tg.-Mureş Aş vrea să mă refer la activitatea co­mitetului raional de partid privind apli­carea în practică a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 cu privire la continua întărire a rîndurilor partidului, în special la sate şi în şcoli. Cu prilejul analizei activităţii noastre în domeniul întăririi organizaţiilor de partid, comitetul regional ne-a dat indi­caţii preţioase în desfăşurarea muncii. Aplicarea în­ viaţă a acestora a avut ca rezultat obţinerea de rezultate bune de către organizaţiile de partid. In perioada ce s-a scurs de la plenara amintită, or­ganizaţiile de bază au primit un însem­nat număr de membri şi candidaţi de partid. In efectivul membrilor şi candidaţilor de partid peste 56 la sută au fost pri­miţi în această perioadă. Ţinînd seama de indicaţiile primite, noi am căutat să îndrumăm activitatea organizaţiilor de bază diferenţiat, orientîndu-ne după si­tuaţia concretă din unităţile agricole cooperatiste. Faptul că în urma muncii pe care am desfăşurat-o efectivul organizaţiei raio­nale de partid a sporit, este un lucru îmbucurător, dar aceasta nu ne îndrep­tăţeşte să ne mulţumim cu ce am rea­lizat. Dimpotrivă, va trebui să muncim în continuare şi mai bine în acest do­meniu. Peste 50 la sută din efectivul membrilor şi candidaţilor de partid a fost primit din rindurile membrilor or­ganizaţiilor U.T.M. Din cele 49 coope­rative agricole, în 34 avem comitete de partid, care cuprind peste 180 de orga­nizaţii de bază. La apariţia Hotărîrii Plenarei C.C. al Cuvîntul tovarăşului Mihai Gers, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Tovarăşi, Conferinţa regională de partid are loc într-o perioadă cînd în toate colţurile ţării, oamenii muncii dezbat cu profund interes, cu simţul de răspundere al bu­nului gospodar, proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului nostru. Prevederile acestor documente se spri­jină pe fundamentul trainic al realizări­lor de pînă acum, pe experienţa acumu­lată în anii construcţiei socialiste, pe suc­cesele obţinute de poporul nostru in troducerea în viaţă a politicii partidului de industrializare socialistă, a cărei jus­teţe este confirmată de dezvoltarea as­cendentă a întregii economii naţionale. Ca urmare a politicii de îmbunătăţire continuă a repartizării teritoriale a for­ţelor de producţie, regiunea Mureş-Auto­­nomă Maghiară, în trecut rămasă î­n ur­mă, azi este în plină dezvoltare şi înflo­rire economică şi socială. Proiectul de Directive prevede, că, în cadrul politicii de investiţii, repartizarea forţelor de producţie pe teritoriul ţării va fi orientată şi pe viitor, potrivit nece­sităţilor economiei naţionale şi a condi­ţiilor economice şi naturale proprii fie­cărei regiuni, urmărindu-se ridicarea trep­tată a regiunilor mai puţin dezvoltate. Darea de seamă prezentată de comi­tetul regional de partid ne înfăţişează bilanţul bogat al activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, succesele obţi­nute în industrie, în agricultură, în do­meniul social-cultural. La aceste rezultate o contribuţie reală au adus şi sfaturile populare împreună cu întreprinderile şi organizaţiile econo­mice şi instituţiile social-culturale subor­donate. Datorită ajutorului primit din partea partidului şi statului, datorită preocupării­ Comitetului executiv al Sfatului popular regional, industria noastră locală a cu­noscut în anii sesenatului o serioasă dez­voltare. Dacă în 1959 volumul producţiei glo­bale a fost de 193 milioane Iei, în 1965 aceasta a ajuns la 447 milioane, sporind de 2,3 ori, cu o creştere medie anuală de 16 la sută. Industria noastră locală, în afară de articolele de larg consum, confecţionate pentru piaţa internă, livrează pentru pia­ţa externă mobilă, produse de artizanat, colofoniu, diferite obiecte împletite din papură, nuiele şi pănuşi de porumb etc., care sunt mult căutate şi apreciate peste hotare. In acest an, pe baza studiilor făcute de un colectiv de ingineri şi tehnicieni din industria noastră locală, am trecut la exploatarea şi înnobilarea diatomitei, produs solicitat mult de industria noastră cît şi la export. Unităţile industriei locale din regiunea Mureş dispun, după­­păre­rea mea, de rezerve apreciabile în lărgi­rea producţiei unor mărfuri destinate ex­portului. In darea de seamă prezentată am fost criticaţi pentru faptul că planul produc­ţiei globale şi marfă a industriei locale nu a fost realizat. Pentru primele 5 luni ale anului 1965 planul a fost realizat în proporţie de numai 98,5 la sută. In urma ajutorului primit din partea Comitetului regional de partid şi a mă­surilor luate de noi, cît şi pe baza con­diţiilor existente în prezent, avem certi­tudinea că vom recupera rămînerea în urmă. îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii a constituit una din preocupările de seamă ale Comitetului regional de partid şi a Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional. Din fondurile alocate Sfatului popular regio­nal în anii 1960—1964 s-au dat în folo­sinţă, în regiune, 4.895 apartamente con­venţionale. Aceasta a făcut posibil ca un număr de peste 25.000 oameni din re­giunea noastră să se mute în locuinţe noi. In 1965 vor fi terminate şi date în folo­sinţă încă 1.500 apartamente. In baza prevederile proiectelor de Di­rective ale Congresului al IV-lea al parti­dului în domeniul construcţiilor trebuie să acordăm o şi mai mare atenţie orga­nizării temeinice a şantierelor, industria­lizării construcţiilor, lărgirii sortimente­lor de prefabricate din beton, reducerii duratei de execuţie a obiectivelor. Va trebui să manifestăm o preocupare cres­­cîndă faţă de îmbunătăţirea calităţii lu­crărilor şi mai ales a finisajelor, pentru a se preintîmpina degradarea prematură a acestora, pentru folosirea la maximum a mijloacelor tehnice cu care sînt dotate întreprinderile noastre de construcţii. Sînt de acord cu darea de seamă şi cu acei vorbitori care au apreciat activitatea Comitetului regional de partid, de la con­ferinţa trecută şi pînă azi, ca rodnică. Consider că Comitetul regional de partid şi-a îndeplinit în bune condiţii sarcinii­ încredinţate, a condus cu competenţă munca de partid în toate domeniile de activitate, ceea ce a dus la obţinerea re­zultatelor menţionate în darea de seamă. In legătură cu proiectele de Directive şi proiectul de Statut doresc să-mi exprim deplina mea adeziune şi angajamentul ferm de a munci din toate puterile pen­tru traducerea în viaţă a prevederilor a­­cestora. Cuvîntul tovarășului I­eronim Buda, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tîrnăveni In cuvîntul meu mă voi referi la unele aspecte ale muncii Comitetului raional de partid Tîrnăveni privind organizarea controlului executării hotăririlor. Sub îndrumarea permanentă a Comite­tului regional de partid, noi ne-am stră­duit să acordăm o atenţie mereu crescîn­­dă planificării judicioase a muncii, alege­rii celor mai importante probleme pentru a fi studiate şi analizate în plenarele co­mitetului şi în şedinţele de birou. Pentru a da viaţă hotăririlor luate, apa­ratul de partid este înarmat cu cunoaşte­rea temeinică a acestora. In faţa apara­tului se ţin diferite expuneri pe teme e­­conomice, ale vieţii interne de partid şi ale situaţiei internaţionale. Activiştii de partid participă la unele şedinţe de bi­rou în care se analizează problemele le­gate de activitatea lor practică pe teren cu care ocazie ei iau cunoştinţă de pro­blemele ce se ridică şi de hotărîrile lua­te, etc. Comitetul raional de partid se preocu­pă de instruirea temeinică a secretarilor organizaţiilor de bază, care se face con­form indicaţiilor, în fiecare lună, pe cen­tre de comune. Instruirea mai amplă a secretarilor organizaţiilor de bază se face apoi trimestrial la sediul de raion, timp de 1­2 zile. Tot trimestrial se face in­struirea birourilor organizaţiilor de bază pe centre de comune care se desfăşoară în linii generale, ca şi instruirea secreta­rilor. Controlul executării hotăririlor însă este asigurat în primul rînd de membrii comi­tetului raional, cărora li s-au repartizat sarcini concrete în acest sens. In practica noastră s-a încetățenit metoda ca la înce­putul fiecărei săptămîni, secretarii comi­tetului raional să discute în comun pla­nurile de muncă în care sînt trecute pro­blemele ce vor fi controlate, cît şi orga­nizaţiile de bază de care se ocupă în săptămîna respectivă. Ei participă cu re­gularitate, lunar, la cîte 4—5 adunări ge­nerale ale organizaţiilor de bază, ceea ce asigură cunoaşterea stării de lucruri din unităţi cît şi o îndrumare mai concretă a organizaţiilor de bază. O altă metodă de control şi îndrumare pe care am folosit-o noi a fost aceea de a analiza diferitele aspecte ale muncii de către colective formate din membri ai comitetului şi tovarăşi care fac parte din activul obştesc al Comitetului raional de partid. Ca rezultat al controlului eficient, per­manent, desfăşurat de comitetul raional, a crescut capacitatea organizatorică şi po­litică a organizaţiilor de partid, care des­făşoară o activitate mai susţinută de mo­bilizare a maselor de oameni ai muncii la realizarea hotăririlor partidului şi gu­vernului, a sarcinilor de producţie. Astfel, planul producţiei globale indus­triale pe primele 5 luni ale acestui an, a fost realizat în proporţie de 101,8 la su­tă, al producţiei marfă de 102,5 la sută, productivitatea muncii în proporţie de 102 la sută etc. Rezultate bune s-au obţinut şi în agri-­ cultură ca şi în celelalte domenii de ac­tivitate.­­ Alături de întregul nostru popor şi oa-­­menii muncii din raionul Tîrnăveni, am studiat cu multă atenţie proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. şi proiectul de statut al Partidului Comunist Român.­­ Avînd în vedere documentele Congre-­ sului al IV-lea al partidului, sarcinile ce ne revin, ne propunem ca măsuri, de a analiza cele mai principale probleme în­ diferite perioade, să ne deplasăm mai­ mult pe teren, pentru a da un ajutor maii substanţial organizaţiilor de partid, asigu-­ rînd astfel îndeplinirea exemplară a ho­tăririlor şi Directivelor Congresului. Asigurăm Conferinţa regională de par­tid, partidul nostru, că nu vom precupeţi nici un efort pentru realizarea exemplară a sarcinilor reieşite din proiectele de Di­rective şi din proiectul de Statut care vor fi supuse dezbaterii şi aprobării Congre­sului partidului nostru, cît şi a sarcinilor care ne vor reveni din hotărîrea Confe­rinței regionale de partid.

Next