Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)
1965-06-22 / nr. 146
2 Lucrările Conferinţei regionale de partid Cuvîntul tovarăşului Iosif Szabó, prim-secretar al Comitetului raional de partid Ciuc Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. au prevăzut necesitatea îndreptării atenţiei în mod deosebit şi în direcţia dezvoltării creşterii animalelor. Comitetul raional de partid, pornind de la această idee, a depus eforturi susţinute în scopul sporirii numărului şi îmbunătăţirii calităţii animalelor. In şedinţele sale şi ale biroului, a analizat realizarea sarcinilor privind creşterea efectivelor prin cumpărări şi, în ultimii doi ani, din prăsilă proprie; ridicarea producţiei de lapte, carne şi lînă; asigurarea bazei furajere şi a asistenţei sanitare veterinare; construirea adăposturilor de vară şi de iarnă; îmbunătăţirea producţiei de masă verde de pe păşuni şi fineţe; introducerea de noi plante furajere ş. a. Pe multe din aceste teme am organizat schimburi de experienţă care au dat rezultate mulţumitoare. Datorită acestor preocupări efectivele de animale faţă de 1 ianuarie 1963 au sporit cu 2.944 capete bovine, rămînînd însă sub sarcinile stabilite de ultima Conferinţă regională de partid. In raport am fost criticaţi pentru scăderea numărului de bovine. Intr-adevăr faţă de sfîrşitul anului 1964 efectivul a scăzut cu aproape 700 bovine. Aceasta se datoreşte neglijării montei, reformării şi lipsei de furaje. Numărul oilor a ajuns la 27.717 capete, din care, 20.343 oi şi mioare, îmbunătăţindu-se totodată calitatea efectivului. 78 la sută din oi sînt cu lînă fină şi semifină. Proiectul de Directive al Congresului al IV-lea al P.M.R. prevede intensificarea acţiunii de selecţie, în vederea îmbunătăţirii raselor de animale. Comitetul raional de partid va acorda şi în viitor aceeaşi atenţie selecţiei animalelor. Pentru îmbunătăţirea situaţiei privind selecţia animalelor aş propune studierea înfiinţării unei filiale a centrului de selecţie Tg.-Mureş, cu sediul la Miercurea-Ciuc, care să se ocupe de selecţionarea ovinelor şi bovinelor, studiind comportarea produşilor rezultaţi din însămînţările artificiale. Pe baza datelor de selecţie să trecem în cîteva cooperative agricole la producerea animalelor de prăsilă aclimatizate condiţiilor locale. In îmbunătăţirea productivităţii păşunilor şi fîneţelor un rol deosebit de important îl are ajutorul bănesc acordat de statul nostru. Numai în ultimii trei ani, de exemplu, s-au alocat în acest scop 5.360.000 lei care au contribuit la îmbunătăţirea a 2.930 ha păşune. Tot din aceste fonduri s-au construit 19 tabere de vară. In acelaşi timp din fondurile proprii şi pe bază de zile-muncă cooperativele agricole de producţie au curăţat şi îmbunătăţit 3.405 ha pentru anul 1965, şi au prevăzut defrişări pe 1.000 ha, iar pe alte 4.000 ha lucrări complexe. Ne vom înzeci eforturile pentru ca lichidînd lipsurile care mai persistă în activitatea noastră, sporind succesele obţinute pînă în prezent să contribuim în măsură mai mare la desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră scumpă, unu. Intre 15—30 septembrie e prevăzut să se obţină producţie de azotat de amoniu, cu amoniac adus de la alte unităţi. Vor urma apoi probele la fabrica de amoniac, pentru instalaţiile de cracare a gazului metan, spălare, compresie şi sinteză, astfel ca în perioada 30 noiembrie — 15 decembrie să se obţină amoniac. Conform prevederilor proiectului de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970, industria chimică va cunoaşte în continuare un înalt ritm de creştere — şi în mod deosebit — industria îngrăşămintelor chimice. Producţia globală a industriei chimice va creşte de cca 2,3 ori în 1970, faţă de 1965, cu un ritm mediu anual de cca 18,5 la sută. Se vor dezvolta industria produselor de bază ale chimiei anorganice, industria îngrăşămintelor chimice în sortimente cu eficienţă economică ridicată, produselor chimice pentru combaterea dăunătorilor, industria biostimulatorilor, a fibrelor sintetice, a maselor plastice şi răşinilor sintetice, a cauciucului sintetic, a coloranţilor, de lacuri şi vopsele, a medicamentelor etc. In anul 1970 se vor produce de 3,8 ori mai multe îngrăşăminte ca în anul 1965, producţia industriei chimice urmînd să crească de 2,3 ori, însufleţit de prevederile proiectelor de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de pe şantierul combinatului — constructorii, montorii, chimiştii, îşi înzecesc eforturile pentru a da în funcţiune înainte de termen fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu, pentru prelucrarea amoniacului excedentar la alte combinate şi punerea în funcţiune a fabricii de amoniac. P.M.R. din aprilie 1962 în niciuna din şcolile din raion nu exista organizaţie de bază. Acum însă, din cele 69 de şcoli de 8 ani, în 33 avem organizaţii de partid, iar în celelalte şcoli avem în fiecare cîte 2 membri sau candidaţi de partid. Comitetul raional de partid a organizat cu multă grijă educarea membrilor şi candidaţilor de partid. Ca urmare, participarea la învăţămîntul de partid a membrilor şi candidaţilor de partid, a activului fără de partid, a fost mulţumitoare. In învăţămîntul de partid au fost încadraţi 84 la sută din efectivul organizaţiilor de partid şi peste 1.900 de tovarăşi din activul fără de partid. In viitor, va trebui să acordăm o atenţie şi mai mare îndrumării organizaţiilor de bază în domeniul muncii de educaţie politică şi ideologică a membrilor de partid. La studierea şi dezbaterea proiectului de Statut al P.C.R. membrii şi candidaţii de partid participă cu mult interes. Adunările pe care le-am avut pînă acum au dovedit că aceştia sînt hotărîţi să tragă învăţămintele preţioase din prevederile proiectului, să muncească cu hotărîre pentru a-şi îmbunătăţi activitatea. Cuvîntul tovarăşului Andrei Süte, scriitor, redactor-şef al revistei „Uj Élet" La Conferinţa regională de partid, discutăm, alături de problemele de bază ale economiei, ale politicii partidului, şi problemele literaturii. Cel care a ridicat cauza literaturii la rangul de cauză comună a întregului popor, la rangul de problemă de stat, a fost partidul. Tocmai de aceea, literatura realistă, partinică, constituie o parte integrantă activă, a construcţiei socialiste, menirea ei fiind să slujească cauza poporului. Aşa gîndesc azi scriitorii noştri despre sarcinile literaturii. Şi cine le urmăreşte activitatea, se poate convinge că ei şi-au înţeles misiunea. Aş vrea să dau cîteva exemple caracteristice vieţii artistice a regiunii noastre, dar care în acelaşi timp au găsit ecou în întreaga ţară. In perioada care a trecut de la Congresul al lll-lea al partidului, literatura noastră a fost îmbogăţită pe lîngă operele scriitorilor români, cu alte scrieri valoroase datorate lui Kovács György, Molter Károly, Papp Ferencz, Székely János, Tóth István, Hajdú Zoltán, Kemény János, Ligeti Herta, Gagyi László, Katona Szabó István şi alţii. Pe frontul criticii s-au prezentat cu lucrări de valoare Hajdú Győző, Gálfalvi Zsolt, Nagy Pál, Izsák Joszef şi alţii. Alături de cei vîrstnici, se aliniază un număr din ce în ce mai mare de reprezentanţi ai generaţiei tinere: Elekes Ferencz, Szöcs Kálmán, Zeno Ghiţulescu, Szekernyés László, Szépréti Lilla, Vasile Spoială şi alţii. Sîntem datori să-i sprijinim pe aceşti tineri. Pe toţi ne uneşte convingerea că scrisul nostru slujeşte cauzei partidului, a scumpei noastre patrii, a poporului. Frunzele, florile, pot fi de altă formă, de altă culoare; rădăcina şi pămîntul din care ne tragem seva ne uneşte talentele într-un unic talent. Şi acest pămînt e patria, e realitatea noastră socialistă; transfigurarea artistică a acestei realităţi vrem s-o răspîndim peste tot unde pătrunde literatura. De ce vreau să subliniez această idee? Pentru că viaţa noastră literară dovedeşte în ultimul timp o nemaiîntîlnită efervescenţă creatoare. Niciodată, niciodată n-au apărut atîtea talente noi; niciodată n-am fost martorii atîtor căutări şi experimente creatoare. Curentele vii ale literaturii universale pătrund la noi prin ferestrele ce le-am deschis larg spre tot ce a creat şi creează valoros omenirea. Din ceea ce reprezintă creaţii adevărate, ne străduim să învăţăm. Modelele trecătoare însă le respingem, căci ele nu reprezintă altceva decît capcane pentru tinerii creatori ce-şi caută drumul în artă. Iar în orientarea justă, fără greş, busola ne este cuvîntul partidului. La recenta întîlnire a conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii de cultură şi artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a subliniat printre altele: „Noi considerăm necesară diversitatea de stiluri în artă... Diversitatea creaţiei literare artistice, exprimarea în diferite forme a realităţii să slujească ţelul măreţ al cauzei socialismului şi păcii. Fără îndoială, este bine şi necesar ca artistul să-şi pună în opera de artă toată personalitatea şi individualitatea, dar opera sa va fi valoroasă în măsura în care va exprima realităţile în care trăieşte". Adevăratul scriitor încearcă să creeze ceva durabil, nu în funcţie de diversele curente literare, ci de ceea ce-i porunceşte realitatea. Prezenţa noastră în literatura universală e posibilă numai dacă avem de spus ceva personal despre noi înşinai într-o forma unica, nerepetabilă. Maşini-unelte, automobile se pot importa, literatura însă, nu! Izvorul dătător de lumină şi frumuseţe pentru un Creangă, Caragiale, Eminescu, Sadoveanu, Ady şi atîţi alţi clasici, a fost viaţa poporului. Iar pentru noi e lupta comună şi munca creatoare a poporului român, a minorităţilor naţionale, a tuturor oamenilor muncii, care trăiesc înfrăţiţi în această patrie. Cred că scriitorul care ţine la exprimarea veridică a realităţilor noastre — şi de fapt fără acest lucru nici nu poate să-şi justifice existenţa — nu se poate rătăci nici în idilism şi nici în negativism. Orientarea noastră este asigurată de asemenea documente de importanţă istorică cum sunt, de pildă, proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului. Ce minunat tablou al viitorului apropiat! In aceste documente e formulată şi esenţa realităţii noastre: „In anul celui de-al IV-lea Congres al partidului, România înfăţişează tabloul unei ţări în plin avînt, cu o economie socialistă multilateral dezvoltată, în care industria cunoaşte un continuu proces de perfecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contemporan, iar agricultura socialistă pune în valoare tot mai larg marile ei rezerve; toate regiunile ţării cunosc o viaţă social-economică intensă, înfloreşte cultura nouă, socialistă, creşte an de an bunăstarea oamenilor muncii de la oraşe şi sate". Aş dori să asigur Conferinţa că scriitorii regiunii noastre — români, maghiari, germani ne străduim să împărtăşim în operele noastre la un nivel artistic cît mai înalt, această realitate. Rezultatele muncii noastre sînt judecate cu ochi limpezi, dar severi de generaţiile de azi şi de mîine ale poporului. Viaţa lungă sau scurtă a cărţilor noastre, nu depinde aşadar de felul cum le autoapreciem. Există însă un lucru pe care-l putem mărturisi noi înşine, dar şi cu hotărîre: noi toţi cei care ne slujim patria cu pana, fie că sîntem sau nu membri de partid, ne aliniem, strîns uniţi, umăr la umăr, în jurul partidului, în jurul înţeleptului său Comitet Central, ca să-l putem sluji cu devotament şi abnegaţie în realizarea măreţelor sale idealuri. Cuvîntul tovarăşului ing. Mircea Constantinescu, directorul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş Producţia Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş va acoperi în parte necesarul de îngrăşăminte cu azot al regiunilor Mureş, Cluj, Maramureş, Braşov (parţial) şi Hunedoara, necesar care la nivelul anului 1965 va fi de cca 200.000 t/an. In faza finală, combinatul va produce anual 90.000 tone amoniac; 120.000 tone acid azotic; 150.000 tone azotat de amoniu; 40.000 tone apă amoniacală; 2.132.000 mc oxigen marfă. Termenul de intrare în funcţiune a instalaţiilor tehnologice din cadrul Combinatului de îngrăşăminte azotoase Tg.Mureş este trim. III şi IV. 1965. In vederea respectării acestui termen s-a preconizat ca, între 20—30 iulie, să înceapă probele la Staţia de transformare de 110/6 kV şi gospodăria de apă proaspătă şi recirculată, iar în cursul lunii august să înceapă probele de rodaj şi mecanice la fabrica de oxigen, la termocentrală, la fabrica de acid azotic și azotat de amp STEAUA ROȘIE Cuvîntul tovarăşului Carol Király, prim-secretar al Comitetului raional de partid Gheorghieni Cu satisfacţie şi entuziasm am primit şi noi proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. In adunările organizate în raion am dezbătut cifrele înscrise şi am început să ne orientăm încă de pe acum, asupra măsurilor ce se vor lua în vederea îndeplinirii măreţelor sarcini puse în faţa noastră de partid. Mă voi referi la una din ramurile economice de bază ale raionului Gheorghieni — zootehnia — care ocupă un rol important în realizarea producţiei de bunuri din raion, fiind preocuparea de bază a unui mare număr de ţărani cooperatori şi lucrători agricoli. Din 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii, în raionul nostru numărul de animale din unităţile agricole socialiste a crescut în mod simţitor. In 1962 dispuneam în raion de adăposturi corespunzătoare doar pentru 1.000 de animale din proprietate obştească. De atunci, datorită creşterii puterii economice a cooperativelor, s-au construit grajduri moderne, spaţioase, prevăzute cu adăpători automate simple, iluminate electric, pentru cca 8.000 de bovine. Chezăşia succeselor în ramura creşterii animalelor o constituie asigurarea unor furaje îndestulătoare şi de bună calitate. Tocmai de aceea, Comitetul raional de partid a discutat recent această problemă într-o şedinţă plenară, la care au luat parte specialiştii de la consiliul agricol, ingineri, preşedinţi şi brigadieri dincooperativele agricole. In această şedinţă s-a ridicat în special problema îmbunătăţirii păşunilor şi fîneţelor naturale. In acest an, am reuşit să efectuăm lucrări de amenajare, defrişări şi altele, pe cca 1.300 de ha. Din fondul statului au fost investite pentru aceste lucrări cca 800.000 lei, iar din fondurile cooperativelor agricole cca 200.000 lei. Comitetul raional de partid a mobilizat ţărănimea cooperatistă la acţiunile de defrişare şi curăţire a păşunilor, acţiuni care continuă şi în prezent. Conducerea acestor lucrări a fost încredinţată celor mai buni brigadieri, cooperatori, membri de partid. Am iniţiat totodată organizarea a trei colective de specialişti, care au cartat pînă în prezent peste 10.000 ha păşune, stabilind măsurile ce se cer luate pentru fiecare trup în parte. Se acordă o mare atenţie organizării taberelor de vară şi ridicării de construcţii zoopastorale, în golurile de munte, îngrăşării terenului prin stîrlire, păşunatului raţional etc. Pe viitor, lucrările de amenajare a păşunilor vor fi sprijinite cu credite masive din partea statului, lucru prevăzut în proiectul de Directive, cu asistenţă tehnică de specialitate, cu cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, sămînţă de ierburi corespunzătoare pentru zonele de munte. Considerăm că în viitor va trebui să existe mai multă preocupare pentru mecanizarea lucrărilor de recoltare a finului şi de îmbunătăţire a pajiştilor naturale. Comuniştii din raionul Gheorghieni urmează cu devotament şi neabătut linia partidului nostru, luptă pentru ridicarea nivelului lor politico-ideologic, pentru creşterea producţiei, atît în industrie cît şi în agricultură, pentru ridicarea nivelului lor cultural şi ştiinţific. Cuvîntul tovarăşului ing. Alexandru Dimen, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Sînmărtin-Ciuc La realizările obţinute de oamenii muncii de pe ogoare în sporirea producţiei agricole vegetale şi animale un modest aport şi-a adus şi cooperativa agricolă din Sînmărtin-Ciuc, care în cei trei ani de la înfiinţare a înregistrat succese importante în întărirea ei economică-organizatorică. Anul trecut de pildă, producţiile obţinute la ha au fost de aproape 2.000 kg la grîu, de 2.672 kg la orzoaică, de peste 19.200 kg la cartofi şi de 27.000 kg la sfecla de zahăr. Cu rezultate de seamă se prezintă şi sectorul zootehnic. Producţia de lapte pe car de vacă furajată a depăşit 1.800 litri. Sporirea producţiei a influenţat pozitiv valoarea zilei-muncă, care a fost în anul trecut de 28 lei, faţă de 26 lei planificat. Succesele obţinute se datoresc în cea mai mare măsură faptului că organizaţia de partid a îndrumat, sprijinit şi condus cu pricepere activitatea politică şi de producţie din unitatea noastră. Comuniştii din organizaţia noastră de partid, toţi membrii cooperatori au primit cu multă satisfacţie şi încredere în viitor proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. In cele ce urmează mă voi referi la una din sarcinile prevăzute în proiect şi anume, la aceea privind sporirea, în viitorii ani ai cincinalului, a producţiei de cartofi. Datorită condiţiilor deosebit de favorabile, cultura cartofului ocupă în unitatea noastră 290 ha, reprezentînd 30 la sută din suprafaţa arabilă. De altfel, cartofii constituie principala sursă de venituri. Astfel, suprafeţele destinate culturii cartofului s-au stabilit din timp. Pe 172 ha am aplicat îngrăşăminte naturale (cîte 30 tone la ha), pe alte 55 ha am aplicat îngrăşăminte verzi, iar restul suprafeţei, pînă la 290 ha, a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice. Insămînţările s-au efectuat în bună parte mecanizat, la distanţa de 70 cm între rînduri, asigurîndu-se 42—46 mii cuiburi la ha. In prezent atenţia noastră este îndreptată în spre întreţinerea culturii cu cea mai mare grijă. După răsărirea plantelor aplicăm o grăpare, urmată de două praşile mecanice şi două manuale. La combaterea dăunătorilor, şi în special a gîndacului din Colorado, folosim cu foarte bune rezultate aviaţia fitosanitară. Intrucît la recoltatul cartofilor se cere un mare volum de muncă, aş propune ca pe viitor să se studieze posibilitatea construirii unor maşini corespunzătoare pentru mecanizarea acestei operaţii. In numele organizaţiei de partid, a tuturor membrilor cooperativei noastre, mă angajez în faţa Conferinţei regionale de partid să nu precupeţim nici un efort, să luptăm cu toate forţele pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin din proiectul de Directive care va fi aprobat de cel de-al IV-lea Congres al partidului. Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Kulcsár, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tg.-Mureş Aş vrea să mă refer la activitatea comitetului raional de partid privind aplicarea în practică a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 cu privire la continua întărire a rîndurilor partidului, în special la sate şi în şcoli. Cu prilejul analizei activităţii noastre în domeniul întăririi organizaţiilor de partid, comitetul regional ne-a dat indicaţii preţioase în desfăşurarea muncii. Aplicarea în viaţă a acestora a avut ca rezultat obţinerea de rezultate bune de către organizaţiile de partid. In perioada ce s-a scurs de la plenara amintită, organizaţiile de bază au primit un însemnat număr de membri şi candidaţi de partid. In efectivul membrilor şi candidaţilor de partid peste 56 la sută au fost primiţi în această perioadă. Ţinînd seama de indicaţiile primite, noi am căutat să îndrumăm activitatea organizaţiilor de bază diferenţiat, orientîndu-ne după situaţia concretă din unităţile agricole cooperatiste. Faptul că în urma muncii pe care am desfăşurat-o efectivul organizaţiei raionale de partid a sporit, este un lucru îmbucurător, dar aceasta nu ne îndreptăţeşte să ne mulţumim cu ce am realizat. Dimpotrivă, va trebui să muncim în continuare şi mai bine în acest domeniu. Peste 50 la sută din efectivul membrilor şi candidaţilor de partid a fost primit din rindurile membrilor organizaţiilor U.T.M. Din cele 49 cooperative agricole, în 34 avem comitete de partid, care cuprind peste 180 de organizaţii de bază. La apariţia Hotărîrii Plenarei C.C. al Cuvîntul tovarăşului Mihai Gers, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Tovarăşi, Conferinţa regională de partid are loc într-o perioadă cînd în toate colţurile ţării, oamenii muncii dezbat cu profund interes, cu simţul de răspundere al bunului gospodar, proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului nostru. Prevederile acestor documente se sprijină pe fundamentul trainic al realizărilor de pînă acum, pe experienţa acumulată în anii construcţiei socialiste, pe succesele obţinute de poporul nostru in troducerea în viaţă a politicii partidului de industrializare socialistă, a cărei justeţe este confirmată de dezvoltarea ascendentă a întregii economii naţionale. Ca urmare a politicii de îmbunătăţire continuă a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, în trecut rămasă în urmă, azi este în plină dezvoltare şi înflorire economică şi socială. Proiectul de Directive prevede, că, în cadrul politicii de investiţii, repartizarea forţelor de producţie pe teritoriul ţării va fi orientată şi pe viitor, potrivit necesităţilor economiei naţionale şi a condiţiilor economice şi naturale proprii fiecărei regiuni, urmărindu-se ridicarea treptată a regiunilor mai puţin dezvoltate. Darea de seamă prezentată de comitetul regional de partid ne înfăţişează bilanţul bogat al activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, succesele obţinute în industrie, în agricultură, în domeniul social-cultural. La aceste rezultate o contribuţie reală au adus şi sfaturile populare împreună cu întreprinderile şi organizaţiile economice şi instituţiile social-culturale subordonate. Datorită ajutorului primit din partea partidului şi statului, datorită preocupării Comitetului executiv al Sfatului popular regional, industria noastră locală a cunoscut în anii sesenatului o serioasă dezvoltare. Dacă în 1959 volumul producţiei globale a fost de 193 milioane Iei, în 1965 aceasta a ajuns la 447 milioane, sporind de 2,3 ori, cu o creştere medie anuală de 16 la sută. Industria noastră locală, în afară de articolele de larg consum, confecţionate pentru piaţa internă, livrează pentru piaţa externă mobilă, produse de artizanat, colofoniu, diferite obiecte împletite din papură, nuiele şi pănuşi de porumb etc., care sunt mult căutate şi apreciate peste hotare. In acest an, pe baza studiilor făcute de un colectiv de ingineri şi tehnicieni din industria noastră locală, am trecut la exploatarea şi înnobilarea diatomitei, produs solicitat mult de industria noastră cît şi la export. Unităţile industriei locale din regiunea Mureş dispun, dupăpărerea mea, de rezerve apreciabile în lărgirea producţiei unor mărfuri destinate exportului. In darea de seamă prezentată am fost criticaţi pentru faptul că planul producţiei globale şi marfă a industriei locale nu a fost realizat. Pentru primele 5 luni ale anului 1965 planul a fost realizat în proporţie de numai 98,5 la sută. In urma ajutorului primit din partea Comitetului regional de partid şi a măsurilor luate de noi, cît şi pe baza condiţiilor existente în prezent, avem certitudinea că vom recupera rămînerea în urmă. îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii a constituit una din preocupările de seamă ale Comitetului regional de partid şi a Comitetului executiv al Sfatului popular regional. Din fondurile alocate Sfatului popular regional în anii 1960—1964 s-au dat în folosinţă, în regiune, 4.895 apartamente convenţionale. Aceasta a făcut posibil ca un număr de peste 25.000 oameni din regiunea noastră să se mute în locuinţe noi. In 1965 vor fi terminate şi date în folosinţă încă 1.500 apartamente. In baza prevederile proiectelor de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului în domeniul construcţiilor trebuie să acordăm o şi mai mare atenţie organizării temeinice a şantierelor, industrializării construcţiilor, lărgirii sortimentelor de prefabricate din beton, reducerii duratei de execuţie a obiectivelor. Va trebui să manifestăm o preocupare crescîndă faţă de îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi mai ales a finisajelor, pentru a se preintîmpina degradarea prematură a acestora, pentru folosirea la maximum a mijloacelor tehnice cu care sînt dotate întreprinderile noastre de construcţii. Sînt de acord cu darea de seamă şi cu acei vorbitori care au apreciat activitatea Comitetului regional de partid, de la conferinţa trecută şi pînă azi, ca rodnică. Consider că Comitetul regional de partid şi-a îndeplinit în bune condiţii sarcinii încredinţate, a condus cu competenţă munca de partid în toate domeniile de activitate, ceea ce a dus la obţinerea rezultatelor menţionate în darea de seamă. In legătură cu proiectele de Directive şi proiectul de Statut doresc să-mi exprim deplina mea adeziune şi angajamentul ferm de a munci din toate puterile pentru traducerea în viaţă a prevederilor acestora. Cuvîntul tovarășului Ieronim Buda, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tîrnăveni In cuvîntul meu mă voi referi la unele aspecte ale muncii Comitetului raional de partid Tîrnăveni privind organizarea controlului executării hotăririlor. Sub îndrumarea permanentă a Comitetului regional de partid, noi ne-am străduit să acordăm o atenţie mereu crescîndă planificării judicioase a muncii, alegerii celor mai importante probleme pentru a fi studiate şi analizate în plenarele comitetului şi în şedinţele de birou. Pentru a da viaţă hotăririlor luate, aparatul de partid este înarmat cu cunoaşterea temeinică a acestora. In faţa aparatului se ţin diferite expuneri pe teme economice, ale vieţii interne de partid şi ale situaţiei internaţionale. Activiştii de partid participă la unele şedinţe de birou în care se analizează problemele legate de activitatea lor practică pe teren cu care ocazie ei iau cunoştinţă de problemele ce se ridică şi de hotărîrile luate, etc. Comitetul raional de partid se preocupă de instruirea temeinică a secretarilor organizaţiilor de bază, care se face conform indicaţiilor, în fiecare lună, pe centre de comune. Instruirea mai amplă a secretarilor organizaţiilor de bază se face apoi trimestrial la sediul de raion, timp de 12 zile. Tot trimestrial se face instruirea birourilor organizaţiilor de bază pe centre de comune care se desfăşoară în linii generale, ca şi instruirea secretarilor. Controlul executării hotăririlor însă este asigurat în primul rînd de membrii comitetului raional, cărora li s-au repartizat sarcini concrete în acest sens. In practica noastră s-a încetățenit metoda ca la începutul fiecărei săptămîni, secretarii comitetului raional să discute în comun planurile de muncă în care sînt trecute problemele ce vor fi controlate, cît şi organizaţiile de bază de care se ocupă în săptămîna respectivă. Ei participă cu regularitate, lunar, la cîte 4—5 adunări generale ale organizaţiilor de bază, ceea ce asigură cunoaşterea stării de lucruri din unităţi cît şi o îndrumare mai concretă a organizaţiilor de bază. O altă metodă de control şi îndrumare pe care am folosit-o noi a fost aceea de a analiza diferitele aspecte ale muncii de către colective formate din membri ai comitetului şi tovarăşi care fac parte din activul obştesc al Comitetului raional de partid. Ca rezultat al controlului eficient, permanent, desfăşurat de comitetul raional, a crescut capacitatea organizatorică şi politică a organizaţiilor de partid, care desfăşoară o activitate mai susţinută de mobilizare a maselor de oameni ai muncii la realizarea hotăririlor partidului şi guvernului, a sarcinilor de producţie. Astfel, planul producţiei globale industriale pe primele 5 luni ale acestui an, a fost realizat în proporţie de 101,8 la sută, al producţiei marfă de 102,5 la sută, productivitatea muncii în proporţie de 102 la sută etc. Rezultate bune s-au obţinut şi în agri- cultură ca şi în celelalte domenii de activitate. Alături de întregul nostru popor şi oa-menii muncii din raionul Tîrnăveni, am studiat cu multă atenţie proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. şi proiectul de statut al Partidului Comunist Român. Avînd în vedere documentele Congre- sului al IV-lea al partidului, sarcinile ce ne revin, ne propunem ca măsuri, de a analiza cele mai principale probleme în diferite perioade, să ne deplasăm mai mult pe teren, pentru a da un ajutor maii substanţial organizaţiilor de partid, asigu- rînd astfel îndeplinirea exemplară a hotăririlor şi Directivelor Congresului. Asigurăm Conferinţa regională de partid, partidul nostru, că nu vom precupeţi nici un efort pentru realizarea exemplară a sarcinilor reieşite din proiectele de Directive şi din proiectul de Statut care vor fi supuse dezbaterii şi aprobării Congresului partidului nostru, cît şi a sarcinilor care ne vor reveni din hotărîrea Conferinței regionale de partid.