Telegraful Roman, 1906 (Anul 54, nr. 7-142)

1906-03-16 / nr. 30

NOUTATE Omagiu Reginei Carmen Sylva. Conzulul României de la Viena, Lindheim, a pus la cale întocmirea unui album al literaţilor din Austria Au incurs 192 de foi (127 în limba germană, 27 în limba cehă, 19 în cea slavă şi 7 în cea polo­neză). Sunt poezii şi sentinţe autografe de celor mai mari autori din Austria, albumul lucrat într’o casetă artistică va fi predat ca omagiu reginei la jubileul din anul acesta.* Decorat. Compatriotul nostru, dom­nul N. Droc Barcianu, director de şcoale în Giurgiu, România, a fost decorat din partea Maiestăţii Sale Regelui Carol cu ordinul „Răsplata Muncii“ clasi I., pentru serviciul adus învăţământului secundar. * Himen Irina Popovici, Oradea-mare şi Emil P. Grozda, Şimand, logodiţi. * Monument episcopului Pavel. Dşoa­­ra Valeria Pop, cunscuta noastră cântăreaţă, a păşit în public cu ideea de­ a pune bază unui fond, din care să se ridice monu­ment fostului episcop gr. cat. Pavel dela Oradea mare. Dşoara Pop va da concerte în oraşele unde va fi invitată, iar venitul e destinat acestui fond. * Din Sârbia aduce ziarul „Pravda“ Tilistea, că s’a făcut o conjuraţie în cercuri foarte largi în potriva ofiţerilor, cari au omorât pe Alexandru şi Draga. Se susţi­ne cu siguranţă, că există această conju­raţie, care şi-a propus să omoare pe acei ofiţeri. Nu s’a putut descoperi încă. * Greva studenţilor din Baia. Am amintit şi noi despre greva studenţilor de la pedagogia de stat din Baia. Minstrul a făcut cercetare aspră, iar rezultatul a fost, că 7 studenţi au fost eliminaţi pen­tru totdeauna, iar 17 au fost lipsiţi de ajutorul de stat.* Expoziţia de copii din Apoldul românesc. Dl Dr. Ilie Beu, medic în Si­­biiu, pătruns de însemnătatea, ce o are expoziţia de copii, ce se va aranja în comuna sa natală, Apaidul românesc, a­­ dăruit Reuniunei agricole 10 cor. la cre­area premiilor, ce se vor împărţi între mamele vrednice.* Tezaurul episcopului Bubics In luna Ianuarie a. c. s’a lăţit vestea, că episcopul Bubics ar fi scăzut­ pradă unei ipsnde de hoţi, cari­­ au despoiat de mul­ţimea de anticităţi preţioase. S’a făcut cercetare şi s’a aflat, că primul vinovat e Jos. Hainoczi, secretariul episcopului, care a furat anticităţile înlocuindu le cu falzificate. Le-a vândut negustorilor de anticităţi pe sume bogatele, fiind înţeles cu aceştia. Paguba e aproape la 250 mii coroane. Unul dintre aceşti negustori din Pesta, Fii. Lazar, a fost deţinut. Se­ în­­ţelege toţi sunt jidani şi se zice că însuşi secretariul e jidan botezat. Rockfeller, cel mai bogat om din lume sufere de o boală de creer. Crede că îl urmăresc făcători de rele pe cari creerul înfierbântat îi vede la tot, pasul. De aceea ţine o mulţime de detectivi în jurul său. Conştiinţa bolnavă însă tot nu-i dă pace. Tulipani. Femeile aristocraţiei din Pesta au hotărât ca în aceste vremuri de grea încercare să sară în apărarea nea­mului prin purtarea unui insigniu deose­bit. Acesta ar fi tulipanul, care din gra­ţia naturii s’a împodobit cu tricolorul unguresc. Iar nobilele cocoane au apelat la tot publicul capitalei, ca să poarte tu- Jlipani în piept — întru mântuirea patriei, ideea colosală a aflat răsunet. In câteva zile nu mai puteai afla tulipani pe teri­toriul capitalei. Toată lumea purta tuli­pani — iar biata patrie e mântuită. Şi acum grădinarii din Budapesta nu pot să litereze atâţa tulipani, câte sânuri calde patriotice sunt în capitală, un om cu so­coteală a inventat tulipani artificiali, din porcelan, şi’i vinde cu miile. Are să a­­jungă milionar în curând. Ce om cu no­roc! Prefectul Constantinopolei, paşa I Redvan, a fost omorât Vineri sara de cătră doi necunoscuţi. Motivul ar fi o răzbunare personală.* Erată. In forţa numărului trecut s’a strecurat o greşeală de tipar, care schimbă înţelesul ideii pe care autorul voia să o esprime. In coloana a treia, şirul 16, se spune adecă greşit „că nu străinul ne este duşmanul, ci de aproapele nostru“, pe când zicerea trebuia să sune astfel: „că străinul nu ne este duşmanul, ci e de aproape­le nostru, pentru al cărui bine avem să pur­tăm grije“. Facem îndreptarea cuvenită. • înştiinţare. Am onoare a aduce la cunoştinţă celor interesaţi, că începând din 1 Aprile st. n. Cancelaria mea se află în strada Orezului Nr. 5, (Casele Conzis­­toriului arhidiecezan) în stagiu, Sibiiu la 27 Martie 1906. Cu toată stima Dr. Ioan Fruma advocat:« Drum bun! Ungurii din România, cam 150.000 au luat hotărâre ca în cazul dacă ar ajunge în primejdie patria lor ve­che, Ungaria, să plece imediat acasă, pen­tru a se pune în serviciile ei. Aşa scrie cel puţin ziarul „Magyar Hírlap*, care îi mângie, că la vărsare de sânge n’au să ajungă lucrurile, şi de aceea şadă numai pe loc în România. Păcat! Cei din ţară, Românii, sigur că cu multă dragoste le-ar fi rostit un sincer şi prietinesc. Drum bun şi să nu mai veniţi! Duel de femei. Două engleze mai calde la sânge s’au certat şi urmarea a fost că s’au provocat la duel cu pistolul. La o pretină s’au întâlnit şi în odaia ei s’au postat la duel. După trei puşcături, cu cari nici una n’a nimerit, una s’a în­­fricat şi a fugit afară. Cealaltă însă aşa se înfierbântase încât n’a observat şi a luat la ţintă pe pretina şi a rănit’o pe aceasta.* Doamna Bieloskursky care mai dăunăzi şi a omorât bărbatul şi a încercat să se sinucidă s’a vindecat pe deplin şi Sâmbătă a fost dusă din spital la temniţă. * Revistă nouă. La 17 Martie apare revista ilustrată „Turbinca“, satiră socială, politică şi literară sub îngrijirea D-lor D. Anghel, N. Beldiceanu, Em. Gârleanu, St. O. Iosif, M. Sadoveanu şi I. Scurtu, şi cu un număr considerabil de colabo­ratori.* Rugate. In luna April 1906, urmând a se dezvăli la Iaşi, statua lui Vasile . Alexandri, însemnătatea acestei sărbători va mişcă adânc suflarea românească; de­­aceea revista „Mihail Eminescu” din Boto­şani, pentru a putea aduce şi ea omagii întru amintirea bardului de la Mirceşti, consacră un num­ăr în întregime şi roagă atât pe colaboratorii ei, cât şi pe toate persoanele — de ori-unde — cari voesc a’şi arăta recunoştinţa sau simpatia cătră marele poet, de a trimete din timp, Di­­recţiunei noastre, ori­ ce gândiri sau alte comunicări importante ale Domniilor lor. Adresa : Revista literară „Mihail Eminescu“ în Botoşani, România. * Semne bune ! Intr’o foaie nemţească din Germania cetim ştirea laconică venită din Konstanz, că în casa de amanetare de acolo au fost amanetate în ziua ultimă a câşlegilor 180 inele de logodnăl * Sinucidere. Dumitru Berinde din Săliştea Hunedoarei, om de 72 ani, în­­tr’atât s’a amărât în timpul din urmă din cauză, că îi murise nevasta, încât s’a pus capăt vieţii, neputând trăi fără ea. Copil aruncat din tren. Conzulul austroungar la Trapezunt baronul Mischke venia în zilele trecute cu trenul dinspre Constantinopol spre Viena cu întreaga familie şi cu servitoarele. In apropiere de Semiin una din servitoare a născut un copil şi l-a aruncat pe fereastă. Un păzi­tor de linie a observat şi a dat de ştire la gara din Semiin. Când a sosit trenul în gară jandarmii aşteptau şi au deţinut pe amândouă servitoarele. « Expoziţia din Milano. In anul ace­sta să aranjază o expoziţie şi în Milano, în Italia, care va fi deschisă în 21 Aprilie. Regele Victor Emanuel şi regina Elena vor sosi în 20 Aprilie în Milano, pentru a fi de faţă la actul de deschidere, care va fi foarte pompos. TELEGRAFUL ROMAN125 Posta ultimă. Ştiri de la Viena. Miniştrii ungari, pe cari Maie­statea Sa i-a primit deodată în au­dienţă, iar nu pe rând, au stat ori dela oara unu pănă la două şi ju­mătate în faţa Maiestăţii Sale. Fie­care şi-a spus părerea asupra situa­­ţiunii. Maiestatea Sa i-a dimis apoi cu observarea, că hotărârea ce o va lua, are să li-o comunice mai târ­ziu. In scopul acesta prim-ministrul baronul Fejérváry a rămas în Viena. Ceilalţi miniştri au plecat acasă la Budapesta. Cărţi şi reviste. Viaţa românească, sub direcţia dlor C. Sterie şi P. Bujor, an. I, nr. 1. In urmă cu 40 de ani, la întâi Martie 1866, a apă­rut în Iaşi primul număr al „Convorbirilor literare“, revista care a purtat războiu crâncen şi la urmă a biruit rătăcirile filo­logilor şi ale naţionaliştilor neînţelegători, care a avut norocul să facă cunoscute pu­blicului românesc operele lui Eminescu, Caragiale, Vlahuţă, Creangă, Slavici, Gane, Maiorescu, Brătescu-Voineşti, o parte a activităţii lui Alexandri, I. Ghica ş. a. Iar acum, după 40 de ani, cel din Iaşi ne vine întâiul număr al unei reviste mari: „Viaţa românească“. Din cuvântul cătră cetitori i­ se desluşeşte rostul, care e acela al celor mai bune reviste de azi (Lucea­fărul, Sămănătorul etc.), colaborarea la „cultura universală, omenească* prin aceea, că munceşte“ pe câmpul culturii naţio­nale*. Numărul prim se prezintă foarte bo­gat. Dl Gane dă nişte amintiri, dl Vlahu­ţă o nuvelă, dl Sadoveanu asemenea, scri­se toate cu calităţile, ce disting persona­lităţile acestea. Poezia dlui Stavri e fru­moasă. Un Basarabean îşi publică impre­siile, pe care i­ le-a sugerat poezie dlui Goga. Foarte folositor şi documentat e un studiu al dlui Ibrăileanu despre „spiritul critic în cultura românească“ („Dela M. Cogălniceanu ,a­d. Maiorescu). Mai publi­că dnii: a.. Philippide, P. Bujor şi O. Bo­tez. Este şi cronică literară, ştiinţifică, pedagogică, internă, externă, recenzii de­spre cărţie mai nouă ale dlor Sadoveanu, Ciocînan, traducerile dlui coşbuc din Car­men Sylva, Gîreanu-Emilgar, Aurel C. Popovici, Spiru Haret etc. Revista revis­telor şi mişcarea intelectuală în străi­nătate. „Viaţa românească“ apare lunar cu aproximativ 150 pagini (nr. 1 are 196) şi costă, pentru Ardeleni, 15 coroane la an. Pentru înleznire suma aceasta se poate plăti în erei rate de câte cinci coroane, din patru în patru luni. Numere singura­tece se capătă cu 1 cor. 50 fileri. Administraţia e în Iaşi, str. Manolescu 2, la dl I. Botez. Se poate abona şi prin „Librăria ar­hidiecezană“ din Sibiiu. * Biserica ortodoxă română, an. XXIX, nr. 11. Dl Dr. N. Dobrescu termină minuţiosul său studiu despre „întemeierea mitropoliilor şi a celor dintîi mănăstiri din ţară*. Acest număr mai aduce apoi: o epistolă a sf. Hrisostom , Mesia, pentru­­ce se serbează la 30 Ianuarie cei Trei Ie­­rarchi ? Predică la acelaş praznic şi alta despre creşterea copiilor. Pietatea. Apolo­getica lui Tertulian; note asupra istoriei bisericeşti a Românilor pentru sec. XIX- lea, Cronică etc. *­­ Viaţa literară, an. I, nr. 11. Dl Go­run scrie despre „Maga“ colaboratorilor literari gratuiţi la ziare. Dl Chendi îşi reproduce, cu ucele schimbări şi cu ata­curi noi, articolul despre solidaritate (cu prilejul serbării alor 50 de ani de la moar­tea lui Heine), care a fost publicat în „Tribuna“ din Arad; dl E. Lovinescu vorbeşte despre deosebirea dintre artă şi morală, susţinând că „frumosul din punc­tul de vedere omenesc nu poate să fie moral sau imoral, din punctul de vedere artistic el nu e decât moral“. Proză mai scriu dnii: T. Cercel, V. Cioflec, Artur Gorovei, E. Săpunaru; poezii: Gh. Coşbuc, C. Pavelescu, M. Cunţan, Fatma, I. Minu­­lescu; informaţii literare şi artistice, bi­bliografie. Teatru orăşenesc. Mercuri (28 Martie n.): „Hoffmanns Erzählungen“, operă în 4 acte de J. Offen­bach. Joi (29 Martie): „Heimkehr“, dramă în 3 acte, de R. Havel. Emulziune însemnează un amestec de uleu sau unsoare cu un lichid apătos. Laptele şi smântâna sunt emulziuni naturale şi conţin grăsime de unt descompusă în cele mai fine picături, împăr­ţite regulat. In forma aceasta emulziunea lui Scott este o emulziune din cea mai bună un­soare de peşte medicinală din Norvegia me­stecată cu hipofosfiţi de var şi natron. In toate cazurile unde folosirea unsoa­­rei de peşte este necesară, merită emulziunei lui Scott să fie preferată, pentru că nu numai este gustoasă, dar şi uşor de mistuit. Pes­t­e carul cu batogul cel mare e semnul j|) de garanţă al procedurei veritabile a­l lui Scott. fe Se capătă în toate farmaciile. Cu provocare la foaia aceasta şi pe lângă trimiterea alor 75 fileri în maree po­ştale se expedează franco sticle de probă prin Dr. EMIL BUDAI, „Stadtapotheke“ BUDAPEST, IV, Váczi Tteza 34/50. Preţul sticlei originale: Col. 2­30 Nr. 219/1906 (71) 1­3 Concurs Pentru întregirea parohiei vacante Borgo-Bistriţa, din protopresbiteratul gr. or. al Bistriţei, se escrie prin aceasta concurs cu termen de 30 zile de la prima publicare în „Telegraful Român“. Emolumentele împreunate cu acest post de parch sunt venitele arătate în coala de fasiune B. Concurenţii au aşi înainta suplicele in­struite conform legilor în vigoare pentru pa­rohiile de clasa I-ă la oficiul protopre­sbiteral gr. or. al tractului Bistriţa în Borgo-Bistriţa p. v. Borgo-Prund, şi după prealabila ind­i­­noştiinţare a protopresbiterului, se pot înfă­ţişă înaintea alegătorilor pentru a cântă res­pective o celebră şi cuvântă. Borgo-Bistriţa în 15 Februarie 1906. In conţelegere cu comitetul parohial. Simion Honda protoprezbiter. Tu­­ nu vei afla pentru îngrijirea pielii, în-­ deosebi pentru delăturarea pistruilor şi pentru a avea o culoare delicată a feţii, un săpun mai bun şi mai cu efect de­cât cunoscutul săpun din lapte de crin al lui Bergmann (marca:­ doi brieşi) Bergmann & Co., Tetschen­a/E. Se află de vânzare cu 80 fileri bucata, în farmacia „la urs“ (piaţa mică), în farmacia E. Rummler, Sibiiu, la I. B. Misselbach­er sen. (piaţa mare), G. Meitzer (str. cisnădiei şi str. guşteriţii 25), prima fabrică transilv. de luminări de stearin (str. cisnădiei), (S9 22—25 Carol Arz (str. cisnădiei), cum şi în Sighişoara la farmacistul W. Lingner. ihimiimihmmmmmhumm Promovează apetitul şi greutatea corpului, delătură tusa, flegma, asudarea noaptea Se prescrie zilnic de număroşi medici şi profesori la morburi de plumâni, cataruri tusa, convulsivă scrolulosă, influenţă. Oferindu-i-se publicului imitaţii fără preţ, se se­cera totdeuna: împachetare originală „Itoche“. F. Hoffmann-La Roche & Co. Basel (Elveția). Se capătă prescriindu-se de medic în farmacii î 4 cor. sticla.

Next