Transilvania, 1975 (Anul 81, nr. 1-12)
1975-01-01 / nr. 1
18 CONTRIBUŢII LA „EMINESCIANA“ Este greu de conceput ca astăzi să mai existe pete albe cu privire la marele nostru poet. De-a lungul deceniilor au apărut zeci şi sute de studii despre viaţa şi opera sa. Eminesciana scrierile despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu — pare să fie pe cit de bogată, pe atît de bine cunoscută. Şi, cu toate acestea, de curînd, în fondurile Bibliotecii „Astra“ din Sibiu, a fost identificat un periodic închinat lui Eminescu, necunoscut pînă acum de Bibliografia publicaţiilor periodice româneşti. Ne referim la foaia comemorativă întitulată Mihai Eminescu, datată 16 octombrie 1911, Galaţi — editată cu prilejul dezvelirii monumentului închinat poetului — şi apărută sub îngrijirea publicistului Emil Maur. Respectiva publicaţie provine din biblioteca dr. Horia Petru Petrescu, bibliotecar al „Astrei“, participant la festivităţile din 1911, la Galaţi. Periodicul, de formatul 48x33, de patru pagini, tipărit în două ediţii — una de lux, existentă la „Astra“ şi una de rînd — a apărut concomitent cu altul, intitulat: Omagiu lui Eminescu — marcînd, amîndouă, evenimentul inaugurării monumentului Eminescu în Galaţi — rezultat al iniţiativei pornite de Corneliu Botez, la 22 martie 1910. Pe prima pagină — fotografia monumentului e încadrată de două articole semnate de Emil Maur. Primul, întitulat Sublima sărbătoare. Desvelirea monumentului poetului Eminescu — subliniază însemnătatea evenimentului pentru toţi admiratorii marelui poet. Cel de al doilea articol, purtînd titlul Opera gălăţenilor, evocă entuziasmul cu care locuitorii oraşului de pe Dunăre au susţinut apelul lansat de Corneliu Botez, „vechi adorator“ al lui Eminescu, de a i se ridica poetului un monument la Galaţi. Monumentul este o creaţie artistică magistrală a sculptorului Stork: „meritul cel mare al sculptorului Stork este că a reuşit să reconstituiască, cu ajutorul înaripatei sale fantezii şi după studii serioase, figura poetului perfect asemănătoare cu apusa realitate. Prietenii poetului, puşi în faţa operei d-lui Stork, au confirmat perfecta asemănare a operei cu omul Prima pagină se încheie cu un anunţ prin care se face cunoscută transformarea „Comitetului comemorativ pentru ridicarea monumentului lui Eminescu“ în „Societate literară“, fără statute şi preşedinte, purtînd numele lui Mihai Eminescu. Pagina a doua se deschide cu articolul Mişcarea eminesciană la Galaţi. Memento, prezentînd acţiunile care au avut loc în scopul strîngerii sumei necesare ridicării monumentului. Au contribuit direct, prin susţinerea unor conferinţe: d-na Calypso Corneliu Botez, A. D. Xenopol, Gr. Trancu-Iaşi, Gr. Conduratu, C. Calmuschi, C. D. Fortunescu. Este publicat apoi „Actul comemorativ" — La desvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi — act redactat în două exemplare, dintre care unul se va păstra de către Biblioteca publică „V. A. Urechia“ din Galaţi. în continuare, sunt enumeraţi membri „Comitetului de recepţiune din Galaţi" pentru primirea delegaţilor străini. Apoi, pe mai bine de două coloane, pagina cuprinde scrisorile de adeziune sosite pe adresa preşedintelui Comitetului comemorativ. Prima este scrisoarea poetului Al. Vlahuţă: „N-am decît cuvinte de laudă pentru frumoasa Dv. faptă şi dacă nu voi fi acolo în ziua cînd veţi desveli chipul de marmură al marelui Eminescu, aceasta nu va însemna că sufletul meu nu sărbătoreşte împreună cu Dv., cu aceeaşi adîncă evlavie, pe cel mai nobil reprezentant al neamului românesc, în faţa veacurilor viitoare ... “. Sunt publicate, apoi, scrisorile lui Oct. C. Tăslăuanu, directorul revistei Luceafărul din Sibiu, G. T. Kirileanu, Sextil Puşcariu, Dr. Samuel Isopescu, care scria, între altele: „Regret foarte mult că nu-mi este posibil a participa la solemnitate, cu atîta mai mult, că eu, unicul, am locuit cu Mihai laolaltă“. Sînt amintite, apoi, adeziunile trimise de căpitanul Matei Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Minulescu, D. Anghel, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, D. Nanu, Emil Gîrleanu, A. de Hertz, d-na Conta-Chernbach, I. Scurtu, Emil Isac, Horia Petru-Petrescu, societatea „România Jună“, Haralamb Lecca, Vasile Goldiş, T. V. Stefanelli. Pagina a treia reproduce una din fotografiile lui Eminescu, sub care Emil Maur semnează versurile Lui şi admiratorilor. Sub titlul Comemorarea Poetului Mihail Eminescu. Memento 1909—1911. Serbările comemorative în ţară. Serbările comemorative in străinătate, sunt consemnate, în ordine cronologică, toate serbările care s-au ţinut în aproape treizeci de oraşe, între care şi Sibiul, unde „Poetul Octavian Goga a propus Asociaţiei pentru literatura şi cultura poporului român să ia iniţiativa şi să voteze un prim fond de 500 coroane pentru ridicarea unei statui lui Eminescu în acel oraş“. Ultima pagină evidenţiază Revistele şi ziarele cu articole despre M. Eminescu, 1909—1911. Alături de mari reviste literare din România, sunt menţionate şi cele din Transilvania: Luceafărul — numărul festiv din 1 iulie 1909, cu articole semnate de Titu Maiorescu, Al. Vlahuţă, Caragiale, Gîrleanu, E. Hodoş şi Transilvania — numărul din iulie-septembrie 1909, cu studiul semnat de dr. Alex. Bogdan. Pagina mai conţine informaţii cu privire la Busturile lui M. Eminescu şi Programul festivităţii dezvelirii monumentului Eminescu. Foaia comemorativă Mihail Eminescu a fost realizată în exclusivitate de Emil Maur, care a reuşit să prezinte cititorilor informaţii deosebit de interesante şi totodată foarte preţioase în legătură cu — am putea afirma — adevărata mişcare culturală susţinută de gălăţeni pentru slăvirea memoriei celui mai mare poet român. Bibliografic, periodicul este bine alcătuit şi este cel mai realizat dintre cîte cunoaştem pînă în prezent. Existenţa lui — exemplar unic pînă acum — la Sibiu, vine să se adauge la zestrea culturală a oraşului prin care poetul a trecut în tinereţea sa. ELENA DUNÃREANU