Transilvania, 1987 (Anul 93, nr. 1-12)
1987-09-01 / nr. 9
nescu“, „Vasile Lupu“, „O. Băncilă“ din Iaşi; „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia; „Ioan Slavici“ din Arad, „Nicolae Balcescu“ din Piteşti, pedagogic şi „Dinicu Golescu“ din Cîmpulung, jud. Argeş; „George Bacovia“, „Vasile Alexandri“ şi pedagogic din Bacău; „Emanoil Gojdu“, pedagogic, „Iosif Vulcan“ şi filologie-istorie din Oradea; „Samuil Vulcan“ din Beiuş; „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa; „Andrei Şaguna“, „Unirea“ „Tractorul — Steagul Roşu“ şi pedagogic din Braşov; „Radu Negru“, din Făgăraş; „N. Balcescu“, „Panait Istrati“ din Brăila; „B. P. Hasdeu“, „Mihai Eminescu“, pedagogic, „Spiru Ilaret“ din Buzău; Ind. nr. 1 şi matematică-fizică din Reşiţa; pedagogic din Caransebeş; Industrial Oţelul Roşu, „N. Balcescu“ din Călăraşi; „Al. Sahia“ din Olteniţa; „N. Balcescu“, „E. Racoviţă“, „George Bariţiu“, „G. Coşbuc“, pedagogic, „Gh. Lazăr“, filologie-istorie din Cluj-Napoca; „Mihai Viteazul“ din Turda; „Mircea cel Mare“, „Mihai Eminescu“, agroindustrial din Constanţa; „Ienăchiţă Văcărescu“, „Gr. Alexandrescu“ din Tîrgovişte; „Electroputere“, „N. Titulescu“, „T. Arghezi“, „N. Balcescu“, „Fraţii Buzeşti“, pedagogic, filologie-istorie din Craiova; „Vasile Alecsandri“, „C. Negri“, „Al. Ioan Cuza“ din Galaţi; „I. Maiorescu“ din Giurgiu; „T. Vladimirescu“ din Tg. Jiu; „Decebal“ şi pedagogic din Deva; „Avram Iancu“ din Brad; „Gh. Şincai“, ind. nr. 5 şi 9 din Baia Mare; „Dragoş-Vodă“ şi pedagogic din Sighetul Marmaţiei; „Traian“ din Drobeta-Tr. Severin; „Papiu Ilarian“, pedagogic din Tg. Mureş; „Ştefan cel Mare“ din Tg. Neamţ; „Petru Rareş“, ind. nr. 4 şi 6 din Piatra Neamţ; „Roman Vodă“ din Roman; „I. Minulescu“, „Radu Greuceanu“ din Slatina, agroindustrial din Scorniceşti; „Mihai Viteazul“, „I. L. Caragiale“, pedagogic din Ploieşti; „M. Eminescu“, „Unio“ „23 August“, filologie-istorie din Satu Mare“, matematică-fizică din Zalău; „Simion Bărnuţiu“ şi agroindustrial din Şimleul Silvaniei; „Gh. Lazăr“, „O. Goga“, pedagogic din Sibiu; „Al. loan Cuza“ din Alexandria; „Unirea“ din Turnu Măgurele; „C. D. Loga“, „Electroputere“, „I. Vidu“, informatică, filologie-istorie, pedagogic din Timişoara; „C. Budniceanu“ din Lugoj; „Spiru Haret“ din Tulcea; „Cuza Vodă“ din Huşi; „M. Kogălniceanu“ din Vaslui; „Gh. Roşca Codreanu“ din Bîrlad; „Al. I. Cuza“, „Unirea“ din Focşani şi multe altele. Datoria dascălilor acestui început de secol este aceea de a deschide larg porţile disciplinei pe care o reprezentăm, asigurînd acele valori care să-i ajute pe elevii noştri să-şi construiască vocaţia, să slujească de pe platforma unei temeinice pregătiri timpul, menţinînd tradiţiile, adăugind acestora experienţe trainice, contribuind în acest fel la făurirea viitorului altor generaţii. Răspunderile ce revin dascălilor în actuala etapă şi în perspectivă au fost sintetizate în cuvîntarea tovarăşei Acad. dr. ing. Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, cu prilejul Plenarei Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului. „O mare răspundere pentru perfecţionarea întregii activităţi din învăţămînt revine cadrelor didactice, care au obligaţia să asigure un înalt nivel calitativ întregului proces instructiv-educativ, să se preocupe de perfecţionarea continuă a pregătirii lor profesionale, politice, pedagogice, pe baza celor mai noi realizări ale cunoaşterii umane în domeniul lor de specialitate, să fie model de ţinută şi comportare, să participe activ la formarea şi educarea comunistă, revoluţionară a elevilor şi studenţilor, la întărirea spiritului de ordine şi disciplină. [... ] Toate forţele din învăţămînt trebuie să fie larg mobilizate pentru a asigura dezvoltarea şcolii româneşti în consens cu progresul ştiinţei, cu cerinţele noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi noii revoluţii agrare, cu imperativele dezvoltării intensive a economiei naţionale, ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism“. 3. NEVOIA DE PERFORMANTA — CONCURSUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMANA „MIHAI EMINESCU" LA A XXX-A EDIŢIE Timpul stringe de peste 100 de ani tineretul patriei noastre într-o competiţie de minte şi creativitate; mai întîi s-au desfăşurat întreceri la limba şi literatura română, apoi la matematică, iar în timpul reînoit pe care-l trăieşte patria noastră la toate disciplinele de învăţămînt şi la meseriile pentru care şcoala pregăteşte forţă de muncă. Competiţia începe de la clasă şi se încheie în plan naţional sau internaţional, cum este cazul la matematică, fizică şi chimie. Ediţia anului 1987 a Concursului naţional de limba şi literatura română „Mihai Eminescu“ a fost a XXX-a, după reluarea tradiţiei. Organizatorii concursului, Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Societatea de Ştiinţe Filologice şi-au propus, în anul 1982, ca din cinci în cinci ani faza republicană să se desfăşoare la Botoşani, în memoria celui mai mare poet naţional — Mihai Eminescu. Acum s-au întîlnit, la Botoşani, în competiţia tinereţii liceale, elevi care au participat la cea de-a XXX-a ediţie a Concursului de limbă şi literatură română şi elevi care au participat la cea de-a XVIII-a ediţie a Concursului interjudeţean de limba şi literatura maternă, maghiară şi germană, uniţi în gîndurile prieteniei şi ale respectului pentru moştenirea literară comună, pentru o contribuţie activă la dezvoltarea patriei comune — România socialistă. Să ne imaginăm o adunare a elevilor premianţi, în succederea ediţiilor! Unii din ei au fost prezenţi în calitate de profesori şi la actuala ediţie, împărtăşind bucuria împlinirii lor — Ion Iovan de la Bacău, Gheorghe Achim de la Satu Mare, Mariana Bara de la Dîmboviţa, Ioana Bot de la Cluj. Prin această splendidă activitate patriotică, an de an, fixăm şi noi în timp — aşa cum făcuse în 1875 în al său Conspect asupra literaturii române şi literaţilor ei de la început şi pînă astăzi în ordine cronologică, Vasile Gh. Pop, personalitatea lui Mihai Eminescu: „Unul din cele mai frumoase talente, şi am putea zice chiar cel mai important talent ivit pe scena noilor mişcări ale literaturii noastre este fără îndoială Mihai Eminescu ...“ Sîntem convinşi că, în secolele următoare, concursul se va desfăşura, în continuare, tot sub auspiciile strălucirii personalităţii eminesciene. Şi actuala ediţie a concursului nostru a confirmat din plin consideraţia de care se bucură „Eminescu al nostru“, cum spun oamenii de toate vîrstele din spaţiul Botoşanilor, unde, şi de data aceasta, s-au întrecut pe ei în a oferi acea ospitalitate discretă, dar tonică, încurajatoare pentru ceea ce înseamnă ţinuta unui concurs de talia celui desfăşurat sub auspiciile numelui „Mihai Eminescu“. Prin rezultatele acestei frumoase întreceri, o minunată competiţie a inteligenţei şi creativităţii, o confruntare a valorilor tinere, generaţia de aur a Epocii „Nicolae Ceauşescu“ nu s-a desminţit 17