Transilvania, 1987 (Anul 93, nr. 1-12)

1987-09-01 / nr. 9

nescu“, „Vasile Lupu“, „O. Băncilă“ din Iaşi; „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia; „Ioan Slavici“ din Arad, „Nicolae Balcescu“ din Piteşti, pedagogic şi „Dinicu Golescu“ din Cîmpulung, jud. Argeş; „George Bacovia“, „Vasile Alexandri“ şi pedagogic din Bacău; „Emanoil Gojdu“, pedago­gic, „Iosif Vulcan“ şi filologie-istorie din Oradea; „Samuil Vulcan“ din Beiuş; „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa; „Andrei Şaguna“, „Unirea“ „Tractorul — Steagul Roşu“ şi pedagogic din Braşov; „Radu Negru“, din Făgăraş; „N. Balcescu“, „Panait Is­­trati“ din Brăila; „B. P. Hasdeu“, „Mihai Emi­­nescu“, pedagogic, „Spiru Ilaret“ din Buzău; Ind. nr. 1 şi matematică-fizică din Reşiţa; pedagogic din Caransebeş; Industrial Oţelul Roşu, „N. Bal­cescu“ din Călăraşi; „Al. Sahia“ din Olteniţa; „N. Balcescu“, „E. Racoviţă“, „George Bariţiu“, „G. Coşbuc“, pedagogic, „Gh. Lazăr“, filologie-is­torie din Cluj-Napoca; „Mihai Viteazul“ din Turda; „Mircea cel Mare“, „Mihai Eminescu“, agroindus­trial din Constanţa; „Ienăchiţă Văcărescu“, „Gr. Alexandrescu“ din Tîrgovişte; „Electroputere“, „N. Titulescu“, „T. Arghezi“, „N. Balcescu“, „Fraţii Buzeşti“, pedagogic, filologie-istorie din Craiova; „Vasile Alecsandri“, „C. Negri“, „Al. Ioan Cuza“ din Galaţi; „I. Maiorescu“ din Giurgiu; „T. Vla­­dimirescu“ din Tg. Jiu; „Decebal“ şi pedagogic din Deva; „Avram Iancu“ din Brad; „Gh. Şincai“, ind. nr. 5 şi 9 din Baia Mare; „Dragoş-Vodă“ şi pedagogic din Sighetul Marmaţiei; „Traian“ din Drobeta-Tr. Severin; „Papiu­ Ilarian“, pedagogic din Tg. Mureş; „Ştefan cel Mare“ din Tg. Neamţ; „Petru Rareş“, ind. nr. 4 şi 6 din Piatra Neamţ; „Roman Vodă“ din Roman; „I. Minulescu“, „Radu Greuceanu“ din Slatina, agroindustrial din Scor­­niceşti; „Mihai Viteazul“, „I. L. Caragiale“, peda­gogic din Ploieşti; „M. Eminescu“, „Unio“ „23 Au­gust“, filologie-istorie din Satu Mare“, matema­tică-fizică din Zalău; „Simion Bărnuţiu“ şi agro­industrial din Şimleul Silvaniei; „Gh. Lazăr“, „O. Goga“, pedagogic din Sibiu; „Al. loan Cuza“ din Alexandria; „Unirea“ din Turnu Măgurele; „C. D. Loga“, „Electroputere“, „I. Vidu“, informatică, filologie-istorie, pedagogic din Timişoara; „C. Bud­­niceanu“ din Lugoj; „Spiru Haret“ din Tulcea; „Cuza Vodă“ din Huşi; „M. Kogălniceanu“ din Vaslui; „Gh. Roşca Codreanu“ din Bîrlad; „Al. I. Cuza“, „Unirea“ din Focşani şi multe altele. Datoria dascălilor acestui început de secol este aceea de a deschide larg porţile disciplinei pe care o reprezentăm, asigurînd acele valori care să-i ajute pe elevii noştri să-şi construiască vocaţia, să slujească de pe platforma unei temei­nice pregătiri timpul, menţinînd tradiţiile, adău­gind acestora experienţe trainice, contribuind în acest fel la făurirea viitorului altor generaţii. Răspunderile ce revin dascălilor în actuala etapă şi în perspectivă au fost sintetizate în cuvînta­­rea tovarăşei Acad. dr. ing. Elena Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invă­­ţămîntului, cu prilejul Plenarei Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului. „O mare răs­pundere pentru perfecţionarea întregii activităţi din învăţămînt revine cadrelor didactice, care au obligaţia să asigure un înalt nivel calitativ în­tregului proces instructiv-educativ, să se preocupe de perfecţionarea continuă a pregătirii lor pro­fesionale, politice, pedagogice, pe baza celor mai noi realizări ale cunoaşterii umane în domeniul lor de specialitate, să fie model de ţinută şi com­portare, să participe activ la formarea şi edu­carea comunistă, revoluţionară a elevilor şi stu­denţilor, la întărirea spiritului de ordine şi dis­ciplină. [... ] Toate forţele din învăţămînt tre­buie să fie larg mobilizate pentru a asigura dez­voltarea şcolii româneşti în consens cu progresul ştiinţei, cu cerinţele noii revoluţii tehnico-ştiin­­ţifice şi noii revoluţii agrare, cu imperativele dezvoltării intensive a economiei naţionale, ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintarea României spre comunism“. 3. NEVOIA DE PERFORMANTA — CONCURSUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMANA „MIHAI EMINESCU" LA A XXX-A EDIŢIE Timpul stringe de peste 100 de ani tineretul patriei noastre într-o competiţie de minte şi crea­tivitate; mai întîi s-au desfăşurat întreceri la limba şi literatura română, apoi la matematică, iar în timpul reînoit pe care-l trăieşte patria noastră la toate disciplinele de învăţămînt şi la meseriile pentru care şcoala pregăteşte forţă de muncă. Competiţia începe de la clasă şi se în­cheie în plan naţional sau internaţional, cum este cazul la matematică, fizică şi chimie. Ediţia anului 1987 a Concursului naţional de limba şi literatura română „Mihai Eminescu“ a fost a XXX-a, după reluarea tradiţiei. Organiza­torii concursului, Ministerul Educaţiei şi Invăţă­­mîntului, Comitetul Central al Uniunii Tineretu­lui Comunist, Societatea de Ştiinţe Filologice şi-au propus, în anul 1982, ca din cinci în cinci ani faza republicană să se desfăşoare la Botoşani, în memoria celui mai mare poet naţional — Mihai Eminescu. Acum s-au întîlnit, la Botoşani, în competiţia tinereţii liceale, elevi care au parti­cipat la cea de-a XXX-a ediţie a Concursului de limbă şi literatură română şi elevi care au par­ticipat la cea de-a XVIII-a ediţie a Concursului interjudeţean de limba şi literatura maternă, ma­ghiară şi germană, uniţi în gîndurile prieteniei şi ale respectului pentru moştenirea literară co­mună, pentru o contribuţie activă la dezvoltarea patriei comune — România socialistă. Să ne imaginăm o adunare a elevilor pre­mianţi, în succederea ediţiilor! Unii din ei au fost prezenţi în calitate de profesori şi la actuala ediţie, împărtăşind bucuria împlinirii lor — Ion Iovan de la Bacău, Gheorghe Achim de la Satu Mare, Mariana Bara de la Dîmboviţa, Ioana Bot de la Cluj. Prin această splendidă activitate patriotică, an de an, fixăm şi noi în timp — aşa cum făcuse în 1875 în al său Conspect asupra literaturii ro­mâne şi literaţilor ei de la început şi pînă astăzi în ordine cronologică, Vasile Gh. Pop, personali­tatea lui Mihai Eminescu: „Unul din cele mai frumoase talente, şi am putea zice chiar cel mai important talent ivit pe scena noilor mişcări ale literaturii noastre este fără îndoială Mihai Emi­nescu ...“ Sîntem convinşi că, în secolele urmă­toare, concursul se va desfăşura, în continuare, tot sub auspiciile strălucirii personalităţii emi­nesciene. Şi actuala ediţie a concursului nostru a confirmat din plin consideraţia de care se bucură „Eminescu al nostru“, cum spun oamenii de toate vîrstele din spaţiul Botoşanilor, unde, şi de data aceasta, s-au întrecut pe ei în a oferi acea ospi­talitate discretă, dar tonică, încurajatoare pentru ceea ce înseamnă ţinuta unui concurs de talia celui desfăşurat sub auspiciile numelui „Mihai Eminescu“. Prin rezultatele acestei frumoase întreceri, o minunată competiţie a inteligenţei şi creativităţii, o confruntare a valorilor tinere, generaţia de aur a Epocii „Nicolae Ceauşescu“ nu s-a desminţit 17

Next