Tribuna, iunie 1909 (Anul 13, nr. 117-139)

1909-06-23 / nr. 135

Pag. 6 — Necrolog. Cu inima înfrântă de durere aducem la­­cunoştinţă tuturor rudeniilor şi cunos­cuţilor încetarea din viaţă a mult iubitei noastre soţii, mame şi soacre Lucreţia Musta năs­cută Martinovici, întâmplată după lungi şi grele suferinţe în 20 Iunie v. (3 Iulie n.) 1909 la 71l­ ore seara în al 51 an al vieţii şi în al 28 an al fericitei căsătorii. Rămăşiţele pământeşti ale scum­pei noastre decedate se vor depune spre veşnica odihnă Marţi în 23 Iunie v. (6 Iulie n.) la orele 1 după amiazi în cimiterul gr. or. rom. din loc. Glimboca la 21 Iunie v. (4 Iulie n.) 1909. Fie­­ ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată! Iuliu Musta, preot soţ. Tatiana Ivanescu n. Musta, Vir­gil, Emilia, Vioara şi Aurora Musta fiice şi fiu. Nicolae Ivanescu, preot, ginere. Concert, petreceri. Inteligenţa română din Capolnoc-mănăştur şi­­jur aranjază cu ocaziunea adunării generale a desp. Lăpuşul­ unguresc al »Asoc. pentru lit. şi cult. pop. român« în favorul despărţământului şi al şcoalei confesionale nou edificânde din loc petrecere cu joc. începutul precis la 7Va ore seara. Ultime Informaţi­uni. Audienţa d-lui Wekerle. — Prin telefon dela corespondentul nostru. — Budapesta, 5 Iulie 1909. D. Wekerle s’a înfăţişat ieri la orele 12 în audienţă la M. Sa. Audienţa s’a sfârşit abia la orele 1 şi jumătate. împăratul l-a rugat pe d. Wekerle să mai rămâie de­ocamdată în fruntea afacerilor, dimpreună cu colegii săi. D. Wekerle iia dat încă un răspuns hotărît, ci va consulta întâi pe toţi membrii cabinetului său. Oficios se anunţă, că sunt încă multe a­­nevoinţe de înlăturat pentru a creia posibi­litatea rămânerii cabinetului Wekerle. D. Wekerle e chemat pe Miercuri din nou în audienţă. D-sa a sosit aseară la Budapesta, ca să ia parte la şedinţa de azi a Camerii şi să se informeze asupra stării spiritelor. înainte de şedinţa camerii a avut loc o intimă consfătuire la locuinţa d-lui Justh. Au fost de faţă dd. Wekerle, Kossuth, Günther, Josipovich şi Andrássy. Au căzut cu toţii de acord, cu privire la atitudinea ce trebuie s’o ia foştii miniştrii în noua si­tuaţie. D. Wekerle va cere M. Sale să nu­mească din nou întregul cabinet, că la din­­contră foştii miniştrii nu sunt dispuşi să pornească însărcinarea. Dd. Apponyi şi Andrássy au declarat că nu mai rămân la cârmă subt nici o îm­prejurare. Acţiunea grupului Justh. Aderenţii lui Justh au hotărît să împiedice cu toate mijloacele numirea cabinetului Wekerle, de­oarece ei văd în restaurarea vechiului cabinet perpetuarea coaliţiei. Şedinţa Camerei: Budapesta, 5 iulie. (Prin telefon). Şedinţa a început la orele 10 la şi a ţinut abia o jumătate de oră. S-a remarcat că miniştrii nu au şezut în fotolii ci în rândul întâi în băncile deputaţilor. Deputatul croat Supilo a rugat camera să ceară comisiei de imunitate ca în timp de 24 de ore să raporteze asupra cazului deputatului croat Novosel a cărui imunitate a fost violată prin faptul că a fost arestat. »TRIBUNA» Héderváry propune un termen de 8 zile. Camera primeşte termenul acesta cu 122 contra 104 voturi. După cererea preşedintelui d. Justh se menţine hotărîrea adusă mai înainte prin care preşedintele e autorizat a convoca parlamentul când crede de cuviinţă. După şedinţă comisia de imunitate a sta­bilit că imunitatea deputatului Novosel a fost violată prin faptul că a fost adus îna­intea justiţiei fără învoirea prealabilă a ca­m­er». Consiliu de miniştri, Budapesta, 5 iulie. După şedinţa camerei s-a ţinut un consiliu de miniştri. El a pro­clamat că e contrar principiilor parlamenta­rismului ca ţara să fie condusă de un ca­binet fără responsabilitate parlamentară. A declarat că va gira, ce-i drept, afacerile sta­tului, dar la toamnă înainte de a se întruni camera îşi va da din nou demisia. Condiţiile guvernului pentru alege­rea din Caransebeş. — Prin telefon de la corespondentul nostru. — Budapesta, 5 Iulie. Aflu din îzvor sigur că ministrul instrucţiei publice, contele Ap­ponyi a trimis un agent al său la Sibiiu care va declara I. P. S. Sale mitropolitului I. Meţianu că este dispus a retrage or­donanţa sa de a se face catechizarea or­todoxă în ungureşte, dacă în schimb sino­dul de Caransebeş va alege episcop o per­soană care să corespundă nu în privinţa bisericească numai ci şi exigenţelor gu­vernului, dând garanţia că se va abţine de oricei manifestaţii politice. De la judecătorii. .. Drama din Giurgiu. Judecătorul de in­strucţie al tribunalului Vlaşca (România) prin or­donanţa sa dată acum două zile — în afacerea dramei din acel oraş — a găsit că este caz de urmărire în contra prevenitului, avocat Anghel Rădulescu, pentru crimă de omor cu voinţă şi pândire. Procurorul general al Curţei de Apel căruia i­ se înaintase ordonanţa împreună cu rechizitorul, a înaintat ieri dosarul instrucţiei camerei de pu­nere subt acuzare cerând să declare că sunt in­­d­cii suficiente care să motiveze punerea subt acuzare a prevenitului şi trimiterea lui înaintea Curţei cu juraţi de Vlaşca, menţinându 1 în acelaş timp arestat. Camera de punere subt acuzare în­trunită ieri subt prezidenţia d-lui consilier St. Minculescu şi din domnii consilieri A. Mavrodin şi N. Procopescu membrii şi d. Em. Sărăţeanu grefier, auzind şi concluziunile d-lui procuror­­general Zamfirescu, a decis trimiterea lui Anghel Rădulescu-Copăceanu înaintea Curţei cu juraţi de Vlaşca, care îl va judeca probabil în sesiunea de Septemvrie, deoarece sesiunea de Iunie la Vlaşca s’a terminat. Până în prezent n’a sosit nici o cerere de strămutare a procesului la o altă Curte cu juraţi. Economie. Tîrgul de bucate din Arad. Preţurile sunt socotite în coroane şi după 50 kig. Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta. Budapesta, 2 Iulie 1909. ÎNCHEIEREA la 1 ORĂ și jumătate: Grîu pe Iunie 1909 27.74—27.76 2 Iulie 1909. S’au vândut azi: grâu 400 mm. . . —15-40 cucuruz 400 mm. . — 7*20 secară..................... — 9-70 ovăs.......................... 8-50— 860 orz.......................... 7-20— 7-30 Secară pe Oct. 20.40—20.42 Cucuruz pe Iulie 15.60—15.62 Cucuruz nou Mai 14.48—14.50 Orăs pe Oct. 16.04—16.06 Răpită pe Aug. 29.-----29.20 6 Iulie n. 1906 Prețul cerealelor după 100 klgr. a fost următorul Grîu nou De Tisa —-----------------31K. 65—34 K.20 fit Din comitatul Albei------31»20—34— 20 De Pesta-----------------32»­­ 34»45 Bănățănesc-----------------31«75—34»55 2v Ardelenesc-----------------32»60—32»80 De Badea-----------------32»30—33 70 2> Secară de calitatea I. — — 20»45—20»75» Secară de calitatea mijlocie 20»15—20»35 2» Orzul de nutreț, calitatea I. 17»70-18 60 2­* Orzul de calitatea a 11. —17» 17»10 Ovăs de calitatea I.---------19»75-20»05 2» Ovăs de calitatea a II.------17»30—20»10 2» Cucuruz -------------------15»90—16»10 2» Tărîțe------------------------12»80—13»10« BIBLIOGRAFII. A apărut * Luceafărul* nr. 13 cu următorul su­mar: Titu Maiorescu, — Eminescu. M. Eminescu, — Dintre sute de catarge (poezie). I. L. Caragiale* — In Nirvana. I. Borcia, — »Floare albastră«, (poezie). Maria Cunţan, — Mihail Eminescu (poe­zie) AI. Vlăhuţă, — Amintiri despre Eminescu. Al. Ciura, — Geneza unei critici. Veronica Micle, — Lui Eminescu (poezie). Ecaterina Pitiş, — Cân­­tecul frunzelor (poezie). M. Eminescu şi I. L. Ca­­ragiale, — Fragmente. Em. Gârleanu, — Ioan Creangă şi M. Eminescu. E. Hodoş, — Frunze,, flori şi codru. Ioan Slavici, — Eminescu-Omul. I. Borcia, — Cuvânt ocazional în amintirea lui Eminescu. Cronică. Comemorarea lui Eminescu. Din viaţa lui Eminescu. »Poporanismul* lui Emi­nescu. — Dr. Aurel Murăşianu. Sesiunea generală a Academiei române. Noui membri ai Academiei, române. »Şezătoarea? la Cernâuţ, în Bucovina. Sta­tuie lui Ion Creangă. Ştiri. — Poşta Redacţiei. — Poşta Administraţiei, ilustraţiuni: M. Eminescu la 1880—1883. Mama şi sora lui Eminescu. Carte dăruită prietenului său Creangă. Ultima fotografie a lui Eminescu (1887-1888). Mormântul lui Emi­nescu (Cimitirul Bellu, Bucureşti). Eminescu la 1884—5. M. Eminescu. Gh. Eminovici. Dr. A. Murăşianu.* A apărut: »Noua revistă română* de subt di­recţiunea dlui C. Rădulescu Motru. Sumarul Nr.-ului 11 dela 21 Iunie. Noutăţi: Salvatore dî Giacomo. — Din mişcarea filozofică. — Revista revistelor. Chestiuni actuale: A. D. Xenopol Graţiarea doamnei Vlad şi medicii români. Eco­nomia naţională: Emil Staicu. Iarăşi asupra crizei industriei de petrol. Critica literară: Dr. K. Kri­­stoff Miroljuboff. Privire asupra literaturii bulgare contimporane. Psihologia : Mihail Ionescu-Miogen. Incăpâţiinarea. Literatură: Salvatore di Giacomo. Assunta Spina. Note şi discuţiuni: A. Şt. Gi­acouri de la examenele şcoalelor particulare. L Răducanu. Un chestionar asupra băncilor populare săteşti. Redacţia şi administraţia: Bucureşti B-dul Ferdinand No. 55. Abonamentul pe un an, 10 lei. 25 bani exemplarul. Redactor responsabil Constantin Savu. »Tribunal institut tipografic, Nichin şi cons. „NĂDLĂCAN A“ institut de credit şi economii, societate pe acţii în N ă d l a c Concurs Direcţiunea institutului de credit şi eco­nomii »NĂDLĂCANA« în Nădlac (Nagy­lak, Csanád m.) publică concurs pentru postul de practicant. Reflectanţii au să-şi înainteze rugările, scrise cu mâna proprie, până la 31 iulie a. c. la direcţiunea institutului, dovedind prin atestat de maturitate, că au absolvat o şcoală comercială sup.­şi că cunosc limba român­ă, maghiară şi germană. Pretenziunea de salar să o indice în rugare. Cei cu serviciul militar împlinit vor fi preferiţi. Nădlac, 3 Iulie 1909. Direcțiunea:

Next