Universul, mai 1929 (Anul 47, nr. 98-121)

1929-05-27 / nr. 118

UNIVERSALISnul XLVH Nr. 118 iun­ 27 Mai 1928 v «* A, . ^ m, ^n"TMVW M cS^M­'^ le albeşte dinţii. Cine fumează ştie cât de greu este să se atenueze sau să se înlăture îngălbenirea dinţilor. PEBECO conţine săruri puternice şi plăcute la gust, fiind astfel un mijloc eficace pentru menţinerea danturei albe chiar şi a celor mai pasionaţi fumători. Dinţi albi, respiraţie proaspătă şi curată numai prin u­s____________________ JvS et jbL «AL a In tuburi curate, de cositor Da unda se poate cumpăra urs unde­­lemn special pen­tru salată. Este Incontestabil ca o salată verde preparată numai cu untdelemn pur din măsline foloseşte cor­pului, pe câte vreme unt­delemnul necurat otră­veşte corpul şi mai cu seamă în timpul călduri- Iro. UNDELEMN GARAN­TAT PUR DE MĂSLINE PUTEŢI GĂSI LA VE­CHIUL MAGASIN SPECI­AL IN UNTDELEMNURI PURE. FRAŢII STAVROPOL Str. Şepcari Nr. 14 Tele­fon 23 SC. Seria „MINUNE“ PHILIPS Seria „SUPER“ PHILIPS Seria „NORMALĂ" PHILIPS Vă asigură o recepţie desăvârşită MAURIQ. Inima fiecărui aparat de radio este lampa de recepţie. Cereţi pentru această parte impor­tantă tot ce este mai bun adică Lămpile Philips „Miniwatt“ Prescrieţi aparatului Dvs. de re­cepţie îmbătrânit, o cură de înti­nerire , înlocuiţi încă astăzi lămpile Dvs. prin LĂMPI PHILIPS „MINIWATT“ PHILIPS Se vinde la LICITAŢIE PUBLICA de tri­­bunalul­ Constanta, secţia L la 29 Mai 1929, imobilul ipotecat debitor Prometeu Vasiliu, Man­galia, str. Victoriei 9. Construc­ţia nouă, zid de cărămidă, aco­periş olane, la parter prăvălie, la etaj 3 camere şi antreu, pri­ma strigare 100.000 lei. 271 CURE COMPLETE de l’ARTHRITISME GRANDE SOURCE GOUTTE - GRAVELLE - DIABETE GOUTTEUX Representant géniral: ^EUTOßS OriBfltslä*' S. fi. Srp. Doamnei Mo. 4 bis Bucureşti Citiţi „VESELIA* SE CÂNTA BUN OPERATOR 71 se adresa Cinema TRIANON Intre «-S 1653 Pantofi şi ghete bărbăteşti rămaşi din amanet vinde cu Lei 475 perechea „CREDITUL UNIVERSAL“ Sf. Ionică No. 11 Lipit de Mantele de Pietate ------ ——£70 însoritele Bfil TERMALE MUSTENI ISVOR de tinerețe şi sănătate Băi termale din cele mai radio­active, 44.* grade Celsius tem­peratură, vestite succese de vin­decare la arterioscleroză, metech­­nele bătrâneţii, boli de nervi, gută,, reumatism, ischias, etc. Pensiune completă de la Lei 350 în sus. Informaţiuni, prospecte, listă de locuinţe prin toate biro­urile de voiaj şi prin administra­ţia băilor. [fill De comanda după măsură confecţionaţi numai la cea mai mare FABRICA DE CĂ­MĂŞI din tară JEN-GLIB“ Str. Şelari nr. 4 (în fata str. ________Gabroveni) - ■■ ■■■ >'■»■' m «m*- - i-|--'m­­ulti I ți îmi în sucursala în calea Grivi­­ţei nr. 99 Stock permanent de DEJALI­­NA, popline şi zephire impor­tate direct de la fabricile cele mai renumite Croiala şi confecţionarea de primul rang Mare asortiment de CĂMĂŞI gaia şi de or­ce fel de linge­rie bărbătească, se vinde la detail cu preţuri absolut de _ Engro S ' ■— N 1832 ,'Ca#litme$Mia De ce'ntârzie să vină la noi capitalurile streine — Ne-am așteptat ca stabiliza­rea monetară să atragă capi­taluri streine însemnate pe pia­ța noastră. După trei luni de la stabilizare, se constată că nu au venit acele capitaluri și se tra­ge concluzia că am avut de a face cu o amăgire. Cline ju­decă astfel greşeşte. In primul rârnic timpul scurs dela decretarea stabilizărei mo­netare până acuma, nu înseam­nă nimic în desfăşurarea eve­nimentelor economice dintr’o ţară. Capitalurile streine n’au aşteptat la frontieră ca să­ fie gata de intrare a doua zi după statornicirea legală a cursului leului. Capitaliştii streini au expri­mat părerea şi dorinţa­ lor de a-şi fruicii fiica banii la mod când vor exista condiţii de siguran­ţă. Dar când acele condiţii au început să existe la noi, se pe­treceau pe alte pieţe evenimen­te ce nu lăsau pe capitalişti să plece cu banii lor peste fronti­e­­rile respective. încă de când fostul guvern ducea tratative pentru închee­­rea împrumutului de stabili­zare s-a pronunţat pe piaţa a­­mericană tendinţa de a se res­trânge plasarea de capitaluri a­­mericane pe alte pieţe. Acea tendinţă a fost urmată de alta şi mai pronunţată: rechemarea capitalurilor americane din ţă­rile străine unde fuseseră pla­sate. Aceste două fenomene econo­­mico-financiare ar fi deajuns ca să explice întârzierea venirei capitalurilor străine pentru fructificare în România. De pe urma acelor fenomene am avut de suferit şi alte ne­plăceri. In primul rând, grupul ame­rican din consorţiul de ban­cheri care ne-a procurat prima tranşe din împrumutul de sta­bilizare, şi-a redus la jumă­tate cota de participare cu care se angajase la începutul trata­tivelor. Procedarea aceasta nu a fost o manifestare de neîncredere în capacitatea noastră de a plăti, ci o urmare firească a tendinţei d­in acel timp, ca evaziunea ca­pitalului american să fie cât mai mult redusă. Şi, se înţelege că în prezent, când domneşte tendinţa cealal­tă, a rechemării în ţară a capi­talurilor americane plasate în streinătate, e şi mai puţin pro­babil că bancherii americani ar fi dispuşi să-şi trimită capita­le o venire a capitalurilor de pe alte pieţe străine nu s-ar putea vorbi azi decât cu o re­dusă probabilitate, întrucât fie­care ţară caută să-şi menţină capitalurile proprii, cu cari ur­mează să suplinească şi pe cele americane ce se reîntorc la ori­gină. Apoi pentru unele dintre ca­pitalurile străine, piaţa Româ­niei este încă necunoscută. E o urmare firească a exis­tenţei noastre politice­­şi econo­mice dinainte de război. Până la război, viaţa noastră economico-financia­ră a fost do­minată şi satisfăcută de capi­talul venit din Germania. Numai americanii au făcut plasamente însemnate directe în România mică. Plasamentele engleze, daneze şi belgiene erau neînsemnate, operaţiuni timide. Iar capitalul francez şi englez a venit până atunci la noi aproape numai prin intermediul şi sub garanţia germanilor. Se înţelege că logic a­r fi fost ca după răsboi, de când ne a­­flam sub directa influenţă a marilor state alături de cari am luptat, piaţa noastră să fie do­minată şi satisfăcută de capital englez, francez şi american. Dar acel capital n’a învăţat încă drumul direct la noi. Piaţa noa­stră nu-i e cunoscută şi facerea cunoştinţei cere timp. Apoi alte interese mai însemnate fac ca disponibilul statelor citate să ia alte drumuri decât acelea către România. In­cât piaţa noastră rămâne într’o largă măsură tot la dis­poziţia pieţii germane să-i sa­tisfacă necesităţile financiare. Abundenţa de numerar nu e în prezent nici pe piaţa germa­nă, care e nevoită ca şi pentru propriile ei necesităţi să facă a­­pel la creditul extern. Dar in­teresele industriei germane de a recâştiga piaţa noastră sunt atât de mari, încât finanţa ger­mană, interesată considerabil în industrie, e d­ispu­să să pro­cure oarecare capital şi pentru satisfacerea necesităţilor noa­stre. Aşa se explică ofertele de cre­dite, ca şi crearea de bănci cu capital german la noi. Când alte state vor fi în mă­sură şi dispuse să-şi cucerească locul pe piaţa noastră, vor tre­bui să facă destule sforţări şi evidente sacrificii. — d­c­lurile spre mânia, fructificare în Ro­ înapoierea Zeppelinului in Germania —Couers-Friedrichshafen. — Mesajul d-rului Eckener. — Ofiţeri francezi pe bordul zismnAlinuilu­i ---­xlippcu Friedrichshafen, 24 (Telegr. part.). — Plecând dela Couers Pierrefeu şi trecând pe la Mar­silia, Valence, Geneva, Lausana, Zürich şi Constanţa, Zeppelinul a aterizat în condiţii normale, azi dimineaţă, la ora 5:30 la Friedrichshafen. In momentul plecării, d-rul Eckener a înştiin­ţat despre aceasta pe cei de la Friedrichshafen, cât şi pe mi­nistrul francez al aviaţiei, d. Laurent Eynac, căruia i-a mul­ţumit pentru concursul dat şi pentru buna primire ce i sa făcut în Franţa. D-rul Eckener a mulţumit, în acelaş timp, co­mandantului militar al Toulo­­nului, amiralul Wintry, precum şi prefectului Cameot. Intervievat, înainte de pleca­re de un ziarist francez, d-rul Eckener a declarat că nu şi-a permis niciodată să facă vre­o aluzie la adresa Franţei şi că speră într-o îmbunătăţire, până la perfecţie, a relaţiilor franco­­germane. Tot înainte de plecare, d-rul Eckener a dăruit o însemnată sumă de bani cantinei militare de la Couers-Pi­eb­rafau, pentru ospătarea soldaţilor şi marinari­lor cari au ajutat la aterizarea Zeppelinul­ui. La ora 3 dimineaţa, s-a primit la Friedrichshafen o radiotele­­gram­ă de la d-rul Eckener, prin care acesta anunţa sosirea Zep­­pelinului după ora 5 dimineaţa. La ora 4:30, Zeppelinul a început să fie văzut la Friedrichshafen, iar la ora 5.30 a intrat în han­gar, după ce făcuse câteva vira­je deasupra câmpului de avia­ţie.După debarcare, d-rul Ecks­­ner s-a despărţit în mod cât se poate de călduros de ofiţerii francezi, cari veniseră cu el de la Couers-Pierrefeu. Aceştia, îm­brăcaţi în uniformă, i-au mul­ţumit d-rului Eckener, pentru amabilitatea de a-i fi luat pe bord. Ofiţerii francezi au fost salu­taţi după debarcare, în numele guvernului german, de către maiorul Gelke. MESAJUL D-RULUI ECKENER PENTRU PRESA FRANCEZA Paris, 24, (Rador). — Dr. Ec­kener, comandantul Zeppelinu­­lui, înainte de a pleca, a remis corespondentului ziarului „Le Matin", pentru presa franceză, un mesagiu prin care spune că, în urma informaţiilor de natu­ră francofobă, interpretate fals, înainte de plecare, domnia-sa nu se aştepta la o primire atât de călduroasă, din partea pre­sei franceze. D-sa continuă spunând, că re­gretă că anumite ziare germa­ne i-au atribuit cuvinte pe care niciodată nu le-a pronunţat şi că apreciază atitudinea presei franceze, atât de binevoitoare şi de curtenitoare, faţă de domnia sa. Mulţumeşte sincer, fiind si­­gur că acest accident nenorocit va avea bune consecinţe pentru relaţiunile dintre cele două ţări. înainte de a părăsi Toulon-ul şi Franţa, d-sa face cele mai bune urări ale sale, la adresa Fran­ţei. In momentul aterizării la Friedrichshafen, autorităţile ci­vile şi militare germane au re- Inoit ofiţerilor francezi mulţu­mirile pentru primirea făcută Zeppelinului de autorităţi, presă şi populaţia franceză. PRINTRE PASAGERE 6 OFI­ŢERI FRANCEZI Berlin, 24 (Hader). •— In că­lătoria de la Cuers la Friedrich­shafen, in afară de comandan­tul Eckener, pe bordul Zeppeli­nului au fost şease ofiţeri fran­cezi, precum şi­­ pasageri, din­tre cei care au fost pe bordul Zeppelinului în decursul ulti­mului zbor efectuat. înainte de plecarea Zeppeli­nului, d. Lehmann, primul ofi­ţer al dirijabilului, insolit de echipajul Zeppelinului, a depus in numele comandantului, o co­roană la monumentul ridicat în cinstea echipagiului dirij­abilu­­lui francez „Dixmude", pierit in naufragiu. Ofiţerii francezi au fost pri­miţi in mod călduros de repre­zentanţii guvernului Reichului, şi ai guvernului Wuerthembur­­gului, care le-a urat bun sosit. Zeppelinul a parcurs distanța de la Duers la Friedrichshafen, cu viteza medie de 110 km. pe oră, pe timp favorabil, astfel că la răsăritul soarelui, dirijabilul sbura pe deasupra lacului Boden. Şedinţa delegaţiei economice Ofertă de împrumut străin pentru municipiul Bu­cureşti. — Creditele acordate regiunilor lipsite.— Operaţiile Băncii centrale a cooperaţiei Delegaţia economică a guver­nului s’a întrunit Vineri la mi­nisterul industriei şi comerţului. Pe lârigă membrii comisiunei a participat ministrul lucrărilor publice, d. Pan­ Halipa. ÎMPRUMUT oferit bucu­reştilor Delegaţia a examinat oferta de împrumut făcută municipiului Bucureşti de un consorţiu finan­ciar străin. Oferta a fost socoti­tă admisibilă în principiu, dele­gaţia autorizând pe reprezen­tanţii municipiului să înceapă tratativele. NU SE MAI IMPART CEREALE DECÂT CONTRA PLATA Delegaţia a examinat apoi si­tuaţia­­ operaţiunilor încheiate până acum de comisia de pe lângă ministerul agriculturii, in­­sărcinată cu aprovizionarea re­giunilor lipsite ţi în deosebi si­tua­ţia creditelor acordate. Cu a­­cest prilej s'a hotărît ca dela 1 Iunie a. c. înainte orice ajutor în natură să nu se mai acorde decât contra plata. FUNCŢIUNILE BANKF REN­­RALE A COOPERAŢIEI­­ S'a mai discutat chestiunea punerii în funcţiune a Băncii centrale a cooperativelor, dele­gaţia dându-şi avizul pentru în­deplinirea tuturor formelor în legătură cu operaţiile pe care urmează să le efectueze noua instituţie. S’au­ reglementat în primul rând chestiuni în legă­tură cu capitalul acestei bănci. Creditele acordate până acum sătenilor sub formă de ajutor pentru însămânţări şi hrană, trec asupra Băncii centrale a co­operaţiei, care va urmări şi în­casarea lor. \mm_M­M» Rănirea din str. Buzeşti Eri­d­­a„ şoferul Ion Udroi, din str. Ana Davila 75, du­­cându-se să cumpere benzină de la depozitul din str. Bu­­zeşti 37, s-a luat la ceartă cu vânzătorul Laurenţiu Oanea. Cearta degenerând în bă­taie, şoferul a scos cuţitul şi a lovit pe Oanea în piept, ră­­nindu-l grav. Intervenind publicul, agre­sorul a fost desemnat şi con­dus la circ. 8. Rănitul a fost internat la spitalul Colentina. Victimă imprudenţei D-na Eufrosina colonel Nan­­covici, din str. Buzeşti 34, voind să se urce, din mers, într-un tramvai linia­r, ce trecea pe calea Griviei, a a­­lunecat pe scară și căzând pe pavaj şi a rănit la piciorul drept. Cu un automobil de piață, d-na Nancovici a fost trans­portată acasă. O autocisternă sfă­râmată de tren Trenul de cursă 5009 tre­când spre gara Filaret, în ba­riera din apropierea „Ultim­­­ei comerciale“, a sfărâmat o autocisternă, care în acel moment traversa linia ferată. Şoferul N. Constantinescu, care conducea autocisterna, a fost aruncat la o mare dis­tanţă. S-a ales cu leziuni uşoare la frunte şi picioare. Şoferul a fost pansat de medicul de serviciu din gara Filaret. Nenorocirea din str. St. Gheorghe Mai mulţi lucrători şi căr­­tuţaşi au adus eri câteva bu­toaie cu vin la soc. podgore­nilor din str. Sf. Gheorghe 10. In timpul când descurcau vinul, un butoi s-a rostogolit peste locuitorul Teodor Cure­­lar, de fel din com. Albeşti, zdrobindu-i baza craniului. In stare gravă a fost dus la spitalul Col­ţea. Constantin Brăileanu, din st­r. Ilie Vidroiu, turnător la atelie­rele căilor ferate Griviţa, a băut ori noapte cu măcelarul Cons­tantin Moldoveenu. înainte de a se despărţi, ei s’au luat la ceartă. Moldoveanu şi-a bătut aşa de crunt prietenul, că a fost găsit scăldat în sânge, in şanţul şoselei. Victima a fost, dusă la spita­lul Brâncovenesc, încercare de sinucidere Ioana Dumitru, din şoseaua Vitan 103, certându-se cu priete­nul ei, a băut spirt denaturat. Un intern al Salvării i-a dat ingrijiri. Accidentul de automobil de pe şoseaua Kiseleff UN COPIL RĂNIT GRAV Mecanicul Anton Iosifescu, zis Moraru, din şoseaua Ştefan cel Mare 151, s-a dus la şosea să probeze o maşină. Mecanicul a luat cu el şi pe fiul său, Mihalache, de 13 ani. In dreptul arcului de triumf, a eşit piuliţa dela o roată din urmă a automobilului şi maşi­na s’a lovit puternic de un nor. Caroseria a fost sfărâmată, iar copilul mecanicului a fost as­­vârlit din maşină. El s’a ales cu fractura bazei craniului. A fost dus la spitalul de copil. Pungaşi internaţionali arestaţi D. comisar V. Piţurescu, dela siguranţa Capitalei, a arestat eri, in sala principală a palatu­lui poştelor, doi pungaşi inter­naţionali, Georges Chiahim, su­pus spaniol şi Constantin Gris­­pos, supus grec. Ei au venit în ţară, ca sa dea mai multe lovituri cu ocazia serbărilor Unirii. Pungaşii sunt urmăriţi şi de poliţia din Cairo (Egipt). Ei vor fi isgoniţi din ţară. Bătaie gravă Vineri, a apărut noul număr din „Universul Literar” cu următorul cuprins : Cincinat Pavelescu Epigrame Radu D. Rosetti Regicidul Cf. Popa Lisseanu Vasile D. Păun Gh. Brăescu In refacere Mihail Lungianu Dangăt de clopot Artur Enăşescu Epilog Traian Ionescu Toamnă Aurel Chirescu Poemă pentru suflet IN STRAINATAE : Dim.: Scrisori din Paris. CRITICA LITERARA: Ion Foţi: Criza de cititori; Clici şi deca­dentism; „Contes et legendes de Podlaphie“ de Marge Kas­­terska. CRONICA DRAMATICA: B. Cecropide: Teatrale, CRONICA PLASTICA: C. Vlăilescu: Salonul Oficial GAZETĂRIE LITERARA: Aşa şi aşa, ecouri despre Revista Da­tina ; Al. Dima; Mih. Dragomi­rescu; Const. D. Ionescu; Re­vista Şcoala de la munte; Fropilee literare, etc.; O seamă de cuvinte ; Bazar; Caricatura zilei. PAGINI UITATE . „Viaţa aventuroasă a lui H. de Balzac" da René Benjamin. Numărul este închinat memoriei marelui cărturar Prof. Vasile D. Păun conţinând articole, note biografice şi amintiri. De vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare. -----------------------——----------- . PREŢUL 5 LEU După o serie de incendii la Galaţi Arestarea comercianţilor Radu Popa şi Pinath Cohn — Galaţi, 25 Mai D. ,jude-consilier Ioan Po­­pescu, titularul cab, o instruc­ţie, caută să afle cine anume a încercat să dea foc caselor în care se afla cârciuma d-nei Elena Pascalide care era asi­gurată pentru 1.000.000 lei. Fe­meile arestate imediat după incendiu, sunt menţinute ares­tate.­­ Tot d. judecător Popescu a terminat instrucţia cu pri­vire la incendiul d­in str. Zim­brului, colţ cu str. Grădina Veche. A ars prăvălia d-lui Pinath Cohn, asigurată pentru o sumă destul de mare. Jude­cătorul de instrucţie a semnat ordonanţa definitivă prin care Cohn e trimis în judecata Curţii cu juraţi. Cohn a fost arestat. FOCUL DIN CARTIERUL NOU Am anunţat că a izbucnit in­cendiu la prăvălia d-lui Radu Popa din cartierul demobili­zaţilor. Subcomisarul de ser­viciu a găsit în podul prăvă­liei, 16 cutii de tablă pline cu benzină, 5 fitiluri şi doi saci cu pene unse cu petrol. Radu Popa a fost înaintat parchetului şi la interogato­riul luat de d. prim pro­curor Paraschivescu a susţi­nut că în ziua de Sf. Treime, fiind serbare la Fileşti (Calica) a plecat cu familia unde şi-a improvizat un restaurant. Sea­ra a aflat de încercarea de a se da foc casei sale. Nu are da­torii pe piaţă, dar e asigurat pentru suma de 800.000 lei. Parchetul a repartizat afa­cerea cabinetului 2 instrucţie şi prin rechizitoriul introduc­tiv a cerut arestarea comerci­antului Radu Popa.

Next