Universul, mai 1929 (Anul 47, nr. 98-121)
1929-05-27 / nr. 118
UNIVERSALISnul XLVH Nr. 118 iun 27 Mai 1928 v «* A, . ^ m, ^n"TMVW M cS^M'^ le albeşte dinţii. Cine fumează ştie cât de greu este să se atenueze sau să se înlăture îngălbenirea dinţilor. PEBECO conţine săruri puternice şi plăcute la gust, fiind astfel un mijloc eficace pentru menţinerea danturei albe chiar şi a celor mai pasionaţi fumători. Dinţi albi, respiraţie proaspătă şi curată numai prin us____________________ JvS et jbL «AL a In tuburi curate, de cositor Da unda se poate cumpăra urs undelemn special pentru salată. Este Incontestabil ca o salată verde preparată numai cu untdelemn pur din măsline foloseşte corpului, pe câte vreme untdelemnul necurat otrăveşte corpul şi mai cu seamă în timpul călduri- Iro. UNDELEMN GARANTAT PUR DE MĂSLINE PUTEŢI GĂSI LA VECHIUL MAGASIN SPECIAL IN UNTDELEMNURI PURE. FRAŢII STAVROPOL Str. Şepcari Nr. 14 Telefon 23 SC. Seria „MINUNE“ PHILIPS Seria „SUPER“ PHILIPS Seria „NORMALĂ" PHILIPS Vă asigură o recepţie desăvârşită MAURIQ. Inima fiecărui aparat de radio este lampa de recepţie. Cereţi pentru această parte importantă tot ce este mai bun adică Lămpile Philips „Miniwatt“ Prescrieţi aparatului Dvs. de recepţie îmbătrânit, o cură de întinerire , înlocuiţi încă astăzi lămpile Dvs. prin LĂMPI PHILIPS „MINIWATT“ PHILIPS Se vinde la LICITAŢIE PUBLICA de tribunalul Constanta, secţia L la 29 Mai 1929, imobilul ipotecat debitor Prometeu Vasiliu, Mangalia, str. Victoriei 9. Construcţia nouă, zid de cărămidă, acoperiş olane, la parter prăvălie, la etaj 3 camere şi antreu, prima strigare 100.000 lei. 271 CURE COMPLETE de l’ARTHRITISME GRANDE SOURCE GOUTTE - GRAVELLE - DIABETE GOUTTEUX Representant géniral: ^EUTOßS OriBfltslä*' S. fi. Srp. Doamnei Mo. 4 bis Bucureşti Citiţi „VESELIA* SE CÂNTA BUN OPERATOR 71 se adresa Cinema TRIANON Intre «-S 1653 Pantofi şi ghete bărbăteşti rămaşi din amanet vinde cu Lei 475 perechea „CREDITUL UNIVERSAL“ Sf. Ionică No. 11 Lipit de Mantele de Pietate ------ ——£70 însoritele Bfil TERMALE MUSTENI ISVOR de tinerețe şi sănătate Băi termale din cele mai radioactive, 44.* grade Celsius temperatură, vestite succese de vindecare la arterioscleroză, metechnele bătrâneţii, boli de nervi, gută,, reumatism, ischias, etc. Pensiune completă de la Lei 350 în sus. Informaţiuni, prospecte, listă de locuinţe prin toate birourile de voiaj şi prin administraţia băilor. [fill De comanda după măsură confecţionaţi numai la cea mai mare FABRICA DE CĂMĂŞI din tară JEN-GLIB“ Str. Şelari nr. 4 (în fata str. ________Gabroveni) - ■■ ■■■ >'■»■' m «m*- - i-|--'multi I ți îmi în sucursala în calea Griviţei nr. 99 Stock permanent de DEJALINA, popline şi zephire importate direct de la fabricile cele mai renumite Croiala şi confecţionarea de primul rang Mare asortiment de CĂMĂŞI gaia şi de orce fel de lingerie bărbătească, se vinde la detail cu preţuri absolut de _ Engro S ' ■— N 1832 ,'Ca#litme$Mia De ce'ntârzie să vină la noi capitalurile streine — Ne-am așteptat ca stabilizarea monetară să atragă capitaluri streine însemnate pe piața noastră. După trei luni de la stabilizare, se constată că nu au venit acele capitaluri și se trage concluzia că am avut de a face cu o amăgire. Cline judecă astfel greşeşte. In primul rârnic timpul scurs dela decretarea stabilizărei monetare până acuma, nu înseamnă nimic în desfăşurarea evenimentelor economice dintr’o ţară. Capitalurile streine n’au aşteptat la frontieră ca să fie gata de intrare a doua zi după statornicirea legală a cursului leului. Capitaliştii streini au exprimat părerea şi dorinţa lor de a-şi fruicii fiica banii la mod când vor exista condiţii de siguranţă. Dar când acele condiţii au început să existe la noi, se petreceau pe alte pieţe evenimente ce nu lăsau pe capitalişti să plece cu banii lor peste frontierile respective. încă de când fostul guvern ducea tratative pentru încheerea împrumutului de stabilizare s-a pronunţat pe piaţa americană tendinţa de a se restrânge plasarea de capitaluri americane pe alte pieţe. Acea tendinţă a fost urmată de alta şi mai pronunţată: rechemarea capitalurilor americane din ţările străine unde fuseseră plasate. Aceste două fenomene economico-financiare ar fi deajuns ca să explice întârzierea venirei capitalurilor străine pentru fructificare în România. De pe urma acelor fenomene am avut de suferit şi alte neplăceri. In primul rând, grupul american din consorţiul de bancheri care ne-a procurat prima tranşe din împrumutul de stabilizare, şi-a redus la jumătate cota de participare cu care se angajase la începutul tratativelor. Procedarea aceasta nu a fost o manifestare de neîncredere în capacitatea noastră de a plăti, ci o urmare firească a tendinţei din acel timp, ca evaziunea capitalului american să fie cât mai mult redusă. Şi, se înţelege că în prezent, când domneşte tendinţa cealaltă, a rechemării în ţară a capitalurilor americane plasate în streinătate, e şi mai puţin probabil că bancherii americani ar fi dispuşi să-şi trimită capitale o venire a capitalurilor de pe alte pieţe străine nu s-ar putea vorbi azi decât cu o redusă probabilitate, întrucât fiecare ţară caută să-şi menţină capitalurile proprii, cu cari urmează să suplinească şi pe cele americane ce se reîntorc la origină. Apoi pentru unele dintre capitalurile străine, piaţa României este încă necunoscută. E o urmare firească a existenţei noastre politiceşi economice dinainte de război. Până la război, viaţa noastră economico-financiară a fost dominată şi satisfăcută de capitalul venit din Germania. Numai americanii au făcut plasamente însemnate directe în România mică. Plasamentele engleze, daneze şi belgiene erau neînsemnate, operaţiuni timide. Iar capitalul francez şi englez a venit până atunci la noi aproape numai prin intermediul şi sub garanţia germanilor. Se înţelege că logic ar fi fost ca după răsboi, de când ne aflam sub directa influenţă a marilor state alături de cari am luptat, piaţa noastră să fie dominată şi satisfăcută de capital englez, francez şi american. Dar acel capital n’a învăţat încă drumul direct la noi. Piaţa noastră nu-i e cunoscută şi facerea cunoştinţei cere timp. Apoi alte interese mai însemnate fac ca disponibilul statelor citate să ia alte drumuri decât acelea către România. Incât piaţa noastră rămâne într’o largă măsură tot la dispoziţia pieţii germane să-i satisfacă necesităţile financiare. Abundenţa de numerar nu e în prezent nici pe piaţa germană, care e nevoită ca şi pentru propriile ei necesităţi să facă apel la creditul extern. Dar interesele industriei germane de a recâştiga piaţa noastră sunt atât de mari, încât finanţa germană, interesată considerabil în industrie, e dispusă să procure oarecare capital şi pentru satisfacerea necesităţilor noastre. Aşa se explică ofertele de credite, ca şi crearea de bănci cu capital german la noi. Când alte state vor fi în măsură şi dispuse să-şi cucerească locul pe piaţa noastră, vor trebui să facă destule sforţări şi evidente sacrificii. — dclurile spre mânia, fructificare în Ro înapoierea Zeppelinului in Germania —Couers-Friedrichshafen. — Mesajul d-rului Eckener. — Ofiţeri francezi pe bordul zismnAlinuilui ---xlippcu Friedrichshafen, 24 (Telegr. part.). — Plecând dela Couers Pierrefeu şi trecând pe la Marsilia, Valence, Geneva, Lausana, Zürich şi Constanţa, Zeppelinul a aterizat în condiţii normale, azi dimineaţă, la ora 5:30 la Friedrichshafen. In momentul plecării, d-rul Eckener a înştiinţat despre aceasta pe cei de la Friedrichshafen, cât şi pe ministrul francez al aviaţiei, d. Laurent Eynac, căruia i-a mulţumit pentru concursul dat şi pentru buna primire ce i sa făcut în Franţa. D-rul Eckener a mulţumit, în acelaş timp, comandantului militar al Toulonului, amiralul Wintry, precum şi prefectului Cameot. Intervievat, înainte de plecare de un ziarist francez, d-rul Eckener a declarat că nu şi-a permis niciodată să facă vreo aluzie la adresa Franţei şi că speră într-o îmbunătăţire, până la perfecţie, a relaţiilor francogermane. Tot înainte de plecare, d-rul Eckener a dăruit o însemnată sumă de bani cantinei militare de la Couers-Piebrafau, pentru ospătarea soldaţilor şi marinarilor cari au ajutat la aterizarea Zeppelinului. La ora 3 dimineaţa, s-a primit la Friedrichshafen o radiotelegramă de la d-rul Eckener, prin care acesta anunţa sosirea Zeppelinului după ora 5 dimineaţa. La ora 4:30, Zeppelinul a început să fie văzut la Friedrichshafen, iar la ora 5.30 a intrat în hangar, după ce făcuse câteva viraje deasupra câmpului de aviaţie.După debarcare, d-rul Ecksner s-a despărţit în mod cât se poate de călduros de ofiţerii francezi, cari veniseră cu el de la Couers-Pierrefeu. Aceştia, îmbrăcaţi în uniformă, i-au mulţumit d-rului Eckener, pentru amabilitatea de a-i fi luat pe bord. Ofiţerii francezi au fost salutaţi după debarcare, în numele guvernului german, de către maiorul Gelke. MESAJUL D-RULUI ECKENER PENTRU PRESA FRANCEZA Paris, 24, (Rador). — Dr. Eckener, comandantul Zeppelinului, înainte de a pleca, a remis corespondentului ziarului „Le Matin", pentru presa franceză, un mesagiu prin care spune că, în urma informaţiilor de natură francofobă, interpretate fals, înainte de plecare, domnia-sa nu se aştepta la o primire atât de călduroasă, din partea presei franceze. D-sa continuă spunând, că regretă că anumite ziare germane i-au atribuit cuvinte pe care niciodată nu le-a pronunţat şi că apreciază atitudinea presei franceze, atât de binevoitoare şi de curtenitoare, faţă de domnia sa. Mulţumeşte sincer, fiind sigur că acest accident nenorocit va avea bune consecinţe pentru relaţiunile dintre cele două ţări. înainte de a părăsi Toulon-ul şi Franţa, d-sa face cele mai bune urări ale sale, la adresa Franţei. In momentul aterizării la Friedrichshafen, autorităţile civile şi militare germane au re- Inoit ofiţerilor francezi mulţumirile pentru primirea făcută Zeppelinului de autorităţi, presă şi populaţia franceză. PRINTRE PASAGERE 6 OFIŢERI FRANCEZI Berlin, 24 (Hader). •— In călătoria de la Cuers la Friedrichshafen, in afară de comandantul Eckener, pe bordul Zeppelinului au fost şease ofiţeri francezi, precum şi pasageri, dintre cei care au fost pe bordul Zeppelinului în decursul ultimului zbor efectuat. înainte de plecarea Zeppelinului, d. Lehmann, primul ofiţer al dirijabilului, insolit de echipajul Zeppelinului, a depus in numele comandantului, o coroană la monumentul ridicat în cinstea echipagiului dirijabilului francez „Dixmude", pierit in naufragiu. Ofiţerii francezi au fost primiţi in mod călduros de reprezentanţii guvernului Reichului, şi ai guvernului Wuerthemburgului, care le-a urat bun sosit. Zeppelinul a parcurs distanța de la Duers la Friedrichshafen, cu viteza medie de 110 km. pe oră, pe timp favorabil, astfel că la răsăritul soarelui, dirijabilul sbura pe deasupra lacului Boden. Şedinţa delegaţiei economice Ofertă de împrumut străin pentru municipiul Bucureşti. — Creditele acordate regiunilor lipsite.— Operaţiile Băncii centrale a cooperaţiei Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit Vineri la ministerul industriei şi comerţului. Pe lârigă membrii comisiunei a participat ministrul lucrărilor publice, d. Pan Halipa. ÎMPRUMUT oferit bucureştilor Delegaţia a examinat oferta de împrumut făcută municipiului Bucureşti de un consorţiu financiar străin. Oferta a fost socotită admisibilă în principiu, delegaţia autorizând pe reprezentanţii municipiului să înceapă tratativele. NU SE MAI IMPART CEREALE DECÂT CONTRA PLATA Delegaţia a examinat apoi situaţia operaţiunilor încheiate până acum de comisia de pe lângă ministerul agriculturii, insărcinată cu aprovizionarea regiunilor lipsite ţi în deosebi situaţia creditelor acordate. Cu acest prilej s'a hotărît ca dela 1 Iunie a. c. înainte orice ajutor în natură să nu se mai acorde decât contra plata. FUNCŢIUNILE BANKF RENRALE A COOPERAŢIEI S'a mai discutat chestiunea punerii în funcţiune a Băncii centrale a cooperativelor, delegaţia dându-şi avizul pentru îndeplinirea tuturor formelor în legătură cu operaţiile pe care urmează să le efectueze noua instituţie. S’au reglementat în primul rând chestiuni în legătură cu capitalul acestei bănci. Creditele acordate până acum sătenilor sub formă de ajutor pentru însămânţări şi hrană, trec asupra Băncii centrale a cooperaţiei, care va urmări şi încasarea lor. \mm_MM» Rănirea din str. Buzeşti Erida„ şoferul Ion Udroi, din str. Ana Davila 75, ducându-se să cumpere benzină de la depozitul din str. Buzeşti 37, s-a luat la ceartă cu vânzătorul Laurenţiu Oanea. Cearta degenerând în bătaie, şoferul a scos cuţitul şi a lovit pe Oanea în piept, rănindu-l grav. Intervenind publicul, agresorul a fost desemnat şi condus la circ. 8. Rănitul a fost internat la spitalul Colentina. Victimă imprudenţei D-na Eufrosina colonel Nancovici, din str. Buzeşti 34, voind să se urce, din mers, într-un tramvai liniar, ce trecea pe calea Griviei, a alunecat pe scară și căzând pe pavaj şi a rănit la piciorul drept. Cu un automobil de piață, d-na Nancovici a fost transportată acasă. O autocisternă sfărâmată de tren Trenul de cursă 5009 trecând spre gara Filaret, în bariera din apropierea „Ultimei comerciale“, a sfărâmat o autocisternă, care în acel moment traversa linia ferată. Şoferul N. Constantinescu, care conducea autocisterna, a fost aruncat la o mare distanţă. S-a ales cu leziuni uşoare la frunte şi picioare. Şoferul a fost pansat de medicul de serviciu din gara Filaret. Nenorocirea din str. St. Gheorghe Mai mulţi lucrători şi cărtuţaşi au adus eri câteva butoaie cu vin la soc. podgorenilor din str. Sf. Gheorghe 10. In timpul când descurcau vinul, un butoi s-a rostogolit peste locuitorul Teodor Curelar, de fel din com. Albeşti, zdrobindu-i baza craniului. In stare gravă a fost dus la spitalul Colţea. Constantin Brăileanu, din str. Ilie Vidroiu, turnător la atelierele căilor ferate Griviţa, a băut ori noapte cu măcelarul Constantin Moldoveenu. înainte de a se despărţi, ei s’au luat la ceartă. Moldoveanu şi-a bătut aşa de crunt prietenul, că a fost găsit scăldat în sânge, in şanţul şoselei. Victima a fost, dusă la spitalul Brâncovenesc, încercare de sinucidere Ioana Dumitru, din şoseaua Vitan 103, certându-se cu prietenul ei, a băut spirt denaturat. Un intern al Salvării i-a dat ingrijiri. Accidentul de automobil de pe şoseaua Kiseleff UN COPIL RĂNIT GRAV Mecanicul Anton Iosifescu, zis Moraru, din şoseaua Ştefan cel Mare 151, s-a dus la şosea să probeze o maşină. Mecanicul a luat cu el şi pe fiul său, Mihalache, de 13 ani. In dreptul arcului de triumf, a eşit piuliţa dela o roată din urmă a automobilului şi maşina s’a lovit puternic de un nor. Caroseria a fost sfărâmată, iar copilul mecanicului a fost asvârlit din maşină. El s’a ales cu fractura bazei craniului. A fost dus la spitalul de copil. Pungaşi internaţionali arestaţi D. comisar V. Piţurescu, dela siguranţa Capitalei, a arestat eri, in sala principală a palatului poştelor, doi pungaşi internaţionali, Georges Chiahim, supus spaniol şi Constantin Grispos, supus grec. Ei au venit în ţară, ca sa dea mai multe lovituri cu ocazia serbărilor Unirii. Pungaşii sunt urmăriţi şi de poliţia din Cairo (Egipt). Ei vor fi isgoniţi din ţară. Bătaie gravă Vineri, a apărut noul număr din „Universul Literar” cu următorul cuprins : Cincinat Pavelescu Epigrame Radu D. Rosetti Regicidul Cf. Popa Lisseanu Vasile D. Păun Gh. Brăescu In refacere Mihail Lungianu Dangăt de clopot Artur Enăşescu Epilog Traian Ionescu Toamnă Aurel Chirescu Poemă pentru suflet IN STRAINATAE : Dim.: Scrisori din Paris. CRITICA LITERARA: Ion Foţi: Criza de cititori; Clici şi decadentism; „Contes et legendes de Podlaphie“ de Marge Kasterska. CRONICA DRAMATICA: B. Cecropide: Teatrale, CRONICA PLASTICA: C. Vlăilescu: Salonul Oficial GAZETĂRIE LITERARA: Aşa şi aşa, ecouri despre Revista Datina ; Al. Dima; Mih. Dragomirescu; Const. D. Ionescu; Revista Şcoala de la munte; Fropilee literare, etc.; O seamă de cuvinte ; Bazar; Caricatura zilei. PAGINI UITATE . „Viaţa aventuroasă a lui H. de Balzac" da René Benjamin. Numărul este închinat memoriei marelui cărturar Prof. Vasile D. Păun conţinând articole, note biografice şi amintiri. De vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare. -----------------------——----------- . PREŢUL 5 LEU După o serie de incendii la Galaţi Arestarea comercianţilor Radu Popa şi Pinath Cohn — Galaţi, 25 Mai D. ,jude-consilier Ioan Popescu, titularul cab, o instrucţie, caută să afle cine anume a încercat să dea foc caselor în care se afla cârciuma d-nei Elena Pascalide care era asigurată pentru 1.000.000 lei. Femeile arestate imediat după incendiu, sunt menţinute arestate. Tot d. judecător Popescu a terminat instrucţia cu privire la incendiul din str. Zimbrului, colţ cu str. Grădina Veche. A ars prăvălia d-lui Pinath Cohn, asigurată pentru o sumă destul de mare. Judecătorul de instrucţie a semnat ordonanţa definitivă prin care Cohn e trimis în judecata Curţii cu juraţi. Cohn a fost arestat. FOCUL DIN CARTIERUL NOU Am anunţat că a izbucnit incendiu la prăvălia d-lui Radu Popa din cartierul demobilizaţilor. Subcomisarul de serviciu a găsit în podul prăvăliei, 16 cutii de tablă pline cu benzină, 5 fitiluri şi doi saci cu pene unse cu petrol. Radu Popa a fost înaintat parchetului şi la interogatoriul luat de d. prim procuror Paraschivescu a susţinut că în ziua de Sf. Treime, fiind serbare la Fileşti (Calica) a plecat cu familia unde şi-a improvizat un restaurant. Seara a aflat de încercarea de a se da foc casei sale. Nu are datorii pe piaţă, dar e asigurat pentru suma de 800.000 lei. Parchetul a repartizat afacerea cabinetului 2 instrucţie şi prin rechizitoriul introductiv a cerut arestarea comerciantului Radu Popa.