Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)

1950-01-12 / nr. 8

é­T UNIVERSUL V­I­A­Ţ­A de m. eminescu ! Poezia ViaţaS reprezintă un moment important din opera Ilii Entinescu. Ea pune problema exploatării omului de către om şi arată atitudinea progresistă a lui Emin­escu, care priveşte cu adâncă simpatie pe faţa proletară şi se revoltă împotri­va mizeriei în care este nevoi­tă să trăiască această fată,­­,,care-şi s coase ochii într’un tort de in"­, în­ timp ce negus­torul şi egumentul corupt­ hu­zuresc şi exploatează. Scrisă în anii 1879-1880, poe­zia nu a fost publicată nicio­dată integral de regimul bur­­ghezo-moşieresc, care nu putea admite să fie descrisă, în chip atât de sguduitor, suferinţa masselor populare, crunt ex­ploatate. Când eno ,vreodată un rotund egumen, Cu foamele ’ncinse şi obrazul rumen, Povestind că viaţa e calea durerii Şi că pocăinţa urmează plăcerii — Mă întreb : „Acesta poate ca să ştie Cum este viaţa, cum trebui să fie?”­­ Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe păsurilor mele, Uljcloţara-i strânsă şi cu ziduri vechi, Vorbe, râs şi plânset sună în urechi: Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Şi din uşi închise, din ziduri deşarte. Colo, lângă lampă, într’un mic iatac. Vezi o fată care pune aţă ’n ac ; Faţa ei e Slabă, de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, genele asudă. Degetele repezi poartă acul fin — Ea îşi coase ochii într’un tort de in ; Degetele pline de împunsături Nu mai au de sânge două picături Vânătă e faţa, lipsită de sânge, Ochiul ei cel tulbur nu mai poate plânge. Câte-un zâmbet rece rătăcea pe buză... Cine o s’o vază, cine s’o auză ? îia ce oare dânsa s’a născut pe lume, O sărmană frunză pe oceanu ’n spume, O sărmană umbră, orfană şi slabă. De care ’n mulţime nimenea nu ’ntreabă? Din zori până ’n noaptea neagră şi târzie O vezi printr’o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... ş’abia pâine goală, Frig şi insomnie, lacrime şi boală! Tot ce’n asta lume mai poate pricepe E că de ’ncetează lucrul, foamea ’ncepe. Negustoru-şi pune pânzele ’nainte, Lucrul scump şi harnic unor mâne sfinte, El are briliante pe degete groase Din nopţile celor care pânze-i coase ; Desface Ducesei, cu galantă grabă Ce-i cusut în lacrimi de o mână slabă: Pânze albe ’n care se ţesură zile, Vederea şi somnul sărmanei copile, Albe ca zăpada pe când cade ’n fulgi; Dar, cum sunt cusute, sunt bune de giulgi. Când şi-ar vinde corpul alb şi mlădios Viaţa i-ar da aurul prea cu de prisos Dar să se închine a ’nvăţat de mică. N’ar fi fost mai bine-a nu crede nimica? Când îţi trec prin minte, acestea, copilă Te uiţi în oglindă şi îţi plângi de milă; Vrei s’o vezi chiar bine, s’o ţii bine minte Pe nefericita, dulce şi cuminte Făr’ de nici un reper, care nu aşteaptă Decât moartea care singură e dreaptă.... In această viaţă de mizerii^ plină Singura-i amică este o albină, Rătăcită , ce ştii cum — în strada veche Glasul îi pătrunse pân’ la a ei ureche, Deschizând fereastra, să intre o lasă Intre flori să doarmă, să stea într’o casă­ Se iubiră cele două proletare : O insect’ umană, una sburătoare. Fata stând pe gânduri, vesela albină Cu galanterie de buze-i s’anină, Ca şi când i-ar zice : „Au nu ştii tu oare „Cum că a ta gură-i cea mai dulce floare ? „Căci tu eşti frumoasă, chiar ca şi o sfântă „Ochiul tău cel dulce, şi umbrit mă ’ncântă’ într’o zi copila moare: se ’nţelege Moartea numai, ştie mâinile să lege. In sicriu au pus-o. Faţa ei c­ea trasă Era adâncită, însă tot frumoasă. Lau pus flori pe frunte... Corpul ei cel fin de nobil transpare prin giulgiul de in! Fereastra-i deschisă, primăvara plină Pătrunde printr’însa; dar, biata albină In câmp nu mai fuge, ci ’mprejur se poartă, î ’nconjoară capul şi guriţa moartă; Ea sboară aproape şi tot mai aproape,. Şi vrea ca amica-i deodată s’o ’ngroape... Deci când se întâmplă s’aud vre-un egumen Cu foamele ’ncinse şi obrazul rumen, Povestind că viaţa e calea durerii Şi că pocăinţa urmează plăcerii, — Mă întreb : „Acesta poate ca să ştie Cum este viaţa, cum cată să fie?”. Realizările compozitorilor noştri Sărbătorirea a doi ani de la is­toricul act al Proclamării Repu­blicii Populare Române, ne dă prilejul de a face şi bilanţul unora dintre realizările mai reprezenta­tive din domeniul muzicii.­­ Multă vreme artiştii, compozito­rii noştri, nu au fost preocupaţi nici de năzuinţele poporului în mijlocul căruia trăiau, nici de do­rinţa de a le da o expresie în mu­zică. In condiţiile noui însă, de descătuşare a forţelor clasei mun­citoare, care au urmat după 30 Decembrie 1947, situaţia artiştilor i s-a­ schimbat şi ea, cu totul. Ei au încetat de a mai fi nişte izolaţi şi exploataţi, nişte muritori de foa­me. Sprijiniţi de către Partidul Muncitoresc Român, au avut posi­bilitatea de a creia în cele mai bune condiţiuni. Compozitorii au dovedit o înţele­gere crescândă faţă de nevoile de artă ale poporului. Ei s’au integrat pe zi ce­­ trece mai bine, efortului pe care clasa mimcitoare și întreg poporul muncitor îl depun astăzi pentru construirea socialismului, străduindu-se să-l oglindească în operele lor, opere care la rândul lor să stimuleze pe oamenii muncii, încă din primele ore dela Pro­clamarea Republicii, compozitorii Matei Socor, Sergiu Natra, Bily Roman şi Dumitru Botez, au scris imnuri şi cântece cu caracter e­­roic. Dintre acestea, cunoscutul imn al compozitorului Matei Socor a devenit, apoi, unul dintre cele­­ mai populare. La scurtă vreme după Procla­marea Republicei (10 Februarie 1948) istorica Rezoluţie a C.C. al P.C. (b) din Uniunea Sovietică, privitoare la problemele muzicii, a adus o mare clarificare şi în concepţia compozitorilor noştri, despre arta lor. Muzicienii au înţeles că sarcina de căpetenie ce le revine­­este a­­ceea de a lupta fără cruţare îm­potriva formalismului şi decaden­tismului apusean, împotriva cos­mopolitismului în muzică. Compozitorii noştri au prins a făuri o muzică sănătoasă cu un cât mai bogat conţinut, o muzică inspirată de viaţa şi de nevoile de artă ale poporului nostru munci­tor, o muzică realistă care, spriji­nită pe cântecele no­astre popu­lare, reflectă năzuinţele şi gându­rile celor ce luptă pentru o viaţă mai fericită, pentru construirea socialismului în ţara noastră. O seamă de compozitori au cre­­iat cântece de masse, cu o mare forţă mobilizatoare. Compozitorul Mauriciu Vescan a scris, partici­pând la viaţa de muncă a briga­dierilor de pe şantierul Bumbeşti- Livezeni, cântecul îndemnător la muncă „Hei-Rup”, devenit astăzi în rândurile masselor muncitoare, unul dintre cele mai răspândite. Tot Mauriciu Vescan este auto­rul marşului „Pentru prinţul nos­tru pian” şi cântecului „Creşte Producţia” — compoziţii clare ■ care au un caracter de forţă şi combativitate, cu o incontestabilă influenţă mobilizatoare asupra masselor. Un valoros compozitor de mas­se, care a scris o seamă de cân­tece în stilul muzicii noastre populare, este Vasile Popovici. Ul­tima sa compoziţie „Ciritelul“ ex­primă, pe versuri de Dumitru Corbea, ura poporului împotriva chiaburilor hrăpăreţi. Să cităm de asemenea pe compozitorul Ion Chirescu pentru cântecul „Doru­­leţ, doruleţule...” scris cu o remar­cabilă măestrie pe o temă popu­lară şi care a obţinut un mare suc­ces în rândurile largi ale ascultă­torilor. Tânărul şi înzestratul compozi­tor Anatol Vieru adâncind trecutul de luptă al clasei muncitoare a desprins figura eroică a lui Ilie Pintilie pe care a evocat-o în can­­tata-poem „Mierla lui Ilie Pinti­­lie” — lucrare de un puternic con­ţinut revoluţionar, scrisă pe ver­suri de Viorica Porumbacu. Dragostea fierbinte şi recuno­ştinţa poporului nostru faţă de Matele Stalin şi de Uniunea So­vietică şi-au aflat expresia în opere valoroase. Încă de acum un an am ascultat cantatele compozitorilor Zeno Vancea şi Mihail Andricu — lucrări de bogat conţinut turnat în forme muzicale pline de strălu­cire la baza cărora stă cântecul nostru popular. O compoziţie de o deosebită valoare, în acest gen este „Oda Legii Staliniene“, de Hilda Jerea, lucrare viguroasă de proporţii mai mari, cu un adânc conţinut, străbătută de un elan eroic şi de un lirism de cea mai bună calitate — operă inspirată de poemul cu acelaş nume al Ve­stitului bard sovietic Djambuî Djabaev. Vom cita şi „Cântecul pentru Stalin” de Anatol Vieru, concis şi puternic, deosebit de izbutit, care şi-a câştigat o mare popu­laritate printre formaţiile artistice ale masselor muncitoare. Printre compozitorii care au scris cântece pentru Generalissi­­mul Stalin se înscriu Mauriciu Vescan, Alfred Mendelsohn, Matei Socor, Ion Vasilescu, Mina Ca­­ssian, Vasile Popovici, Ovidiu Varga, Elly Roman ș. a. Participarea noastră la lupta pentru pace a popoarelor lumii, în frunte cu marele popor sovietic de sub geniala conducere a Gene­­ralissimului Stalin, a fost expri­mată în chip luminos și avântat de către compozitorii Marcel Bres­­lașu, Mauriciu Vescan, Anatol Vieru, Sergiu Natra, Vasîle Po­povici, George Klein, Edgar Cos­­ma, Elly Roman, A. Giroveanu, Leon Klepper ș.a. O seamă de compozitori — in­­spirându-se din lupta poporului pentru construirea socialismului — a compus cântece cu un caracter dinamic şi mobilizator. Unul dintre compozitorii tineri de remarcabil talent care reflectă în opera sa năzuinţele şi munca poporului nostru, este Sergiu Şa­tra. „Construirea Socialismului”, „Cantata pe tema unui marş al brigăzilor de reconstrucţie”, şi mu­zica pentru filmul „Ogoare noui în lunca Prutului”, reprezintă trei dintre cele mai semnificative as­pecte ale creaţiei sale. Compozitorul Matei Socor a scris în cursul anului trecut un poem­­ simfonic cu un conţinut eroic, re­voluţionar „Mama”, pe versuri de Maria Banuş. Muzica profund lirică, apoi marţială, triumfătoare, exprimă cu căldură frământările sociale şi isbânda revoluţiei. Tânărul compozitor Laurenţiu Profeta se înscrie în compoziţia noastră, între altele, cu două lucrări simfonice. Inspirat de dra­gostea de patrie a scris poemele „Prin munţii noştri" şi, recent, „Ţara mea” pe versuri de Maria , social, scrisă într’o limbă clară, Banuş, lucrări în stilul muzicii­­ de mare savoare, la baza căreia populare, care evocă atât frumuse­ţile patriei cât şi suferinţele şi lup­tele poporului muncitor. Un muzician apărut relativ târ­ziu în compoziţia noastră, dar care se află într’o progresivă cre­ştere este Ludovic Feldman. Ci­tăm suitele sale pentru orchestră, cu muzica lor de o remarcabilă originalitate şi viaţă. In cursul anului trecut două lu­crări de o deosebită valoare au fost distinse de către Academia R. P. R. la propunerea Partidului Muncitoresc Român, cu premiul „Giprian Porumbescu“ , Simfonia a II-a de Mihail Andricu şi bale­tul „Haraji Alb” de Alfred Men­delsohn. Compozitorul Andricu e­­voluiază în prezent către o mu­zică de un cât mai plin conţinut, cu caracter dramatic. In ceea ce priveşte tălmăcirea muzicală a basmului lui Ion Creangă, pe libretul alcătuit de A­­lexandru Jar, compozitorul Alfred Mendelsohn a izbutit — graţie temeinicii însuşiri a înaltelor prin­cipii care stau la baza Rezoluţiei C.C. al P.C. (b) asupra proble­melor muzicii — să realizeze o o­­peră de adânc conţinut politic şi se află folklorul nostru muzical, o operă de valoare internaţionala. La acest frumos şir de compozi­tori şi opere trebue să adăugăm pe muzicienii George Klein, pen­tru cântecele sale consacrata, co­piilor, Max Eisk­ovici, pentru „Vulturul răsbunării", precum şi pe Niculae Kirculescu, Ion Dumi­­trescu, Herman Forschmidt, Dan­ga, Drăgan, Mircea Kiriac, Hartu­lary Darclée, Marţian Negrea, Sabin Dragoş, Filimon Petre, Mo­­ruzov, Palade, Mişu Iancu şi încă alţii. Această privire asupra muzicii noastre, de la Proclamarea Repu­blicii şi până în prezent, deşi fu­gitivă, ne arată noua orientare a compozitorilor către opere cu un conţinut realist, care reflectă as­piraţiile şi lupta poporului nostru pentru construirea socialismului; opere de o valoare, în chip mani­fest, crescândă, care r­eprezintă e­­fortul muzicienilor de­­ a sluji nă­zuințele oamenilor muncii, din Re­publica Populară Română. I-V. Pandelescu" Va apare: Do­uă feluri de viaţă BILL NATION $1 NICOLAE SITRANOV de I. GORELÎC — O paralelă între viaţa îndestulată şi luminoasă a unui­ muncitor sovietic şi existenţa mizeră şi nesigură a unui­ muncitor american. Situaţia a­tmosferică TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în creştere cu S/W mm. Timpul se va însăpri devenind vântos şi geros. Cerul va fi schimbător mai mult acoperit ziua şi mai mult senin în cursul nopţii.­­ Vântul va sufla puternic de la Nord şi Nord-Est, iar în Răsăritul ţării, Bărăgan şi Dobrogea, în vijelie. Temperatura în scădere va atinge în cursul nopţii valori cuprinse în­tre —15 gr. la —85 gr., rămânând în cursul zilei sub —19 gr. în întreaga ţară. Ninsoare mai ales în cuprinsul ţării. Ninsoarea mai al­es în apusul ţării şi în regiunea muntoasă. In liniştea deplină a încăperii, vocea instructoarei artistice ră­sună puternic. Glasul ei e ho­­tărît. Pe faţa ei se poate bine recunoaşte revolta care o cu­prinde rostind acele cuvinte. La o masă lungă numeroşi tineri­­ şi tinere ascultă cu atenţie. Majo­ritatea dintre ei îşi iau note. înstructoarea artistică vorbeşte despre mizeria crâncenă în care s’a sbătut marele nostru, poet Mihail Eminescu, pe care poporul nostru se pregăteşte să-l sărbătorească peste câteva zile. Şi pentru a­­ilustra mizeria pe care a îndurat-o poetul, instruc­­toarea îi citează câteva versuri dintr’o poezie, poezie în care Eminescu, flămând, înfrigurat, repetă că nu e cel puţin... şoa­rece. Căci şoarecele : „Măcar, totuşi are blană , Nici că mi-ar păsa de ger Mi-ar părea superbă, dulce O bucată din Homer“. Un palat borta’n perete Şi’n această sărăcie Te inspiră, cântă Barde. Ne aflăm la sediul Sectorului I Galben al Ateneelor Populare. Şedinţa aceasta artistică este dedicată în întregime comemoră­rii lui Mihail Eminescu. Tineri şi tinere care activează în ca­drul Ateneului Popular „Nicolae Bălcescu” sunt prezenţi, aci pen­tru a începe repetiţiile în vede­rea acestui eveniment. In alte 11 localuri au loc deasemenea şe­dinţe artistice asemănătoare. La Ateneele populare ,,Gh. Coşbuc”, „Şalom Alehem”­, „Alecu Russo”, „Dimitrie Marinescu”, „Dimi­­trie Cantemir”, „George Enescu”, „Titu Maiorescu”, „Nicolae Ior­­­ga”, „D. Filitti”, „Pompiliu Şte­fan”, „Nellu Mohălcescu”, care fac parte din raza Sectorului I Galben, pregătesc cu asidui­tate programele artistice organi­zate­ cu prilejul comemorării ma­relui nostru, poet. Dealtfel toate cele 85 de Athe­­nee Populare din întreaga Capi­tală sunt în faza­ aceloraşi pregă­tiri şi participă activ la această comemorare, prin manifestări artistice şi culturale privind viaţa şi opera lui Mihail Emi­nescu. PENTRU CE ESTE DRAG MI­HAIL EMINESCU POPORULUI NOSTRU MUNCITOR Ne dăm dintru început seama că echipa Ateneului Popular „Ni­colae Bălcescu” nu repetă în mod superficial. înstructoarea artistică, d-na Lilly Mihăilescu, nu se rezumă să dea numai indi­caţii regizorale tinerilor şi tine­relor care vor recita din poeziile celui care la 15 ianuarie va fi sărbătorit de­­ întreg poporul nostru muncitor. Şedinţa se desfăşoară într-o atmosferă de Interes general şi de încordată atenţie. Cei pre­zenţi ascultă şi pun întrebări şi explicaţiile vin mereu să com­­plecteze lectura textelor, să facă pe cei prezenţi să înţeleagă cât mai bine sensurile reale ale vie­ţii şi operei lui Mihail Eminescu. „Eminescu este drag poporului nostru — arată înstructoarea artis­tică — pentru că în opera sa răsu­nă ecoul suferinţelor masselor popu­lare, dragostea de patrie şi natură, revolta masselor. El a cunoscut foa­mea cumplită, frigul, lipsurile cele mai crunte. Eminescu, pentru o bu­cată de pâine, işi irosea talentul la mesele de redacţie sau la arhiva unei instituţii. „Academia“ de pe vremuri — continuă înstructoarea artistică să lămurească pe tinerii şi tinerele care fac parte din echipa Atheneu­­lui Popular „Nicolae Bălcescu“ — nu a socotit drept să-l aibă pe ma­rele poet ca membru al ei. Emine­scu nu a fost niciodată premiat. Membrii Academiei erau slujitori ai regimului exploatator. Poetul a fost crunt lovit in ceea ce avea mai scump, în credinţa sa, in adevăr, în oameni. El a dat piept cu vieţile structurale ale orânduirii burghezo­­moşiereşti şi a rămas cu răni a­­dânci morale şi fizice, necicatrizate până la moarte. De aci şi melan­colia lui...“ „VIAŢA“, „LASA-ŢI LUMEA TA UITATA“, „DORINŢA” Se trece apoi la analizarea şi comentarea poeziilor lui Emi­nescu, care vor fi recitate de ele­vele Margareta Sahitratovici, M. Bălu şi Teodora Pascali. Acelaş interes, aceeaşi încor­dare. La masa lungă care cuprinde pe membrii colectivului de lucru se rasfoesc textele. De pe aceste texte au de învăţat cei care a­­cuza repetă cu multa sârguinţă. Fragmentul „Viaţa“ dă naştere la discuţii interesante. Ce înfă­ţişează această poezie a lui Emi­nescu ? Ea­­înfăţişează un aspect caracteristic al exploatatorilor, al indiferenţei celor emiţi faţă de cei care muncesc. Poetul de­mască aci falsa morală burgheză, descrie mizeria în care erau ţi­nuţi cei care munceau. D-ra Salitratovici, care va re­cita Duminică această poezie,­­nu are o misiune­­prea uşoară. Poezia e lungă, iar versurile tre­­buesc bine adâncite pentru a putea fi bine interpretată. Apoi e rândul d-rei Teodora Pascali să recite strofe din poe­zia „Dorinţa” : Vino ’n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. Vom visa un, vis ferice, Ingâna-ne-vor c’un cânt, Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt. Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastei Or să cadă rânduri, rânduri, if Plecăm, lăsând pe tinerii şi tinerele de la Ateneul Popular „Nicolae Bălcescu”, care pregă­tesc programul pentru comem®-­ rarea lui Eminescu, ducându-şi cu însufleţire munca. O altă vizită, în aceeaşi după amiază, la Ateneul­ Popu­ar „George Enescu”. Şi aci repeti­ţiile decurg în aceeaşi atmosferă de entuziasm, de mare interes. Tinerii Dan Ghiţescu, Ion Tănă­­sescu, Adrian Nicolau şi d-ra Nutzi Bălan sunt aceia care vor recita din versurile lui Mihail Eminescu. Ei îşi dau silinţ­a să-şi aprofundeze cât mai bine poe­­ziile. Şi ca ei, toţi activiştii Athe-­ neelor Populare, ca şi ai celor­lalte instituţii culturale din Ca­pitală şi din ţară, se străduesc să realizeze festivaluri cât mai interesante, cât mai iefrasnte, pentru ca astfel comemorare® poetului care este redat poporu­lui muncitor, să fie cât a mai is­­butită. PENTRU 15 IANUARIE CUM PREGĂTESC ATENEELE POPULARE UIMMONIREA Lili MIHAIL EMINESCU La o repetiţie a Ateneului „Nicolae Bălcescu“ şi „George Enescu" Reportaj de SANDU NAUMESCU INTRE 1 APRILIE—31 DECEMBRIE 1949 COMITETELE PROVIZORII AU PUS IN FUNCȚIUNE NENUMĂRATE HORI, PRESE DE ULEI, BRUTAR!!, GATERE, CARACE, FABRICI DE BIATĂ ABATOARE, FABRICI­LE CÂRMEI, TIBIA, APE GAZOASE, GEMURI, ATELIERE MECANICE SI DE TÂMPLĂRIE, ETC. In cursul anului 1949 întreprin­derile economice de interes local au fost dirijate pe drumul măririi producţiei şi a obţinerii unei ren­tabilităţi sporite. Măsurile luate în acest sens de departamentul gospodăriei locale din ministerul afacerilor interne, s-au concretizat prin: comasarea întreprinderilor şi mutarea , sau desfiinţarea ace­lor cari nu aveau rost să funcţio­neze în cadrul aceleiaşi comune; verificarea, personalului şi reţine­rea aceluia strict necesar funcţio­nării întreprinderilor; repararea localurilor şi înzestrarea întreprin­derilor cu utilajul necesar. In intervalul 1 Aprilie—31­ De­cembrie 1949, secţiunile de gospo­dărie locală ale Comitetelor. Pro­vizorii — îndrumate şi controlate de departamentul gospodăriei lo­cale — au pus în condiţiuni bune de funcţionare nenumărate mori, prese de ulei, brutării gatere, da­­race, fabrici de ghiaţă, abatoare, fabrici de cărămizi şi ţiglă, ate­liere mecanice şi de tâmplărie, fa­brici de ape gazoase şi mezeluri, etc. . Este îndeajuns a sublinia că o cantitate de cca .2.500.900 tone ma­terie primă a fost prelucrată în mori, producţia brutăriilor a fost da cca. 200.000 tone pâine şi s’ar fabric»t' ccsa 15 000 mile bucâ­ţi rămizi, 700.000 ţigle şi ,50.000. bu­­câţi olane. .In­ plus, pe lângă, întreprinderile locale au fost înfiinţate întreprin­­deri-anexe, cuprinzând crescătorii de păsări, crescătorii şi îngrăşitorii de porci. Au fost astfel crescuţi 15.041 porci de­ prăsilă, îngrăşaţi 22.500 şi crescute 5.697 păsări. Tot în sectorul­ întreprinderilor — anexe — administrate pe baza principiului gospodăriei chibzuite — trebuiesc amintite micile între­prinderi create în­­ scopul valorifi­cării deşeurilor. Activitatea aces­tora a adus în circuitul economic cca. 1.000 tone săpun, reziduri, etc. Grija deosebită pe care­­depar­tamentul gospodăriei locale din ministerul afacerilor interne a vut-o pentru sectorul atât de vast al economiei locale, munca neo­bosita a Comitetelor Provizorii şi a secţiunilor, de gospodărie­ locală, a contribuit la organizarea pe baze sănătoase şi la desvoltarea întreprinderilor economice de In­teres local. Un sprijin preţios în această muncă l-au dat organizaţiile de Partid, cari au învăţat pe oame­nii muncii din­ întreprinderile eco­nomice de interes local sa folo­sească din p'în bogata »•»••■••riență a Uniunii­­Avictîce şi m/n*3XE3rx29ZMmamttmmBssaBaxum.wm­BzzsmMmaamBMMB­ aaacan .cteeesz-raaCTgaasrasnsmfrsai D IN VIATA DEMOCRAŢIILOR POPULARE R. CEHOSLOVACĂ : EXPOZIŢIE ÎNCHINATA UNIUNII SOVIETICE LA PRAGA Expoziţia „Uniunea Sovietică — învăţătoarea noastră” — care s’a deschis la Praga în cinstea aniver­sării a 70 de ani de la naşterea lui I. V. Stalin — se bucură de un suc­ces imens. Expoziţia a fost vizitată până la 31 Decembrie, — deci în decurs de numai 10 zile, —de peste 80.090 persoane. Expoziţia înfăţişează vizitatorilor imagini: din Uniunea Sovietică, din lupta, de eliberare a Republicii Ce­hoslovace de către Armata Sovie­tică şi­­ilustrează ajutorul acordat de U.R.S.S. poporului cehoslovac pentru refacerea economiei sale na­ţionale. Oamenii muncii din R. Ceho­slovacă şi-au exprimat dorinţa de a­ se înfiinţa un muzeu permanent al prieteniei cehoskivaco-sovietice. R. P. ALBANIA. PLANUL ANUAL A FOST ÎN­DEPLINIT ÎNAINTE DE TERMEN Muncitorii celor mai multe în­treprinderi ale Albaniei au depăşit planul armat pe 1949. ■ Astfel, întreprinderile industriei de pielărie din oraşul Vlora, au în­deplinit plănul­­ anual cu 10 zile înainte de termen. Colectivul fa­bricii de pielărie din Korcea lucrea­ză, cu începere de la 16 Decembrie 1949, în contul anului 1950 şi a depăşit planul de producţie cu 128 la sută. Industria tutunului din oraşul Durres,­a îndeplinit planul celui de al 4 lea trimestru cu 7 zile înainte de termen, volumul producţiei fiind de trei ori mai mare decât în ce­lelalte trimestre ale anului 1949. Planul pe luna Decembrie a fost depăşit de muncitorii din aceste întreprinderi cu 11“/". R. I». AR?­A : O IMPRESIONANTA DESVOL­­TARE CULTURALA Partidul Comunist şi g.uvernul btftffar a.'or-H ■••♦*3 ma? mur* ]tra­ţie acţiunii de culturalizare a mas­selor muncitoare, in cursul anu­lui trecut, învăţământul public a căpătat o şi mai mare desvoltare. In şcolile elementare au învăţat circa 800.000 copii, iar cursurile şcolilor secundare au fost urmate de peste 200.000 elevi. Aproape 45.000 de studenţi au frecventat Universităţile. Până la 9 Septembrie 1944, în Bulgaria nu exista nici o şcoală serală. Astăzi există 32 gimnazii care ţin cursuri serale, frecventate până acum de 7.633 muncitori şi funcţionari. În întreprinderi au luat fiinţă, până­ în prezent, 5.480 biblioteci. R. P. UNGARĂ: O ŞCOALA STAHAN­OVTSTA LA BUDAPESTA La fabrica „Mavag”’din Buda­pesta s’a deschis, prima şcoală sta­­hanovistă­ pentru studierea metode­lor rapide de tăiere a metalelor. Această şcoală a fost înfiinţată de Sindicatul metalurgiştiilor. Cursu­rile sunt frecventate de 120 dintre cei mai pricepuţi strungari ai fa­bricii. Elevii acestei şcoli vor studia me­todele de­­ muncă ale stahanovişti­­lor sovietici. IMBUNATATIREA TRANSPOR­TURILOR AERONAUTICE In cursul îndeplinirii planului trienal, transporturile aeronautice au căpătat o mare desvoltare în R. P. Ungara, în numeroase oraşe au fost re­făcute aerodromurile. Totodată s-au îmbunătăţit şi legăturile aeriene cu străinătatea, în primul rând cu U­­niunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. R. P. Ungară are legături aerie­ne directe cu Moscova, Tirană, Varşovia, Praga şi Bucureşti. 1. POLONĂ : CREŞTE A VÂNTUL­ ÎNTRECERII SOCIALISTE Peste 95­% din întreprinderile textile au încheiat contraste de în­­treceri socialiste. Textiliştii se dis­ting prin lupta pentru calitatea pro­ducţiei; mişcarea pentru munca la mai multe războaie a luat, de ase­menea, amploare. Cele mai bune rezultate în producţie au fost ob­ţinute de întreprinderile în care întrecerile socialiste au fost mai numeroase. Locul întâi îl deţine fa­bricile de ţesături de bumbac din Lodz. La 2 ianuarie a. c. au început în­­treceri socialiste în toate între­prinderile şi şantierele de construc­ţie din R. Polonă. VIE ACTIVITATE EDITORIALA Una din cele mai mari edituri poloneze publică operele clasicilor marxism-leninismului, operele cla­sicilor polonezi, precum şi traduceri­­ ale celor mai bune opere din lite­ratura străină. In cursul anului acesta, editura va publica operele complecte ale lui I. V. Stalin, în 6 volume, şi a­­cele ale lui V. I. Lenin, în 8 vo­lume. Vor mai fi editate o serie de cărţi consacrate problemelor politice şi economice actuale şi în special o serie de cărţi referitoare la planul de 6 ani, precum şi asupra luptei pentru pace a popoarelor. R. P. CHENEZA: LUPTA ÎMPOTRIVA DENILOR Aproape 8 milioane şi jumătate de oameni din Nird-Estul Chinei au fost vaccinaţi împotriva hole­rei, febrei tifoide şi a ciumei, îr­ cursul verii şi toamnei trecute. In urma acestor măsuri s'a constatat că nu a mai izbuc­nit ni,5 • mie în Manciuria. In acelaş timp, un milion şi jumătate de persoane au fost v­e­cinate impui; ha c­i - «aiului (ie vânt. EP1- Podul Kossuth reconstruit la Budapesta, după distrugerea lui de către naziști. I

Next