Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)
1950-01-12 / nr. 8
éT UNIVERSUL VIAŢA de m. eminescu ! Poezia ViaţaS reprezintă un moment important din opera Ilii Entinescu. Ea pune problema exploatării omului de către om şi arată atitudinea progresistă a lui Eminescu, care priveşte cu adâncă simpatie pe faţa proletară şi se revoltă împotriva mizeriei în care este nevoită să trăiască această fată,,,care-şi s coase ochii într’un tort de in", în timp ce negustorul şi egumentul corupt huzuresc şi exploatează. Scrisă în anii 1879-1880, poezia nu a fost publicată niciodată integral de regimul burghezo-moşieresc, care nu putea admite să fie descrisă, în chip atât de sguduitor, suferinţa masselor populare, crunt exploatate. Când eno ,vreodată un rotund egumen, Cu foamele ’ncinse şi obrazul rumen, Povestind că viaţa e calea durerii Şi că pocăinţa urmează plăcerii — Mă întreb : „Acesta poate ca să ştie Cum este viaţa, cum trebui să fie?” Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe păsurilor mele, Uljcloţara-i strânsă şi cu ziduri vechi, Vorbe, râs şi plânset sună în urechi: Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Şi din uşi închise, din ziduri deşarte. Colo, lângă lampă, într’un mic iatac. Vezi o fată care pune aţă ’n ac ; Faţa ei e Slabă, de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, genele asudă. Degetele repezi poartă acul fin — Ea îşi coase ochii într’un tort de in ; Degetele pline de împunsături Nu mai au de sânge două picături Vânătă e faţa, lipsită de sânge, Ochiul ei cel tulbur nu mai poate plânge. Câte-un zâmbet rece rătăcea pe buză... Cine o s’o vază, cine s’o auză ? îia ce oare dânsa s’a născut pe lume, O sărmană frunză pe oceanu ’n spume, O sărmană umbră, orfană şi slabă. De care ’n mulţime nimenea nu ’ntreabă? Din zori până ’n noaptea neagră şi târzie O vezi printr’o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... ş’abia pâine goală, Frig şi insomnie, lacrime şi boală! Tot ce’n asta lume mai poate pricepe E că de ’ncetează lucrul, foamea ’ncepe. Negustoru-şi pune pânzele ’nainte, Lucrul scump şi harnic unor mâne sfinte, El are briliante pe degete groase Din nopţile celor care pânze-i coase ; Desface Ducesei, cu galantă grabă Ce-i cusut în lacrimi de o mână slabă: Pânze albe ’n care se ţesură zile, Vederea şi somnul sărmanei copile, Albe ca zăpada pe când cade ’n fulgi; Dar, cum sunt cusute, sunt bune de giulgi. Când şi-ar vinde corpul alb şi mlădios Viaţa i-ar da aurul prea cu de prisos Dar să se închine a ’nvăţat de mică. N’ar fi fost mai bine-a nu crede nimica? Când îţi trec prin minte, acestea, copilă Te uiţi în oglindă şi îţi plângi de milă; Vrei s’o vezi chiar bine, s’o ţii bine minte Pe nefericita, dulce şi cuminte Făr’ de nici un reper, care nu aşteaptă Decât moartea care singură e dreaptă.... In această viaţă de mizerii^ plină Singura-i amică este o albină, Rătăcită , ce ştii cum — în strada veche Glasul îi pătrunse pân’ la a ei ureche, Deschizând fereastra, să intre o lasă Intre flori să doarmă, să stea într’o casă Se iubiră cele două proletare : O insect’ umană, una sburătoare. Fata stând pe gânduri, vesela albină Cu galanterie de buze-i s’anină, Ca şi când i-ar zice : „Au nu ştii tu oare „Cum că a ta gură-i cea mai dulce floare ? „Căci tu eşti frumoasă, chiar ca şi o sfântă „Ochiul tău cel dulce, şi umbrit mă ’ncântă’ într’o zi copila moare: se ’nţelege Moartea numai, ştie mâinile să lege. In sicriu au pus-o. Faţa ei cea trasă Era adâncită, însă tot frumoasă. Lau pus flori pe frunte... Corpul ei cel fin de nobil transpare prin giulgiul de in! Fereastra-i deschisă, primăvara plină Pătrunde printr’însa; dar, biata albină In câmp nu mai fuge, ci ’mprejur se poartă, î ’nconjoară capul şi guriţa moartă; Ea sboară aproape şi tot mai aproape,. Şi vrea ca amica-i deodată s’o ’ngroape... Deci când se întâmplă s’aud vre-un egumen Cu foamele ’ncinse şi obrazul rumen, Povestind că viaţa e calea durerii Şi că pocăinţa urmează plăcerii, — Mă întreb : „Acesta poate ca să ştie Cum este viaţa, cum cată să fie?”. Realizările compozitorilor noştri Sărbătorirea a doi ani de la istoricul act al Proclamării Republicii Populare Române, ne dă prilejul de a face şi bilanţul unora dintre realizările mai reprezentative din domeniul muzicii. Multă vreme artiştii, compozitorii noştri, nu au fost preocupaţi nici de năzuinţele poporului în mijlocul căruia trăiau, nici de dorinţa de a le da o expresie în muzică. In condiţiile noui însă, de descătuşare a forţelor clasei muncitoare, care au urmat după 30 Decembrie 1947, situaţia artiştilor i s-a schimbat şi ea, cu totul. Ei au încetat de a mai fi nişte izolaţi şi exploataţi, nişte muritori de foame. Sprijiniţi de către Partidul Muncitoresc Român, au avut posibilitatea de a creia în cele mai bune condiţiuni. Compozitorii au dovedit o înţelegere crescândă faţă de nevoile de artă ale poporului. Ei s’au integrat pe zi ce trece mai bine, efortului pe care clasa mimcitoare și întreg poporul muncitor îl depun astăzi pentru construirea socialismului, străduindu-se să-l oglindească în operele lor, opere care la rândul lor să stimuleze pe oamenii muncii, încă din primele ore dela Proclamarea Republicii, compozitorii Matei Socor, Sergiu Natra, Bily Roman şi Dumitru Botez, au scris imnuri şi cântece cu caracter eroic. Dintre acestea, cunoscutul imn al compozitorului Matei Socor a devenit, apoi, unul dintre cele mai populare. La scurtă vreme după Proclamarea Republicei (10 Februarie 1948) istorica Rezoluţie a C.C. al P.C. (b) din Uniunea Sovietică, privitoare la problemele muzicii, a adus o mare clarificare şi în concepţia compozitorilor noştri, despre arta lor. Muzicienii au înţeles că sarcina de căpetenie ce le revineeste aceea de a lupta fără cruţare împotriva formalismului şi decadentismului apusean, împotriva cosmopolitismului în muzică. Compozitorii noştri au prins a făuri o muzică sănătoasă cu un cât mai bogat conţinut, o muzică inspirată de viaţa şi de nevoile de artă ale poporului nostru muncitor, o muzică realistă care, sprijinită pe cântecele noastre populare, reflectă năzuinţele şi gândurile celor ce luptă pentru o viaţă mai fericită, pentru construirea socialismului în ţara noastră. O seamă de compozitori au creiat cântece de masse, cu o mare forţă mobilizatoare. Compozitorul Mauriciu Vescan a scris, participând la viaţa de muncă a brigadierilor de pe şantierul Bumbeşti- Livezeni, cântecul îndemnător la muncă „Hei-Rup”, devenit astăzi în rândurile masselor muncitoare, unul dintre cele mai răspândite. Tot Mauriciu Vescan este autorul marşului „Pentru prinţul nostru pian” şi cântecului „Creşte Producţia” — compoziţii clare ■ care au un caracter de forţă şi combativitate, cu o incontestabilă influenţă mobilizatoare asupra masselor. Un valoros compozitor de masse, care a scris o seamă de cântece în stilul muzicii noastre populare, este Vasile Popovici. Ultima sa compoziţie „Ciritelul“ exprimă, pe versuri de Dumitru Corbea, ura poporului împotriva chiaburilor hrăpăreţi. Să cităm de asemenea pe compozitorul Ion Chirescu pentru cântecul „Doruleţ, doruleţule...” scris cu o remarcabilă măestrie pe o temă populară şi care a obţinut un mare succes în rândurile largi ale ascultătorilor. Tânărul şi înzestratul compozitor Anatol Vieru adâncind trecutul de luptă al clasei muncitoare a desprins figura eroică a lui Ilie Pintilie pe care a evocat-o în cantata-poem „Mierla lui Ilie Pintilie” — lucrare de un puternic conţinut revoluţionar, scrisă pe versuri de Viorica Porumbacu. Dragostea fierbinte şi recunoştinţa poporului nostru faţă de Matele Stalin şi de Uniunea Sovietică şi-au aflat expresia în opere valoroase. Încă de acum un an am ascultat cantatele compozitorilor Zeno Vancea şi Mihail Andricu — lucrări de bogat conţinut turnat în forme muzicale pline de strălucire la baza cărora stă cântecul nostru popular. O compoziţie de o deosebită valoare, în acest gen este „Oda Legii Staliniene“, de Hilda Jerea, lucrare viguroasă de proporţii mai mari, cu un adânc conţinut, străbătută de un elan eroic şi de un lirism de cea mai bună calitate — operă inspirată de poemul cu acelaş nume al Vestitului bard sovietic Djambuî Djabaev. Vom cita şi „Cântecul pentru Stalin” de Anatol Vieru, concis şi puternic, deosebit de izbutit, care şi-a câştigat o mare popularitate printre formaţiile artistice ale masselor muncitoare. Printre compozitorii care au scris cântece pentru Generalissimul Stalin se înscriu Mauriciu Vescan, Alfred Mendelsohn, Matei Socor, Ion Vasilescu, Mina Cassian, Vasile Popovici, Ovidiu Varga, Elly Roman ș. a. Participarea noastră la lupta pentru pace a popoarelor lumii, în frunte cu marele popor sovietic de sub geniala conducere a Generalissimului Stalin, a fost exprimată în chip luminos și avântat de către compozitorii Marcel Breslașu, Mauriciu Vescan, Anatol Vieru, Sergiu Natra, Vasîle Popovici, George Klein, Edgar Cosma, Elly Roman, A. Giroveanu, Leon Klepper ș.a. O seamă de compozitori — inspirându-se din lupta poporului pentru construirea socialismului — a compus cântece cu un caracter dinamic şi mobilizator. Unul dintre compozitorii tineri de remarcabil talent care reflectă în opera sa năzuinţele şi munca poporului nostru, este Sergiu Şatra. „Construirea Socialismului”, „Cantata pe tema unui marş al brigăzilor de reconstrucţie”, şi muzica pentru filmul „Ogoare noui în lunca Prutului”, reprezintă trei dintre cele mai semnificative aspecte ale creaţiei sale. Compozitorul Matei Socor a scris în cursul anului trecut un poem simfonic cu un conţinut eroic, revoluţionar „Mama”, pe versuri de Maria Banuş. Muzica profund lirică, apoi marţială, triumfătoare, exprimă cu căldură frământările sociale şi isbânda revoluţiei. Tânărul compozitor Laurenţiu Profeta se înscrie în compoziţia noastră, între altele, cu două lucrări simfonice. Inspirat de dragostea de patrie a scris poemele „Prin munţii noştri" şi, recent, „Ţara mea” pe versuri de Maria , social, scrisă într’o limbă clară, Banuş, lucrări în stilul muzicii de mare savoare, la baza căreia populare, care evocă atât frumuseţile patriei cât şi suferinţele şi luptele poporului muncitor. Un muzician apărut relativ târziu în compoziţia noastră, dar care se află într’o progresivă creştere este Ludovic Feldman. Cităm suitele sale pentru orchestră, cu muzica lor de o remarcabilă originalitate şi viaţă. In cursul anului trecut două lucrări de o deosebită valoare au fost distinse de către Academia R. P. R. la propunerea Partidului Muncitoresc Român, cu premiul „Giprian Porumbescu“ , Simfonia a II-a de Mihail Andricu şi baletul „Haraji Alb” de Alfred Mendelsohn. Compozitorul Andricu evoluiază în prezent către o muzică de un cât mai plin conţinut, cu caracter dramatic. In ceea ce priveşte tălmăcirea muzicală a basmului lui Ion Creangă, pe libretul alcătuit de Alexandru Jar, compozitorul Alfred Mendelsohn a izbutit — graţie temeinicii însuşiri a înaltelor principii care stau la baza Rezoluţiei C.C. al P.C. (b) asupra problemelor muzicii — să realizeze o operă de adânc conţinut politic şi se află folklorul nostru muzical, o operă de valoare internaţionala. La acest frumos şir de compozitori şi opere trebue să adăugăm pe muzicienii George Klein, pentru cântecele sale consacrata, copiilor, Max Eiskovici, pentru „Vulturul răsbunării", precum şi pe Niculae Kirculescu, Ion Dumitrescu, Herman Forschmidt, Danga, Drăgan, Mircea Kiriac, Hartulary Darclée, Marţian Negrea, Sabin Dragoş, Filimon Petre, Moruzov, Palade, Mişu Iancu şi încă alţii. Această privire asupra muzicii noastre, de la Proclamarea Republicii şi până în prezent, deşi fugitivă, ne arată noua orientare a compozitorilor către opere cu un conţinut realist, care reflectă aspiraţiile şi lupta poporului nostru pentru construirea socialismului; opere de o valoare, în chip manifest, crescândă, care reprezintă efortul muzicienilor de a sluji năzuințele oamenilor muncii, din Republica Populară Română. I-V. Pandelescu" Va apare: Două feluri de viaţă BILL NATION $1 NICOLAE SITRANOV de I. GORELÎC — O paralelă între viaţa îndestulată şi luminoasă a unui muncitor sovietic şi existenţa mizeră şi nesigură a unui muncitor american. Situaţia atmosferică TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în creştere cu S/W mm. Timpul se va însăpri devenind vântos şi geros. Cerul va fi schimbător mai mult acoperit ziua şi mai mult senin în cursul nopţii. Vântul va sufla puternic de la Nord şi Nord-Est, iar în Răsăritul ţării, Bărăgan şi Dobrogea, în vijelie. Temperatura în scădere va atinge în cursul nopţii valori cuprinse între —15 gr. la —85 gr., rămânând în cursul zilei sub —19 gr. în întreaga ţară. Ninsoare mai ales în cuprinsul ţării. Ninsoarea mai ales în apusul ţării şi în regiunea muntoasă. In liniştea deplină a încăperii, vocea instructoarei artistice răsună puternic. Glasul ei e hotărît. Pe faţa ei se poate bine recunoaşte revolta care o cuprinde rostind acele cuvinte. La o masă lungă numeroşi tineri şi tinere ascultă cu atenţie. Majoritatea dintre ei îşi iau note. înstructoarea artistică vorbeşte despre mizeria crâncenă în care s’a sbătut marele nostru, poet Mihail Eminescu, pe care poporul nostru se pregăteşte să-l sărbătorească peste câteva zile. Şi pentru ailustra mizeria pe care a îndurat-o poetul, instructoarea îi citează câteva versuri dintr’o poezie, poezie în care Eminescu, flămând, înfrigurat, repetă că nu e cel puţin... şoarece. Căci şoarecele : „Măcar, totuşi are blană , Nici că mi-ar păsa de ger Mi-ar părea superbă, dulce O bucată din Homer“. Un palat borta’n perete Şi’n această sărăcie Te inspiră, cântă Barde. Ne aflăm la sediul Sectorului I Galben al Ateneelor Populare. Şedinţa aceasta artistică este dedicată în întregime comemorării lui Mihail Eminescu. Tineri şi tinere care activează în cadrul Ateneului Popular „Nicolae Bălcescu” sunt prezenţi, aci pentru a începe repetiţiile în vederea acestui eveniment. In alte 11 localuri au loc deasemenea şedinţe artistice asemănătoare. La Ateneele populare ,,Gh. Coşbuc”, „Şalom Alehem”, „Alecu Russo”, „Dimitrie Marinescu”, „Dimitrie Cantemir”, „George Enescu”, „Titu Maiorescu”, „Nicolae Iorga”, „D. Filitti”, „Pompiliu Ştefan”, „Nellu Mohălcescu”, care fac parte din raza Sectorului I Galben, pregătesc cu asiduitate programele artistice organizate cu prilejul comemorării marelui nostru, poet. Dealtfel toate cele 85 de Athenee Populare din întreaga Capitală sunt în faza aceloraşi pregătiri şi participă activ la această comemorare, prin manifestări artistice şi culturale privind viaţa şi opera lui Mihail Eminescu. PENTRU CE ESTE DRAG MIHAIL EMINESCU POPORULUI NOSTRU MUNCITOR Ne dăm dintru început seama că echipa Ateneului Popular „Nicolae Bălcescu” nu repetă în mod superficial. înstructoarea artistică, d-na Lilly Mihăilescu, nu se rezumă să dea numai indicaţii regizorale tinerilor şi tinerelor care vor recita din poeziile celui care la 15 ianuarie va fi sărbătorit de întreg poporul nostru muncitor. Şedinţa se desfăşoară într-o atmosferă de Interes general şi de încordată atenţie. Cei prezenţi ascultă şi pun întrebări şi explicaţiile vin mereu să complecteze lectura textelor, să facă pe cei prezenţi să înţeleagă cât mai bine sensurile reale ale vieţii şi operei lui Mihail Eminescu. „Eminescu este drag poporului nostru — arată înstructoarea artistică — pentru că în opera sa răsună ecoul suferinţelor masselor populare, dragostea de patrie şi natură, revolta masselor. El a cunoscut foamea cumplită, frigul, lipsurile cele mai crunte. Eminescu, pentru o bucată de pâine, işi irosea talentul la mesele de redacţie sau la arhiva unei instituţii. „Academia“ de pe vremuri — continuă înstructoarea artistică să lămurească pe tinerii şi tinerele care fac parte din echipa Atheneului Popular „Nicolae Bălcescu“ — nu a socotit drept să-l aibă pe marele poet ca membru al ei. Eminescu nu a fost niciodată premiat. Membrii Academiei erau slujitori ai regimului exploatator. Poetul a fost crunt lovit in ceea ce avea mai scump, în credinţa sa, in adevăr, în oameni. El a dat piept cu vieţile structurale ale orânduirii burghezomoşiereşti şi a rămas cu răni adânci morale şi fizice, necicatrizate până la moarte. De aci şi melancolia lui...“ „VIAŢA“, „LASA-ŢI LUMEA TA UITATA“, „DORINŢA” Se trece apoi la analizarea şi comentarea poeziilor lui Eminescu, care vor fi recitate de elevele Margareta Sahitratovici, M. Bălu şi Teodora Pascali. Acelaş interes, aceeaşi încordare. La masa lungă care cuprinde pe membrii colectivului de lucru se rasfoesc textele. De pe aceste texte au de învăţat cei care acuza repetă cu multa sârguinţă. Fragmentul „Viaţa“ dă naştere la discuţii interesante. Ce înfăţişează această poezie a lui Eminescu ? Eaînfăţişează un aspect caracteristic al exploatatorilor, al indiferenţei celor emiţi faţă de cei care muncesc. Poetul demască aci falsa morală burgheză, descrie mizeria în care erau ţinuţi cei care munceau. D-ra Salitratovici, care va recita Duminică această poezie,nu are o misiuneprea uşoară. Poezia e lungă, iar versurile trebuesc bine adâncite pentru a putea fi bine interpretată. Apoi e rândul d-rei Teodora Pascali să recite strofe din poezia „Dorinţa” : Vino ’n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. Vom visa un, vis ferice, Ingâna-ne-vor c’un cânt, Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt. Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastei Or să cadă rânduri, rânduri, if Plecăm, lăsând pe tinerii şi tinerele de la Ateneul Popular „Nicolae Bălcescu”, care pregătesc programul pentru comem®- rarea lui Eminescu, ducându-şi cu însufleţire munca. O altă vizită, în aceeaşi după amiază, la Ateneul Popuar „George Enescu”. Şi aci repetiţiile decurg în aceeaşi atmosferă de entuziasm, de mare interes. Tinerii Dan Ghiţescu, Ion Tănăsescu, Adrian Nicolau şi d-ra Nutzi Bălan sunt aceia care vor recita din versurile lui Mihail Eminescu. Ei îşi dau silinţa să-şi aprofundeze cât mai bine poeziile. Şi ca ei, toţi activiştii Athe- neelor Populare, ca şi ai celorlalte instituţii culturale din Capitală şi din ţară, se străduesc să realizeze festivaluri cât mai interesante, cât mai iefrasnte, pentru ca astfel comemorare® poetului care este redat poporului muncitor, să fie cât a mai isbutită. PENTRU 15 IANUARIE CUM PREGĂTESC ATENEELE POPULARE UIMMONIREA Lili MIHAIL EMINESCU La o repetiţie a Ateneului „Nicolae Bălcescu“ şi „George Enescu" Reportaj de SANDU NAUMESCU INTRE 1 APRILIE—31 DECEMBRIE 1949 COMITETELE PROVIZORII AU PUS IN FUNCȚIUNE NENUMĂRATE HORI, PRESE DE ULEI, BRUTAR!!, GATERE, CARACE, FABRICI DE BIATĂ ABATOARE, FABRICILE CÂRMEI, TIBIA, APE GAZOASE, GEMURI, ATELIERE MECANICE SI DE TÂMPLĂRIE, ETC. In cursul anului 1949 întreprinderile economice de interes local au fost dirijate pe drumul măririi producţiei şi a obţinerii unei rentabilităţi sporite. Măsurile luate în acest sens de departamentul gospodăriei locale din ministerul afacerilor interne, s-au concretizat prin: comasarea întreprinderilor şi mutarea , sau desfiinţarea acelor cari nu aveau rost să funcţioneze în cadrul aceleiaşi comune; verificarea, personalului şi reţinerea aceluia strict necesar funcţionării întreprinderilor; repararea localurilor şi înzestrarea întreprinderilor cu utilajul necesar. In intervalul 1 Aprilie—31 Decembrie 1949, secţiunile de gospodărie locală ale Comitetelor. Provizorii — îndrumate şi controlate de departamentul gospodăriei locale — au pus în condiţiuni bune de funcţionare nenumărate mori, prese de ulei, brutării gatere, darace, fabrici de ghiaţă, abatoare, fabrici de cărămizi şi ţiglă, ateliere mecanice şi de tâmplărie, fabrici de ape gazoase şi mezeluri, etc. . Este îndeajuns a sublinia că o cantitate de cca .2.500.900 tone materie primă a fost prelucrată în mori, producţia brutăriilor a fost da cca. 200.000 tone pâine şi s’ar fabric»t' ccsa 15 000 mile bucâţi rămizi, 700.000 ţigle şi ,50.000. bucâţi olane. .In plus, pe lângă, întreprinderile locale au fost înfiinţate întreprinderi-anexe, cuprinzând crescătorii de păsări, crescătorii şi îngrăşitorii de porci. Au fost astfel crescuţi 15.041 porci de prăsilă, îngrăşaţi 22.500 şi crescute 5.697 păsări. Tot în sectorul întreprinderilor — anexe — administrate pe baza principiului gospodăriei chibzuite — trebuiesc amintite micile întreprinderi create în scopul valorificării deşeurilor. Activitatea acestora a adus în circuitul economic cca. 1.000 tone săpun, reziduri, etc. Grija deosebită pe caredepartamentul gospodăriei locale din ministerul afacerilor interne a vut-o pentru sectorul atât de vast al economiei locale, munca neobosita a Comitetelor Provizorii şi a secţiunilor, de gospodărie locală, a contribuit la organizarea pe baze sănătoase şi la desvoltarea întreprinderilor economice de Interes local. Un sprijin preţios în această muncă l-au dat organizaţiile de Partid, cari au învăţat pe oamenii muncii din întreprinderile economice de interes local sa folosească din p'în bogata »•»••■••riență a UniuniiAvictîce şi m/n*3XE3rx29ZMmamttmmBssaBaxum.wmBzzsmMmaamBMMB aaacan .cteeesz-raaCTgaasrasnsmfrsai D IN VIATA DEMOCRAŢIILOR POPULARE R. CEHOSLOVACĂ : EXPOZIŢIE ÎNCHINATA UNIUNII SOVIETICE LA PRAGA Expoziţia „Uniunea Sovietică — învăţătoarea noastră” — care s’a deschis la Praga în cinstea aniversării a 70 de ani de la naşterea lui I. V. Stalin — se bucură de un succes imens. Expoziţia a fost vizitată până la 31 Decembrie, — deci în decurs de numai 10 zile, —de peste 80.090 persoane. Expoziţia înfăţişează vizitatorilor imagini: din Uniunea Sovietică, din lupta, de eliberare a Republicii Cehoslovace de către Armata Sovietică şiilustrează ajutorul acordat de U.R.S.S. poporului cehoslovac pentru refacerea economiei sale naţionale. Oamenii muncii din R. Cehoslovacă şi-au exprimat dorinţa de a se înfiinţa un muzeu permanent al prieteniei cehoskivaco-sovietice. R. P. ALBANIA. PLANUL ANUAL A FOST ÎNDEPLINIT ÎNAINTE DE TERMEN Muncitorii celor mai multe întreprinderi ale Albaniei au depăşit planul armat pe 1949. ■ Astfel, întreprinderile industriei de pielărie din oraşul Vlora, au îndeplinit plănul anual cu 10 zile înainte de termen. Colectivul fabricii de pielărie din Korcea lucrează, cu începere de la 16 Decembrie 1949, în contul anului 1950 şi a depăşit planul de producţie cu 128 la sută. Industria tutunului din oraşul Durres,a îndeplinit planul celui de al 4 lea trimestru cu 7 zile înainte de termen, volumul producţiei fiind de trei ori mai mare decât în celelalte trimestre ale anului 1949. Planul pe luna Decembrie a fost depăşit de muncitorii din aceste întreprinderi cu 11“/". R. I». AR?A : O IMPRESIONANTA DESVOLTARE CULTURALA Partidul Comunist şi g.uvernul btftffar a.'or-H ■••♦*3 ma? mur* ]traţie acţiunii de culturalizare a masselor muncitoare, in cursul anului trecut, învăţământul public a căpătat o şi mai mare desvoltare. In şcolile elementare au învăţat circa 800.000 copii, iar cursurile şcolilor secundare au fost urmate de peste 200.000 elevi. Aproape 45.000 de studenţi au frecventat Universităţile. Până la 9 Septembrie 1944, în Bulgaria nu exista nici o şcoală serală. Astăzi există 32 gimnazii care ţin cursuri serale, frecventate până acum de 7.633 muncitori şi funcţionari. În întreprinderi au luat fiinţă, până în prezent, 5.480 biblioteci. R. P. UNGARĂ: O ŞCOALA STAHANOVTSTA LA BUDAPESTA La fabrica „Mavag”’din Budapesta s’a deschis, prima şcoală stahanovistă pentru studierea metodelor rapide de tăiere a metalelor. Această şcoală a fost înfiinţată de Sindicatul metalurgiştiilor. Cursurile sunt frecventate de 120 dintre cei mai pricepuţi strungari ai fabricii. Elevii acestei şcoli vor studia metodele de muncă ale stahanoviştilor sovietici. IMBUNATATIREA TRANSPORTURILOR AERONAUTICE In cursul îndeplinirii planului trienal, transporturile aeronautice au căpătat o mare desvoltare în R. P. Ungara, în numeroase oraşe au fost refăcute aerodromurile. Totodată s-au îmbunătăţit şi legăturile aeriene cu străinătatea, în primul rând cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. R. P. Ungară are legături aeriene directe cu Moscova, Tirană, Varşovia, Praga şi Bucureşti. 1. POLONĂ : CREŞTE A VÂNTUL ÎNTRECERII SOCIALISTE Peste 95% din întreprinderile textile au încheiat contraste de întreceri socialiste. Textiliştii se disting prin lupta pentru calitatea producţiei; mişcarea pentru munca la mai multe războaie a luat, de asemenea, amploare. Cele mai bune rezultate în producţie au fost obţinute de întreprinderile în care întrecerile socialiste au fost mai numeroase. Locul întâi îl deţine fabricile de ţesături de bumbac din Lodz. La 2 ianuarie a. c. au început întreceri socialiste în toate întreprinderile şi şantierele de construcţie din R. Polonă. VIE ACTIVITATE EDITORIALA Una din cele mai mari edituri poloneze publică operele clasicilor marxism-leninismului, operele clasicilor polonezi, precum şi traduceri ale celor mai bune opere din literatura străină. In cursul anului acesta, editura va publica operele complecte ale lui I. V. Stalin, în 6 volume, şi acele ale lui V. I. Lenin, în 8 volume. Vor mai fi editate o serie de cărţi consacrate problemelor politice şi economice actuale şi în special o serie de cărţi referitoare la planul de 6 ani, precum şi asupra luptei pentru pace a popoarelor. R. P. CHENEZA: LUPTA ÎMPOTRIVA DENILOR Aproape 8 milioane şi jumătate de oameni din Nird-Estul Chinei au fost vaccinaţi împotriva holerei, febrei tifoide şi a ciumei, îr cursul verii şi toamnei trecute. In urma acestor măsuri s'a constatat că nu a mai izbucnit ni,5 • mie în Manciuria. In acelaş timp, un milion şi jumătate de persoane au fost vecinate impui; ha ci - «aiului (ie vânt. EP1- Podul Kossuth reconstruit la Budapesta, după distrugerea lui de către naziști. I