Viața Nouă, ianuarie-martie 1960 (Anul 16, nr. 4691-4766)

1960-01-19 / nr. 4704

A N - 4704 ■ * AMá. Introducerea tehnicii noi se face tot mai mult simțită in șantierul nostru în șantierul naval ,„1 Mai“ Brăi­la, datorită introducerii, an de an, în tot mai largă măsură a tehnicii noi, datorită perfecționării sistemati­ce a tehnologiei de fabricație și or­ganizării producției s-a reușit ca în anul 1959 să se dea o producție mult mai mare decât a dat șantie­rul în anii câ­d aparținea patronilor. Introducerea continuă a tehnicii noi în producție, care constituie baza progresului tehnic, a determinat ridi­carea productivității muncii în ultimii 15 ani, de peste 2,4 ori în acest șan­tier. De la ștanța manuală ruginită și cele cîteva scule rudimentare cu ca­re se chinuiau să producă muncitorii în regimul burghezo-moșieresc, s-a a­­juns astăzi ca majoritatea operațiilor din procesul de producție să fie me­canizate. Sistemul de croire a materialului, (pieselor) după poziția la fața locu­lui, care implica operații de montare, de demontare, repetate, a fost înlocu­it cu metode de croire pe bază de șabloane și albume de croire raționa­lă. Mii de ore manoperă s-au econo­misit prin aceasta și mii de kg. de materiale. S-a aplicat apoi găurirea în pachete de 4—5 foi a tablelor de la corpul navelor nituite, ceea ce a înlăturat operația de trasare și chel­­nețuire a fiecărei file, precum și ma­nevra individuală. In secțiile productive, lucrul a fost organizat după noi fluxuri tehnologi­ce. Construcția de nave a început a se executa pe principiul bloc secțiilor și subansamblelor în atelier. Aceasta a făcut ca ciclul de fabricație al nave­lor în anul 1959, să fie redus cu 35 la sută față de anul 1957, iar timpul de staționare a vaselor pe cala șan­tierului, a fost redus cu peste 60 la sută, ceea ce a condus la sporirea volumului producției globale și marfă. Concomitent colectivul de ingineri și tehnicieni din șantierul naval „1 Mai“ Brăila, au dus o susținută mun­că pentru îmbunătățirea proiectelor de execuție a navelor pentru a le adu­ce în rîndul celor construite de cele­lalte șantiere navale din țară și de peste hotare. Astfel s-au înlocuit pe­reții din tablă dreaptă, groasă de 3 mm, cu tablă subțire de 1,5 mm. gro­­fată, precum și a montanților din pro­file, cu montanți fasonați de tablă, ce­ea ce a făcut ca greutatea per vas, să fie redusă cu circa 1000 kg. per ceam de 200 tone și 000 kg. ceam de 25 tone. In locul construirii de­ nave nitu­­ite s-a aplicat și în șantierul noi-GRIGORE MIȘU tehnician — Șantierul naval „1 Mai“ Brăila. tru pe scară tot mai largă construi­rea de nave sudate. In prezent peste 80 la sută din navele construite în șantierul naval „1 Mai“ Brăila, se execută sudate, sau semisudate. In a doua jumătate a anului 1959 s-a in­trodus vopsitul mecanic cu pistolul, pentru părțile exterioare ale navelor, ceea ce a redus cu aproape 50 la sută manopera de vopsire a corpului navelor și a condus la obținerea unui lucru de calitate superioară. La introducerea tehnicii noi în șan­tierul naval „1 Mai" Brăila o con­tribuție însemnată au adus-o inova­torii șantierului. Din anul 1951, pînă în prezent peste 550 inovații au fost aplicate în producție prin care s-au realizat aproape 3 milioane tei eco­nomii. Rute de operații grele, ma­nuale, datorită spiritului inventiv al muncitorilor și tehnicienilor de aici, au fost mecanizate. La ce au condus toate acestea, u­n singur exemplu es­te edificator. In anul ce a trecut, co­lectivul de constructori navali a rea­lizat planul producției marfă pînă la 30 noiembrie 1959 și în procent de 108,47 la sută pe întreg anul 1959. Numeroase nave construcție nouă, au fost executate aici și livrate în anul ce a trecut. Aproape 5 milioane lei economii s-au realizat la prețul de cost al întregii producții. Dacă primul tanc petrolifer de 1000 tone a stat pe casă in anul 1948- 1949 timp de 24 luni, astăzi același tanc petrolifer de 1000 tone stă doar 4—5 luni. In tot acest timp comitetul de par­tid de aici a îndrumat conducerea șantierului, să se preocupe de califi­carea și ridicarea continuă a nivelu­lui de calificare a cadrelor de mun­citori și tehnicieni. Peste 900 muncito­ri și tehnicieni au fost școlarizați din anul 1951 pînă în prezent. Pentru anul 1960, constructorii na­vali din Șantierul „1 Mai“ Brăila, au de executat un plan de produc­ție globală cu peste 29 la sută mai mare față de 1959. Planul de produc­ție defalcat pe trimestre și luni, pe secții, ateliere, echipe și om, a fost amplu dezbătut în adunări generale ale organizațiilor de bază, precum și în adunări generale sindicale. Calea principală pentru realizarea cu suc­ces a planului de producție pe acest an, este continua introducere a teh­nicii noi în procesul de producție. Printre altele, au fost înscrise și noi măsuri de introducere a noului. Este prevăzută extinderea sudurii automa­te și semiautomate pentru care se vor construi 5 aparate de sudură se­miautomată. De asemenea, va fi ex­­tins vopsitul cu pistolul în totalitate la părțile exterioare ale navelor și introducerea experimentală de căptu­­șire cu material plastic al interiorului de nave. Pentru a folosi cît mai deplin noile cuceriri ale științei și tehnicii, în sco­pul creșterii productivității muncii tre­buie să se acorde o atenție mult mai mare decît s-a acordat pînă acum in­troducerii noului. Cadrele conducătoa­re, inginerii și tehnicienii, trebuie să considere ca o înaltă datorie patrio­tică introducerea în producție a teh­nicii și tehnologiei celei mai noi. Trebuie să înfăptuim măsurile teh­­nico-organizatorice necesare, pentru ca aplicarea procedeelor tehnologice înaintate să se facă întocmai și să aibă efectele scontate. Pe măsura dezvoltării bazei tehnice a întreprinderii, pe măsura introdu­cerii în producție a proceselor tehno­logice complexe și mai productive, trebuie aduse modificările și îmbună­tățirile corespunzătoare in ceea ce privește organizarea muncii și a pro­ducției. In legătură cu aceasta, tre­buie îmbunătățită planificarea internă a întreprinderii, introdusă cu fermi­tate gospodărirea socialistă pe secții și îmbunătățită normarea tehnică. Toate acestea vor permite dezvol­tarea pe mai departe a construcției de nave în șantierul nostru și ne vor a­­juta în traducerea în fapte a sarci­nilor trasate de partid și guvern. r «■ ..---------------------------------------­ Prilej de bucurie pentru copii De­d­uînd la D.R.N.C. Brăila a avut loc festivitatea pomului de iarna. Aceasta a prilejuit o mare bucurie pentru cop­ii do­cherilor brăileni, cărora le-au fost împărțite daruri în valoare de 26.000 lei. Cu aceasă ocazie tovarășul Ing. Marin Popescu­, directorul întreprinderii a vorbit părinților prezenți la­ această fes­tivitate despre realizările dobîn­­dite de docheri în anul ce a tre­cut precum și noile sarcini ce revin acestora în urma sarcini­lor reieșite din hoteliîrila plena­rei C. C. al P. M. R. din 3-5 decembrie 1959. La buna reușită a festivității pomului de iarnă, a contribuit echipa artistică a întreprinderi, care a prezentat un frumos pro­gram artistic. Copiii docherilor au recitat și ei poezii ca: „Partidului", „Ța­ra mea“, și altele. Ion Toader corespondent .«••„••»•••«•ét,«,,,,,,,,,,,,**,,«,,,,,,,,«,,,, ■sw —;-------------■ 1 —-ran ■ ........■•r.ti.-.ki:—!-----------------*-----------------------------------­ VIAȚA NOUA In apropierea fabricii de fire și fibre sintetice reton de la Săvinești s-a construit noua stație de fabricarea volanului, fibră înlocuitoare a linei. In prezent se fac ultimele lucrări de finisaj. IN FOTOGRAFIE: Aspect de la stația de volan unde se efectuează ul­timele lucrări de montaj și finisare. i i­e­rea faptelor ® 3.830 kg. porumb în medie la hectar. H 7.000 zile-mîînca economisite. IU Peste 2.000.000 lei fond de bază. Sînt aproape 10 ani de cînd 35 familii de țărani muncitori din co­muna Urleasca, raionul Brăila, și-au unit pămînturile fărîmițate, cele cîteva atelaje și animalele, înființînd gospodăria agricola colectivă­brogeanu Gherea“. Prin muncă ,,ne­­în­suflețită, colectiviștii au reușit an de an să sporească producțiile la hectar, să întărească și să dezvol­te averea obștească. Faptele au o extraordinară putere de convingere. Acum cînd gospodăria colectivă e mare și puternică, co­muna este complet colectivizată. Gos­podăria numără 356 familii, care, printr-o participare efectivă la mun­că lucrează anual peste 1800 ha. te­ren arabil. Să arătăm de exemplu care sunt realizările obținute în cursul anului trecut. Hotar­îți să spo­rească producția la hectar, colecti­viștii de aici au executat la timp și în bune condițiuni cu sprijinul me­canizatorilor de la S.M.T. Traian- Sat, lucrările agricole. Și rezultate­le au fost dintre cele mai bune. Ast­fel cu toate condițiile nefavorabile din anul trecut de pe cele 495 ha. cultivate cu grîu s-a obținut o pro­ducție medie de 1500 kg. la ha., iar de pe 189 ha. cu floarea-soarelui eite 1500 kg. semințe în medie la ha. In ce privește cultura porumbu­lui, participînd la concursul cultiva­torilor de porumb, colectiviștii de aici au hotărît să obțină cu adevărat producție record. Lucrînd terenul în 6 condițiuni agrotehnice ei au reușit ca la recoltare să obțină în medie la ha., de pe o suprafață de 430 ha., cîte 3850 kg. porumb Pe unele parcele, dintre care boabe, tina de 80 ha., colectiviștii au obținut cîte 8550 kg. știuleți la ha. • in atenția colectiviștilor din Ur­leasca a stat și problema­­ dezvoltă­rii tuturor ramurilor de producție a­­ducătoare de venituri. Convingîndu-se că una dintre principalele ramuri de producție rentabile este creșterea animalelor și sporirea producției a­­cestora, colectiviștii din Urleasca, sub îndrumarea organizației de par­tid, au dobîndit frumoase succese. Vorbind despre creșterea efectivului de animale de producție trebuie ară­tat că numărul acestora a ajuns în prezent la 277­ porcine, dintre care 129 scroafe, 1228 ovine, care 877 oi mama, 1540 păsări, dintre și 52 stupi albine. In același timp, prin­­tr-o hrănire rațională și bună îngri­jire s-a depășit producția de lapte planificată pe cap de vacă furajată cu 34 litri. Gospodăria are 72 vaci de lapte plus tineretul bovin. Demn de relevat este și faptul că pe lingă o participare efectivă la muncă, printr-o bună organizare a lucrărilor agricole s-au economisit peste 7000 zile-muncă, ceea ce a contribuit la creșterea valorii zilei­­muncă, care în anul 1959 a întrecut suma d­e 30 lei. Ințelegînd importanța ce o are în asigurarea fondului central al sta­tului contractarea de ci­ mai multe produse, gospodăria a contractat cu statul­­ o cantitate de 200 tone grîu, 220 tone porumb, 120 tone floarea­­soarelui. Imediat după recoltare, pri­ma grijă a colectiviștilor a fost de a achita plata în natură pentru muncile S.M.T. și apoi cantitățile de cereale contractate cu statul. Dezvoltînd continuu ramurile de producție și averea obștească, vînd statului însemnate cantități vîn­­de produse, membrii acestei gospodării colective din Urleasca au mărit nu­mai în anul trecut fondul de bază de la­­ 1.270.000 lei la peste 2.000.000 lei. Odată cu gospodăria colectivă au crescut și oamenii, iar bunăstarea și-a făcut tot mai mult loc în casele acestora. Ion Beșleagă, Ion Blendea, Vasile Berezuc, Radu Calcan sunt doar cîțiva dintre colectiviștii de aici care au contribuit și contribuie la întărirea și dezvoltarea economico­­organizatorică a gospodăriei colecti­ve. In casele lor, ca dealtfel în ale tuturor­­ familiilor de colectiviști fruntași și harnici, au intrat în toam­na anului trecut între 8000—12000 kg. produse în afară de mii de lei primite pentru zilele-muncă efectua­te. Bunăstarea colectiviștilor din Ur­leasca poate fi ilustrată și în numă­rul mare de case noi construite, iar aparate de radio și mobilă populară în stîlnești în tot mai multe locuințe. Ca buni gospodari ce sînt, colec­tiviștii din Urleasca au contribuit în același timp și la înfrumusețarea co­munei lor. Aspectul acesteia s-a schimbat necontenit: in ultimii ani au fost amenajate drumurile, s-au înființat noi magazine pentru facerea produselor, și în curînd des­va fi dat în folosință un frumos și modern cămin cultural. Producțiile mari obținute, dezvoltarea continuă a averii obștești, traiul mereu mai îmbelșugat al țăranilor muncitori din comuna Urleasca care fac cu toții parte din marea familie a colectivei, dovedesc și au putere de convingere că ei au pășit cu adevărat pe dru­mul belșugului și bunăstării. LIVIU MOROȘAN Vești de la G. A. S. „30 Decembrie“ Reparațiile sunt în toi Pentru buna desfășurare a lu­crărilor de reparații s-au organizat 3 echipe, dintre care două la trac­toare, conduse de mecanicul șef, iar una la mașinile agricole, condusă de mecanicul de atelier. Aceste echi­pe au un plan de desfășurare a lu­crărilor unde este înregistrat fiecare­­ tractor, sau mașină agricolă, prevăzu­tă cu termene de începerea și termi­narea reparației, în așa fel, ca pînă la 25 ianuarie, după cum și-au stabi­lit ei, reparațiile să fie complet ter­minate, pentru imediat reparațiile ca apoi să înceapă sa combine. Din numărul de 14 tractoare ce s-au planificat pentru reparații, in prezent 7 sunt reparate, iar pină la celelalte mașini agricole reparațiile sunt efectuate în procent de 38—40 la sută. De asemenea din cele 12 se­mănători 8 sunt reparate, iar 4 în proporție de 60 la sută; au mai fost reparate și 10 pluguri. În a­­fară de acestea, muncitorii de G.A.S. „30 Decembrie“ au mai re­ia­parat 18­ grape, 4 remorci, o combină și alte agregate necesare lucrărilor de primăvară. Cară gunoiul pe ogoare Colectivul de muncă din G.A.S. „30 Decembrie“, în momentul de fa­ță mai desfășoară și alte munci. De pildă, pe terenurile arate din toamnă au cărat îngrășăminte orga­­nice pe o suprafață de peste 130 de hectare, lucrare ce continuă și la momentul de față. Pregătesc plantarea de noi suprafețe cu vie De asemenea, ținînd cont că la a­­ceastă gospodărie vița de vie, ocupă o pondere însemnată, aici s-au iv­it o serie de măsuri atît pentru mări­rea suprafeței cultivată cu viță de vie, cît și pentru buna întreținere a celei existente. Astfel, în primava­­a imediat ce timpul va permite, se va mai planta o suprafață de 90 de hectare cu viță nobilă. Pe cele 90 de hectare s-a executat desfundarea terenului la o­ adînci­m­e de 70 cm., iar în primăvară­ imediat se va trece la nivelarea terenului, pichetarea și plantarea lui. De ase­menea s-a asigurat materialul săditor necesar, iși ridică nivelul de cunoștințe O atenție de seamă s-a acordat aici și ridicării nivelului profesional muncitorilor. Pînă în prezent în sec­ai­torul viticol s-au predat 4 lecții unde s-a­u vorbit despre metodele tehnice de plantare a viței de vie, tăierea viței de vie, curățirea, tăierea­ pomi­lor etc. De asemenea pentru lucra­torii din sectorul agricol și zoo­tehnic s-a organizat un curs agrozoo­tehnic unde iau parte un număr de peste 32 de cursanți, iar în cele 5 lecții ce s-au predat pînă în pre­zent s-a vorbit despre principalele lu­crări agrotehnice necesare la cultu­rile de primăvară precum și despre importanța lor. Din experiența unei brigăzi de mecanizare completă Despre succesele harnicilor mecani­zatori din brigada lui Ștefan Dănuț de la G.A.S. „Justin Georgescu“, raionul Călmățui mi-a vorbit tov. Rădu­­­lescu Ion, organizatorul de partid din gospodărie. Brigada de mecanizare completă a lui Dănuț a lucrat anul trecut pe te­renul secției Lișcoteanca. Aici a avut în primire pentru a executa toate lu­crările agricole, 221 hectare cu porumb, 235 ha. cu grîu și 44 ha. pentru po­rumb siiloz. Acordînd o atenție deosebită execu­tării lucrărilor agricole pe suprafețe­le încredințate, brigada a reușit să culeagă roade bogate. De pe cele 221 hectare cu porumb a recoltat cu cîte 1200 kg­ mai multe boabe la hectar, decît producția planificată, dînd fondului centralizat al statului cu 265 tone mai mult porumb. Recoltă inrust sporită a obținut și la gnu și porumb siloz. Numai la porumb siloz de pe cele 44 hectare cultivate anul trecut a scos cu cîte 60.000 kg­ ma­să verde mai mult la hectar. Cu ce­le 264 tone porumb siloz depășite peste plan gospodăria de stat „Justin Georgescu“ va hrăni o bună bucată de timp animalele existente în secto­rul său zootehnic în continuă dezvol­tare. Rezultatele dobîndite anul trecut în ceea ce privește creșterea producției agricole la hectar, față de cea plani­ficată constituie o dovadă că în ca­drul brigăzii lui Dănuț Ștefan, posi­bilitățile și forțele membrilor ei, sînt inepuizabile. Ținînd seama că sînt condiții ca și în anul acesta să se obțină producții sporite de cereale la hectar, într-una din zilele lui no­iembrie 1959, mecanizatorii din bri­gada lui Dănuț Ștefan au analizat ■și și-au luat noi angajamente con­crete. Iată pe scurt conținutul aces­tor angajamente. Obținerea în anul 1960 de pe în­treaga suprafață cultivată cu porumb a unei producții de 3400 kg. porumb, boabe la hectar în medie și 2500 kg. grîu la ha. De asemenea, mecanizatorii din­­ brigada I-a și-au mai luat și angaja­mentul de a folosi mai bine trac­toarele. Astfel, dacă anul trecut nu­mărul de hantri pe tractor convențio­nal a fost de 510 adică egal cu 110 hectare arătură normală, pentru anul acesta, ei s-au angajat să realizeze cîte 530 de hantri egal cu 120 hec­tare arătură normală pe tractor con­vențional, însăși succesele obținute în această direcție anul trecut de membrii acestei brigăzi dovedesc că harnicii mecanizatori își vor respectă cuvîntul dat. Tractoristul Alexandru­­ Mi­rea, de e­­xemplu, anul trecut a­ făcut două planuri cu tractorul său. Același exemplu,­­ l-au constituit și ceilalți mecanizatori din brigada I-a. Multe lucruri frumoase s-ar mai putea scrie­­ despre hărnicia mecaniza­torilor din brigada lui Dănuț Ștefan. Exemplul lor să fie un îndemn în muncă și pentru celelalte brigăzi de mecanizatori din G.A.S. A. PIETRARU RAIONUL BUJOR —omul ți — Ro­manța berlineză, Uriești—Rindunica, Vîrnezi — Jocul cu viața, Foltești — Locul acțiunii Berlin, Baleni— Marea Bătălie, Cuca—Feroviarul, Oasele — Vocație, G. A. S. Băleni — Pavel Korciagțîin. RAIONUL FOCȘANI — Suraia— Pagini de vitejie, Cotești — Ivan Brovchin se însoară, Cîmpinean­ca —­ Zboară cocorii, Jariștea — Rîpa dracului, Urcch­ești — Olcko Dundici, Suvorov — Atentatul, Mărtinești — Un cîntec din caval, Risipiți — Jert­fa supremă, Doaga — Voluntarii. RA­IONUL L­IEȘTI — Liești — Dimineață mohorîtă, Ivești — Dincolo de brazi, Nănești — Misterul castelului părăsit, Măicănești — Taina lui Zemskov, Tu­dor Vladimirescu — Ani de neuitat, Uumbrărești — Vînătoare tragică, Vul­turul — Doua victorii, RAIONUL PANCIU — Soveja — Ei s-au jert­fit pentru patrie, Diocheți — V. I. Lenin,­ Țifești — Pătimiș, Clipicești — Cicatricea, Straoane — Haiducii Pă­­dureni — Căile dragostei, RAIONUL TECUCI — Corod — Prietenul regă­sit,­ Buciumeni — Spioana din Hong Kong, Nicorești — Vremea ghiocelu­lui, Ghidigeni — Omul meu drag, Cu­dalbi — Alioi Aț­ greșit numărul. Matca — Razia, Puieni — Taina lui —Zemskov, Cozm­ești— Răsfățatul. I­eFORMAȚI­I Festivalul filmului la sate ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII LOCALE NR. 1 GALAȚI, stil. Hatmanul Luca Arbore nr. 1, angajează munci­tori necalificați de preferință bărbați între 17—40 ani pentru i­c­.u.ca ti­nva­rin­e de zi­dar, mozaicar, tinichigiu, dul­gher, asfaltatori . Cursurile de calificare încep la 1 februarie 1960 cu­­ o rata de școlarizare de 8 luni. P«c:șii Pe teme cetățenești Despre întreținerea străzilor orașului Galați­ ­ intreținerea și modernizarea stră­zilor principale ale orașului Galați, ca și extinderea pava­jelor pe străzile lăturalnice, cunoaște o preocupare de prim ordin a organe­lor locale ale puterii noastre de stat. Faptul acesta ne este demonstrat și de cîteva constatări, iată, de pildă, că numai din 1057 și pi­nă in prezent s-au efectuat lucrări de pavaj pe o suprafață de 216.182 m. p. din care 20.637 m. p. lucrări noi, 40.245 m. p. modernizări, iar restul întrețineri și re­parații. Printre principalele lucrări de acest fel se numără amenajarea bulevardului „Ana Ipătescu" a străzilor Argeș, Aurel Vlaicu, I. C. Prima, Scriten­ etc. Un aport prețios la executarea acestor lucrări de pavaj l-au adus cetățenii orașului prin contribuția voluntară e­­fectuată de ei cu însuflețire. Această participare obștească a oamenilor muncii la transportul materialelor și chiar la pavări, a dat posibilitatea unei mai eficace utilizări a fonduri­lor alocate pavărilor. Astfel pe stră­zile Mărășești, Poporului, Erim­ia Gri­­gorescu s-au efectuat pavaje prin contribuția voluntară pe o suprafață de 1.560 m. p, realizîndu-se o eco­nomie de 23.300 lei. Importante e­­conomii s-au realizat și­­ prin munca voluntară efectuată de cetățenii orașu­lui la aceste lucrări, rișa spre exem­plu astuparea ripei de pe B-dul Scîn­­teii prin participarea cetățenilor costal numai 100.000 lei față dea 1.500.000 lei cri se prevedea un deviz­ și reparației străzilor o constituie îl calitatea. Pavajele străzilor ora­șul lui nostru sunt in general bune. Unei ori Insă din dorința de a stabili ter­mene record se trec cu vederea in­dicii calitativi elementari. Pot fi date, în acest sens multe exemple. Calita­tea slabă a unor pavaje se mai, dar torește și materialelor slabe furnizate, de unele fabrici. întreprinderea „1 Mai" Măcin, de exemplu, a livrat, pentru pavaj, pavele normale și bor­duri nedimensionale, ceea ce a fă­cut ca lucrările să sufere di­n punct de vedere calitativ. O altă cauză o mai constituie și lipsa de meșteri calificați Sugerăm in acest sens studierea po­sibilității creării unui curs de meșteri, pavatori, sau a unei secții, pe­­n­gă una din școlile de meserii din­ regiune, care să pregătească cadre ca­lificate în această meserie. Cu deosebită seriozitate se pune pro­blema intreținerii și reparației străzilor, pavate. In acest sens fondu­rile destinate acestor lucrări să fie folosite in scopul propus. Sfatul popu­lar oraș Galați a acordat lucrărilor de pavaj o atenție deosebită, efectuind in răstimpul a numai 3 ani lucrări ce n-au fost executate in 10 ani a’4 regim burghezo-moșieresc. Sur­se de econo­mii O analiză a lucrărilor de pavaje relevă și alte surse de economii r­are au influențat scăderea prețului de cost al acestora. De pildă micșorarea dis­tanțelor de transport a materialelor, valorificarea resurselor locale, evitarea manipulării exagerate a pământului rezultat din săpături, întocmirea a­­tentă a proiectelor, toate aceste surse au fost di­n plin folosite de organele respec­tive, lucrările fiind executate la un preț­ mult redus față de cel pla­nificat. Numai din valorificarea mate­rialului recuperat s-au­ obținut in a­­n­ul 1550 economii in valoare de lei 1.790.500. Dar calitatea ? O contribuție însemnată în econo­misirea sumelor necesare întreținerii In cursul acestui an în aspectul urbanistic al cartierelor orașului Ga­lați vor fi realizate in continuare impor­tante transformări. Pe o suprafață de 56.500 m.p. străzi, se vor efectua noi lucrări de­par­te. Bulevardul Re­publicii va fi asfaltat pe o distanță de 750 m. p. porțiunea cuprinsă intre, străzile Pavel Tcacenco și Dobrogea­nu Gherea. De asemenea vor fi pavați, străzile Ciobanului, Cezar, Beldimon, și altele. Iar pe o suprafață de aproxi­mativ 50.000 m. p. se vor efectua lucrări de întreținere și reparații. Străzile orașului nostru iși schim­bă pe zi ce trece înfățișarea fiind mereu , înfrumusețate și moderni­zate. ECATERINA ANGHEL Proiecte pentru anul 1960 Comisiile permanente la lucru In cadrul activității Comitetului executiv al Sfatului popular oraș Ga­lați, un sprijin prețios este acordat de către comisiile permanente de cetățeni. In urma consfătuirii lu­crătorilor sfatului popular din 6—7 iunie anul trecut, munca comisiilor permanente s-a îmbunătățit simțitor. Astfel, pentru a putea cuprinde sarcinile multiple înscrise în planurile de măsuri, comisia permanentă de gospodărie comunală și industrie lo­cală a luat inițiativa ca munca co­misiei să se desfășoare pe colective de probleme. Această comisie permanentă s-a ocupat de felul cum sînt întreținute imobilele proprietatea statului, spa­țiile verzi, de buna funcționare a transportului în comun și a venit cu porpuneri la comitetul executiv. Comisia permanentă de învățămînt și cultură a studiat problema mări­rii numărului de clase și școli în scopul asigurării unei bune desfa­­șurări a procesului de învățămînt. Ca urmare a acestei preocupări și a propunerilor făcute, comitetul exe­cutiv a luat masuri pentru constru­irea a 12 săli noi de clasă pe lîngă școlile existente, precum și constru­irea unei școli medii cu 16 săli de clasă în care să poată învăța f­­ii oamenilor muncii din orașul Galați. O rodnică activitate a mai înre­gistrat și comisia permanentă de ar­­hitectu­ră și sistematizare. Aceasta în colaborare cu S. R. S. a întocmit un material tematic de dotare și în­frumusețare a orașului. Măsurile adoptate de comitetul e­­xecutiv pentru antrenarea comisiilor permanente și a comitetelor de cetă­­țeni­­a gospodărirea și înfrumuseța­­rea orașului, contribuie la creșterea spiritului gospodăresc al maselor la antrenarea acestora în diferite acțiuni de folos obștesc. PUBLICITATE » PUBLICITATE • PUBLICITATE Teatrul muzical Galați REPERTORIUL SPECTACOLELOR dintre 18—31 ianuarie a.c. 20 ianuarie orele 19,30 Rigoletto, 21 ianuarie orele 19,30, Lăsați-mă să cînt, 22 ianuarie orele­­ 19,30, Rigolet­to, 23 ianuarie orele 19,30, Trubadurul, 21 ianuarie ora 10 dim., Silvia, 24 ianuarie orele 19,30, Traviata, 26 ia­nuarie orele 19,30, Văduva veselă, O­­peretă în 3 acte de Franz Lolia;, spectacol extraordinar cu concursul sopranei Elisabeta Zakrzewska din R. P. Polonă, 27 ianuarie orele 19,30, Ri­goletto, 28 ianuarie orele 19,30, Vă­duva veselă, Operetă în 3 acte de de Franz Lehar, spectacol extraordinar cu concursul sopranei Elisabeta Zakr­­zewska din R. P. Polonă, 29 ianuarie orele 19,30, Doar un minut­, 30 ia­nuarie orele 19,30, Lăsați-mă să cînt, 31 ianuarie ora 11, Doar un minut! 31 ianuarie orele 19,30, Voevodul Ți­ganilor. — o — TEATRUL DE STAT TEATRUL DE PĂPUȘI GALAȚI anunță spectacolele: joi 21 ianuarie, orele 9,30 și 15 „Hans Prostuțul“, vineri 22 ianuarie , 1 ora 10, „Fata moșului și fata babei“, sâmbătă 23 ianuarie, orele 9,30 și 15, „Hans Prostuțul“, duminică 24 ianua­rie, orele 11, „Isprăvile lui Păcală“, ora 16, „Scufița Roșie", joi 28 ianua­rie, orele 9,30 și 15, „Hans Prostuțul ", vineri 29 ianuarie ora 10, „Punguța cu doi bani“, sîmbătă 30 ianuarie, orele 9,30 și 15 „Hans Prostulul“, duminică 31 ianuarie ora 11, „Găinu­șă Roșie și Ursuleții veseli" ora 16, „Hans Prostuțul". — O — TEATRE: In sala Teatrului de Stat Galați la orele 20 „MICUȚA DOR­­RIT“. CINEMATOGRAFE: — GALAȚI — „M. Eminescu"; In căutarea comorii, „Maxim Gorki“ — Mama vitregă, „Popular" — Casa liniștită, „Al. Vla­­huță« — Nu putem frai despărțiți, BRAILA — „11 Iunie" - Primăvara „23 August“ — Vînătoare de tigri, — „Muncitoresc“ — Marile familii, FOC­ȘANI, — „Aria“ — Vizita tovarășu­lui N. S. Hrușciov în America, „Flacăra" — Poemul Mării, TECUCI — „M. Eminescu" — Festivalul filmu­i lui ia sate etapa I-a, „Hala Lif­­șitz, —Submarinul Vulturul. PAN­­GIU — „Popular“ — Sombrero, FI­LMON SIRBU - „I. L. Caragiale". Sombrero. BUJOR — „M. Eminescu"­ Prima melodie, ÎNSURĂȚEI — „N. Bălcescu" — La ordinele dv„ BU­­DEȘTI — „30 Decembrie". Romanța fericirii, MARAȘEȘTI—„Muncitoresc“­­S-a întîmplat la Penkov. fki-

Next