Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)

1962-12-14 / nr. 5607

Nr. %07 Pregătirea adunărilor sătești — sarcină de răspundere Așa cum prevede statutul coopera­tivelor de consum, în fiecare an or­ganele alese, consiliile sătești, au obli­gația de a prezenta in fața membrilor cooperatori, dări de seamă cu privire la activitatea desfășurată de la ulti­mele adunări sătești de dări de seamă și alegeri și pînă la acea dată. Peste puțină vreme, ca în fiecare an și în regiunea noastră se vor desfășu­rat adunările sătești ale cooperativelor de consum. Dările de seamă prezentate în cadrul adunărilor sătești vor analiza activi­tatea consiliilor de condu­cte, pe linia îndeplinirii sarcinilor de plan, îmbună­tățirea aprovizionării populației sătești, încasarea în întregime a fondului so­cial subscris, intensificarea acțiunii de valorificare a surplusului de produse agricole prin cooperative, întărirea eco­­nomico-financiară a unităților ele. Conducerile cooperativelor de consum­ au datoria de a insista in mod deosebit ca din conținutul dărilor de seamă să refacă contribuția adusă de membrii cooperatori, la îndeplinirea sarcinilor, la gospodărirea unităților, ridicarea unor noi magazine și altele. Un loc­ important trebuie să-l ocupe în dările de seamă prezentate și în ca­drul discuțiilor ce se vor purta, proble­mele legate de îndeplinirea sarcinilor la achiziții precum și de atragerea de noi membri, aprovizionarea magazine­lor cu mărfurile solicitate de cumpără­tori etc. Pe baza experienței din anii prece­denți, consiliile de conducere ale uniu­nilor raionale și ale cooperativelor de consum din regiunea noastră au dato­ria de a organiza adunări model în diferite centre de raioane, unde să par­ticipe membrii consiliilor sătești, ai comitetelor executive ale cooperative­­lor apropiate precum și activiști ai uniunii raionale respective. De asemenea, pentru mobilizarea unui număr cu­ mai mare de membri cooperatori, consiliile sătești trebuie să folosească mijloace diferite de agi­tație cum ar fi conferințe, programe artistice, filme. In cadrul adunărilor sătești se vor înm­îna lucrătorilor și membrilor cooperatori diplome și in­signe de fruntași, se vor premia mem­brii cooperatori care au sprijinit în mod deosebit activitatea cooperativelor de consum. Ținînd seama de sarcinile deosebit de importante ce le revin, și de faptul că adunările sătești din anul acesta se vor desfășura în preajma Congresu­lui al IV-lea ali cooperației de consum din R.P.R.—consiliile de conducere ale unităților cooperației de consum din regiunea noastră, sub îndrumarea or­ganizațiilor de partid, au datoria de a mobiliza mase largi de membri coo­peratori și de a veghea la b­una desfă­șurare a acestor adunări, incit acestea să contribuie din plin la obținerea u­­nor noi și însemnate succese pe dru­mul îndeplinirii sarcinilor economice ce le revin. NICOLAE GANLȚ președinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum Galați Noi cadre de mecanizatori zi. La îndrumarea comitetului de par­și a comitetului sindicatu­lui ale D.R.N.C. Galați în ultimul trimestru al acestui an, au urmat școala de fracturiști­ rutieri și un număr de 35 elevi care au fost temeinic pregătiți in această ramură Datorită metodelor de predare de către cei mai buni instructori prin­tre care și tov. Gheorghe Andrei toti elevii au încheiat cursurile cu calificativul foarte bine, fiind înca­drați in producție. Aplicind cele­­ învățate la cursuri in munca practică la îngrijirea uti­lajelor și in producție se evidenția­ză in mod deosebit tovarășii Gh. Bulgaru, Alexandru Simion, Stelian­­ Rădvan și alți tractoriști-ruteriști. A.­LOBODA corespondent ÎNTREPRINDEREA comunala GALAȚI Face cunoscut celor interesați, că astăzi 14 decembrie 1932 „BAZINUL TINERETULUI“ din incinta băii comunale strada Traian nr. 120, își începe activitatea. Colectivele și asociațiile sportive, precum și amatorii de natație, au la dispoziție : — apă caldă la dușuri și în bazin, localul fiind amenajat cu în­călzire centrală, garderobă, cabine și bufet. Accesul în bazin este permis numai persoanelor care știu să înoate. ORELE DE FUNCȚIONARE: — Zilnic de la 8—12 și 16—20. — TARIFE: Individual 6 lei/oră, pe un culoar, biletele găsindu-se la casa băii comunale. Cluburile, asociațiile și colectivele sportive, pentru organizarea de­­ competiții sportive, vor încheia contrarie cu întreprinderea comunală Galați — din strada C. Brîncoveanu nr. 2. IN FOTOGRAFIE, strungarul Emil Vasilamhie de la Uzina meca­nică Galați centrînd bandaje me­talice la strung. Lucrul executat de el este de bună calitate, iar zilnic el strunjește cu 30 la sută mai multe piese peste plan. Făuritori ai producțiilor mari, aveți cuvîntul! Cum am obținut 1990 kg floarea-soarelui la hectar Gospodăria colectivă „30 Decem­brie" din comuna Tudor Vladimi­­reșcu din raionul Brăila a cultivat anul acesta cu floarea-soarelui o su­prafață de 240 ha. Practica ne-a de­­m­onstrat că această cultură dă re­zultate bune atunci cînd se ampla­sează pe terenuri fertile. In acest sens, noi am destinat culturii florii­­soarelui terenuri care, în anii prece­denți au fost îngrășate cu gunoi de grajd. Totodată ne-am preocupat și de introducerea în cultură a semin­țelor din soiuri de mare prosluctivi­­­tate, de îmbunătățirea calității lu­crărilor de întreținere a culturii etc. Un prețios sprijin în rezolvarea a­­cestor probleme ne-a acordat orga­nizația de partid. Agitatorii au popu­larizat pe larg sporul de producție pe care îl dă soiul „Winminx“ în condițiile de sol și climă ale gospo­dăriei noastre. Totodată ei au arătat colectiviștilor, prin exemple concrete că o prășită dată la timp face cu­ o ploaie bună. Ținînd seama de reco­mandările organizației de partid, consiliul de conducere a acordat o mai mare atenție aplicării măsurilor privind pregătirea terenului la un ni­­vel agrotehnic superior și de a exe­cuta lucrări de întreținere ori de ci­te ori este nevoie. întreaga suprafață destinată aces­tei culturi a fost arată din toamnă la adîncimea de 28—30 cm, care a­­poi a fost grăpată. Insămîntatul flo­­rii-soarelui s-a făcut cu semănătoa­rea 2 SPC 2, avîndu-se în vedere să se dea cantitatea necesară pentru a­­sigurarea unei densități optime de plante la hectar. Pentru menținerea apei in sol am aplicat lucrări de întreținere cu sa­pa rotativă. Prașilele în număr de 4, au fost aplicate diferențiat, așa cum prevede agrotehnica. Prima prașilă s-a făcut la adîncimea de 10 cm., a doua la 8 cm., a treia la 6 cm., iar a patra la 5 cm. O deosebită a­­tertție s-a acordat rănitului. Cu cîți­­va ani în urmă, la această lucrare întîmpinam greutăți. Tradiția era să se rărească floarea-soarelui cu sapa. Și în această privință organiza­ția de partid a desfășurat o vie mun­că politică. Ca urmare, rănitul a fost făcut manual asigurîndu-sa densita­tea corespunzătoare de plante la ha. Aplicind întregul complex de mă­suri agrotehnice, diferențiat de la o soră la alta, NOI AM OBȚINUT O PRODUCȚIE MEDIE DE 1990 KG. FLOAREA-SOARELUI LA HECTAR FAȚĂ DE 1650 KG PLANIFICAT Gospodăria noastră a vîndut statu­lui pe bază de contract, întreaga cantitate de floarea-soarelui. Numai această cultură ne-a adus un venit bănesc de 946.000 lei ,contribuind astfel la întărirea economică a gos­podăriei colective și la creșterea bunăstării colectiviștilor. DOBRE­CIUREA președintele gospodăriei colective „30 Decembrie“ din comuna Tudor Vladimirescu , raionul Brăila Întâlî­nmâl cam imp PENTRU TINE. PENTRU SPORT PRONOSPORT Se mărește tot mereu numărul cîștigători­lor la Pronosport. Jucați cu încredere și perseverență, că numai așa veți fi premiați ca: participantul din Zalău cu 117.898 lei, participantul din Cluj cu 43.648 lei și participantul din București cu 50.900 lei și alții care au obținut recent la concursurile Pronosport valoroase premii în obiecte și bani. ■ XI La repetiție In comuna Poiana din raionul Te­cuci există un mare colectiv de ar­tiști amatori. Seară de seară scena căminului cultural este ocupată cu repetițiile diverselor formații. Pentru cea de-a 15-a aniversare a proclamării R. P. R. brigada artisti­că de agitație pregătește un nou program, iar formația de teatru pus în scenă piesa lui Sütő András a „Aripă de rîndunică“, piesă al cărei conținut este axat pe întărirea eco­­nomico-organizatorică a G.A.C. Printre cei mai pasionați artiști amatori sînt Gheorg­e Stăvărache, Mariana Bălan, Georgeta Diaconi­­ță, Gheorghe Vecina, Aurel Ciorici, și alții. V. STAN corespondent V­I­Ä­T 3 NODÄ UNIUNEA SOVIETICA Hidrocentrala de la Mamakan a fost data în exploatare cu întreaga capacitate Hidrocentrala de la Mamakan construită în condiții climaterice aspre, în regiunea ghețurilor veșnice, a fost dată în exploatare cu întreaga sa capa­citate înainte de termen. Ea este prima hidrocentrală de mare putere de pe fluviul Lena. Prin darea ei în exploatare cu întreaga capacitate hidrocentrala va a­­proviziona întreprinderile miniere din Siberia răsăriteană cu energie electri­că ieftină și va crea condiții pentru dezvoltarea lor continuă. Nodul hidraulic de la Mamakian este prima construcție de acest fel din regiunea ghețurilor veșnice, cunoscută în practica mondială. Crearea în 1961 a Academiei de Științe a R.P. Mongole a constituit pentru oamenii de știință mongoli un stimulent minunat în căutările lor creatoare. In domeniul fizicii se efectuează cer­cetări de laborator asupra particulelor nucleare—pi­nizoni și protoni, se stu­diază radioactivitatea din atmosferă în raza orașului Ulan Bator, se efec­tuează măsurători magnetice în regiu­nile răsăritene ale țării. In domeniul chimiei generale și or­ganice eforturile oamenilor de știință sîn­t îndreptate spre rezolvarea unor probleme importante ale economiei. Se efectuează lucrări pentru stabilirea compoziției chimice a cîtorva feluri de materiale de construcții locale, în vederea folosirii lor pe șantierele ță­rii. Oamenii de știință mongoli și insti­tutele de cercetări consideră drept sar­cină primordială să apropie cu­ mult știința de producție pentru mai a aduce o contribuție maximă la în­deplinirea cu suc­es a celui de-al treilea plan cincinal. R.P. MONGOLA Știința în slujba economiei naționale R. P. POLONA Peste 320 obiective industriale date în exploatare In R. P. Polonă în acest an au fost date în exploatare peste 320 de obiec­tive industriale mari și mijlocii. Prin­tre acestea sunt mine de huilă și cărbune brun, turboagregate, inclu­siv două turbine de 200.000 kw fieca­re la termocentrala Turoczow, baterii de cocsificare, întreprinderi ale in­dustriei de construcții și alimentare. Numeroase întreprinderi industriale au fost date în exploatare înainte de termen. ­ ▼VVTWVVa O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE GALAȚI­­ a pus în vînzare CU PLATA VN RATE­­ pînă la 31 decembrie 1962 , PRIN UNITĂȚILE:­­ Nr. 134 Galanterie femei de la parterul blocului „H“ ♦ Nr. 138 Magazinul copiilor de la parterul blocului „L“­­ Nr. 90 din str. Traian nr. 36 * Nr. 161 din str. N. Bălcescu nr. 30­­ Tricotaje din lină pură, ciorapi din fire sintetice și lină pură, combi­ ♦ sezoane, costume tricotate pentru copii, treninguri — mănuși — fu­­r­lare, fire lină din import, țesături din lină pentru costume și rochii,­­ încălțăminte — poșete P.V.C­ — pălării etc. ♦ ACONTO-UL MINIM 30 LA SUTA, RESTUL PLATIBIL IN G­RATE LUN'VIN' »♦ [UNK]»»♦»»♦»♦»♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK]»»♦»■»« R. P. D. COREEANĂ Muncitori studenți La institutul industrial din orașul Cihond­jin — unul din cele mai mari centre industriale din R.P.D. Coreeană — invala 2.600 de munci­tori. Acest institut este unul din nu­meroasele­ institute de invățamint superior organizate in întreaga tară pe lingă lainici și uzine. Oameni, moneii studiază la aceste institute fară a-și întrerupe munca de pro­ducție. In conformitate cu specificul eco­nomic al regiunii respective, Insti­tutul din Cihond­jin are 7 facuități­: mecanică, construcția de mașini, si­derurgie, metalurgie prelucratoare, energetică, chimie și construcții. Laboratoarele Institutului sunt dotate cu aparate moderne. Aplicind in mod creator in prac­tică cunoștințele căpătate la institut in decurs de doi ani, muncitorii-stu­­denți au introdus în producție, în în­treprinderile în care lucrează, 319 propuneri de inovații și raționali­zări. R. D. GERMANĂ In plața­ halelor din Brăila Paralel cu construcția noilor blocuri de locuințe în orașul Bră­ila, cresc și spațiile comerciale des­tinate­­ aprovizionării oamenilor muncii. La parterul blocurilor din piața Hristo Botev, de exemplu, a fost dat în folosință în cursul a­­cestui an, un modern complex co­mercial. Demn de remarcat e faptul că alături de impunătoarele blocuri ce au fost construite aici, a în­ceput anul acesta, sistematizarea și modernizarea centrelor de car­ne, produse lactate, legume și peș­te din Piața halelor. Astfel, cen­trele au fost vopsite într-o culoa­re atrăgătoare, s-au montat flișe, robinete de apă etc. La subsol s-a amenajat o cen­trală frigorifică care asigură păs­trarea produselor alimentare cu o capacitate de depozitare de circa 6 vagoane. La rîndul lor, organizațiile co­merciale au dotat spațiile comer­ciale cu mobilier modern ca : du­lapuri frigorifice, stelaje de expu­nere etc. In centrul halelor s-au construit mese și tarabe pentru vînzarea produselor, iar întreaga piață a fost asfaltată. Zecile de centre de carne, legume și zarza­vaturi, produse lactate, sunt zilnic vizitate de sute și mii de oameni ai muncii care-și fac aici cumpă­răturile necesare. Prin sistematizarea și moderni­zarea halelor centrale din Brăila, deservirea populației s-a îmbună­tățit simțitor. GHEORGHE CANCIU centru de radioficare Brăila TRUSTUL UZINELOR DE REPARAȚII UZINA DE REPARAȚII GALAȚI­IO MECANICI cu o calificare superioară în specialitatea mecanici motoare CONDIȚII DE ANGAJARE, să posede certificat sau diplomă de calificare precum și actele necesare angajării. Relații suplimentare se pot obține de la serviciul admi­nistrativ — personal al uzinei, angajează REPARAȚII ORICE I EXECUTA HUD­DIcM, JULK/UbK KA­D­I­O, MAȘINI DE O l/1 9­U­T, motociclete... ♦ ♦ ♦ ♦ IN FOTOGRAFIE: Pe Lan­­gerstrasse din orașul Rostock di­n R.D. Germană în care s-au construit în anii de la termi­narea războiului 12.000 noi a­­partamente. Prilej de mîndrie Pe drept cuvînt colectivul de muncă din cadrul întreprinderii forestiere Brăila, are cu ce se mîndri. La șirul succeselor obținute in acest an se adaugă și acela că au îndeplinit pla­nul anual de producție cu 23 de zi­le mai devreme. De menționat că valoarea producției marfă și cea glo­bală a fost depășită cu mult. Sînt conservat« numai prin sferlînsare conțin VITAMINE îl ZAHARURI NATURALE ^ COOPERATIVA „AVi­MTUL“ GALAȚI cu sediul în str. Labirint nr. 4 angajează de urgență M­­­ONDUCATOR AUTO I % «! Utilizați articolele din MATERIAL PLASTIC practice, ușoare, aspectuase, igienice și rezistente TEATRUL MUZICAL GALAȚI Prezintă în curând premiera S­UCCES! Concort de muzică ușoară în 2 acte . «ESC Pag. 8-a GALAȚI . Teatrul de Stat Brăila pre­­zintă la orele 17 piesa „Nunta lui Figaro” iar la orele 20,30 „Nevestele vesele din Windsor". La Teatrul muzical are loc la orele 19,30 spectacolul de operă „Bărbierul din Sevilla". BRAILA . Teatrul de Stat Galați prezin­tă la orele 20,00 piesa „Doamna ministru". jGALAȚI ; „M. Eminescu“ filmul Moterul celor doi domni „II"; „Popular“ filmul Lupii la stînă; „I. Creangă“ filmul Doi sub cer; „Al. Vlahuță“ filmul Vîrsta de aur a come. d­.ei. BRAILA; .11 Iunie“ — Permisie de țărm ; „23 August" — Cinci zile­­( cinci nopți ; „Flacăra“ — Dragostea lui Aliușa; „Popular“ Mimul Oameni fiare (seria I și II). FOCȘANI : „Flacăra“ - Bandiții din Orgosolo; „Arta“ filmul Lacrimi tîrzii. TE­CUCI : „M. Gorki" — Mongolii: „M. Emi­nescu“ — filmul Bandiții din Orgosolo. MARAȘEȘTI: „E. Teodoroiu“-film­ul. Cele­brul 702. PANCIU: „Popular“—Celebrul 702. ODOBEȘTI : „Victoria" - Festivalul fil­mului pentru sate — Cine-i de vină. FAU­­REI : „I. L. Caragiale“ — 49 de zile în Pacific. BUJOR: „M. Eminescu" — filmul Cavalerii teuton I. T. VLADIMIRESCU : Festivalul filmului la sate — Mai tari ca uraganul. ÎNSURĂȚEI : „N. Balcescu“ - Festivalul filmului la sate — Pe urmele bracot­erului." GALAțI : Muzeul regional de Istorie — din str. Criza Vodă nr. 64 și Secția Miș­carea Muncitorească și Construirea Socia­lismului, de pe strada E. Rădulescu, des­chise zilnic Intre orele 12—20 (rom In­­­chi"). Muzeul de artă, str. Republicii — deschis zilnic intre orele 12-20 (luni inchis). Muzeul de științele naturii, Parcul M. Eminescu, deschis zilnic Intre orele II- 19 (lun­ închis). BRAILA . Muzeul de istorie — Plaza V. 1 Lemn nr. 2 deschis zilnic intre ore­le 10 13 și 16-20 (luni inchis). Muzeul de artă, Piața V. I. Lenin n­r. 1 "deschis zilnic Intre orele 10—12 și 16-20 iilrni închis). FOCȘANI : Muzeul de Istorie și etnogra­fie, Bulevardul Republicii, deschis zilnic intre orele 8-12 și 16-19 (luni inchis). Muzeul de științele naturii, str. K Marx, deschis zilnic intre orele 8—12 și 18-18, (luni închis). TECUCI : Muzeul raional mixt, str. 23 August 1944, nr. 27, deschis zarne intre orele 10-12 ;­ 16—­. (Ioni inchis). : SîftVBAI­A 15 decembrie 1962 PROGRAMUL 1­ 5.00: Radiojurnal 5.07; Muzică; 5.30; Secția de gimnastică; 5,46; Jocuri­ popu­lare romînești; 6,66; Radiojurnal; 6,67; Mu­zică distractivă; 6,26; Emisiunea pentru sate; 6,36; Viată nouă, cîntec nou; 6,45; Salut voios de pionier; 7,66; Buletin de știri; 7.1o; Polci; 7.36; Sfatul medicului; 7 35; Anunțuri, muzică; 7.45; Marșuri spor­tive; 8.oo; Sumarul presei centrale; 8.63; Muzică ușoară; 8.36; Piese orch­estr­ale; 0 oo;­­Poza vînturilor; 9,25; Cîntece; 9.1o; Potpuriuri; Radiojurnal; lo.oo; Festival Salzburg; 11,o6; 11, o5; Opera .­O noapte fur­tunoasă“ de Paul Constantinescu; 12 o6; Piese instrumentale; 12,2o; Album sportiv; 12,3o; Formații sovietice de muzică­ ușoa­ră; 13,o6; Buletin de știri; 13 o5; Recoman­dări din program; 13.16; Simfonic-poem de D­'n’tru Bughici; 13,4o; Cotele apelor Du­nării; 14.00; Muzică ușoară; 15,3o; Cîntă Benone Sinulescu; 15.oo; Concert distrac­tiv: 15.45; Noi lucrări ale scriitorilor so­vietici; 16.no; Muzică ușoară; 16.1"; Vor­bește Moscova, 16,45; Muzică populară ro­­mînească: 17oo; Buletin de știri; 17.1o; Fragmente din opereta „Veronimie“ de Messager; 17,5o; Știința în slujba păcii:­­ 18,oo; Piese pentru clavecin de Francois Couperin; 18,2o; Program muzical; 19 oo; Scrisori din țară; 12,1o; Muzică ușoară: 19,30; Muzică de dans; 26,oo; Radiojurnal 26,15; Cîntă Orchestra ansamblului de Stat de dansuri populare al Uniunii So­vietice, 26.36; Muzică de dans; 21.15; Va­lor­ificarea moștenirii literare în țara noas­tră: 21.25; Serenade; 21.45; Cîntă ,Tubite Greco, 22 oo; Buletin de știri; 22.25; Mu­zică de dans; 23.16; Concertul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Liszt; 23,56—23,55; Ultimele știri, PROGRAMUL II 12.00; Buletin de știri; 12.16; Recoman­dări din program; 12,15; Noi cîntece scri­se pe versurile poeților noștri; 12,33; Frag­mente din opera „Favorita“ de Donizetti; 13,15; Din cîntecele și dansurile ponoare­­lor; 13.4c; Muzică din filme; 14.6o; Radio­jurnal; 14.1c; Patru ode de V­olf-Fer­ari; 14.3o; Muzică de estradă; 15.oo; Cântece; 15.3o; Ciclul de­­ concerte pentru vioară și­­ trehesbă de coarde de Giuseppe Tamini; 16.00; Buletin din știri; 16.1o; Țară minu­nată; 15.3o; Fi­armonie din recitalui­ pia­nistului Pavel S­trebreakov; 17.oo; Din al­bumul melodiilor de estradă; 17.3o; În­semnări de reporter; 17.35; Anunțuri,­­e­­clame, muzică; 18.oo; Buletin de știri; 18.oo; Cîntă orchestra de muzică populară ,,Do­na Argeșului” din Pitești; 18.36; Cîn­­t­ăreți celebri; 19,6o; Compozitorul săpăm­î­­nii : Mihail Jora; 19 3o; Pe teme inte na­ționale; 19,4o; Cîntă Maria Sereea; 2o,oo; Muzică de dans; 26,3o; Noapte bună co­pii; 2o,4o; Melodii populare interpretate de echipa de cimpoieri a Căminului cultural din Perieni: 21,oo; Radiojurnal: 21.15; Mu­zică de dans; 21.45; Agendă te?it­ară; 22.oo; Muzică de dans; 22.36; Ciclu! Cvartete de coarde de Mozart; 23.oo; Bu­l­letin de știri; 23.1o; Muzică de dans; o 5o—o,55; Ultimele știri. S­IM BATA 15 decembrie 19,oo; Jurnalul televiziunii: 1962 19.15. Pen­tru copii : Album artistic prezent­­ de membrii cercului de coregrafie de la Pa­latul pionierilor din București: 19 LV Nu ceda regina; 26,lo; In fața hărții; ‘2?„26; Filmul artistic : Un cîntec străbate lumea; 22,oo; Muzică ușoară; In încheiere: Bule­­t­tin de știri.

Next