Vremea, ianuarie-iunie 1941 (Anul 14, nr. 585-607)
1941-02-23 / nr. 591
REM £ Ä Sub tipar Ediția II-a EMIL CIORAN Schimbarea la față a României PAUL LAHOVARI: Casa Terekov. Povestiri . Povestirile d-lui Lahovary ptăzi literaturii noastre. Stărui ocupă un loc specal în beletrissupra acestui fapt- indcă în zica noastră, prin subiectul lor alte subiecte cred că d. Lahovi prin felul cum au fost tratate, vara nu ar isbuti. Astfel, în SANSocietatea românească de mai GEȚI sau RATATUL nu găsim ni bine de 40 de ani este într'o convic care ar putea avea vreo inimă și totală schimbare. Cu valoare literară. Numai în CASA fentele sociale europene au pă TEREKOV, în care personagiile trans adânc în cultura noastră sunt șterse însă ne atrage ai ți una din primele consecințe mosfera acestei case, fărâmă de ale acestei influente a fost însă mediu boieresc, deci acelaș suturarea clasei boierești mai alesbiect în care autorul poate excă aceasta era în decadență. Decela. De altfel și silul d. Lahocând toate sforțările noastre sau vara îl ajută la aceasta. Deși e îndreptat spre înălțarea păturei lipsită de dialog, deci nuvela ar țărănești amuzat cu totul putea fi greoaie, totul izbutește svârcolirile morale și materiale prin simplitate să impună suale boierimii noastre Obiectul. Și aici e de subliniat In literatură, reflexul acestor încă o altă calitate a d-lui Lado transformări a fost cât se poate vara: stilul care se impune prin de slale. Datorită influentei să- simplitate, care, după o mai asemănătoriste și poporaniste, lieradelungata experiență literară, tara noastră s'a atașat de mes'ar apropia de concesiunea și fiul țărănesc, uitând cu desă simplitatea aleasă a clasicului, vârșire lumea cealaltă, care dis-prin puterea de zugrăvire a lumii părea. Dela Duiliu Zamfirescu, boierești dispărute, cunoscută acela care ne-a zugrăvit,o cu atât de bine de autor și din mai mult talent, și până la Matei care știe să aleagă esențialul, Caragiale, beletristica închinată așa cum se dovedește prin Șolboiierimii e cât se poate de sămana lazului, cum și prin stilul vacă. De aceea, nuvelele d-lui adequat ce și La însușit, d. Paul Paul Lahovary sunt binevenite. Lahovary poate ocupa un joc Spun aceasta, fiindcă din cele unic în literatura românească, cinci povestiri ale cărții sale, cea Casa Terekov este mărturia mai bună este SOIMANA ÎN ZUgură a afirmațiilor de mai sus. siLUS și care zugrăvește tocmai a —•a ceasta lume ce dispare, clasa Presa străină a tuturor popea" boierească. relor din lume a consacrat pac oiMU MACHE, un străbunic, gini elogioase lui Nicolae »Iorga, reușește să fie un tp bine prins așa cum nu s’a mai scris despre și căruia autorul îi redă cu talent nici un alt Român. Neue Züricher vieață. Conu Mache este baie. Zeitung din 23 Decembrie 1940, unul din epoca de decadență a publică un elogiu închinat mare acestei clase sociale, care și fi lui dispărut, semnat de Hans W. sipește averea satisfăcându-și Hartmann. Sunt cuvinte de recutoate capriciile. Conu Mache știe noașterea tuturor meritelor de să trăiască, parcă ar spune : o mare savant, care ar fi făcut odată trăiești, de aceea trăiește ,fi cinste oricărei culturi din orice greata din plin. In subient nu timp și din orice coif al lumii cinelei d. Lahovary aflăm sâmburilizate. Istoricii germani, care îl cese unui roman. Dacă autorul priveau ca pe un elev al faimos ar fi oprit asupra curții bo’esului Lamprecht, recunosc în Nigrești a Conului Mache și la fami colae Iorga pe cel mai de seara acestuia, dacă ne-ar fi arămă dintre istoricii lumii noastre, tot raporturile cu restul lumii ba. Iar Italienii mărturisesc că prin ferești, dacă ar fi pătruns în Nicolae Iorga au pierdut pe cer adâncurile sufletești ale eroului mai sincer și ilustru prieten pe Său, atunci am fi avut un isbutif care poporul italian l-a avut roman social, care lipsește al cândva printre Români, DUMINICA 23 FEBRUARIE 1941.—7 . CLASICII ROMANI comentați a devenit o colecție aproape necesară uzului școalelor secundare și chiar cercetătorilor individuali ai culturii noastre clasice. Editura ,,Cugetarea” a luat inițativa unei asemenea colecții a scriitorilor noștri clas'ci, comentați de o parte din scriitorii actuali. Pe lângă o retipărire a tuturor poeților, prozatorilor și ideologilor noștri din sec. XIX, această colecție prezentă, în plus, avantajul unui comentariu, al adnotărilor și al tipăririii unui text corect, demn de a intra în mâna oricui și de a servi de bază studiilor ce, eventual, se pot face despre cutare sau cutare scriitor. Au apărut, până acum, în noua Colecție a Clasicilor comentați, opere din: Eminescu, Alexandrescu, Kogălnceanu, Bălcescu, Odobescu, Văcărești, Creangă, Caragiale, etc., toate comentate de scriitori actuali A apărut: PAUL GEORGESCU Naționalismul lui Eminescu Vremea Lei 20 Curier literar D.ILARIU DOBRIDOR a dat, în sfârșit, la iveală primul tom din opera concepută mai vast și cu o seriozitate adâncă: Decăderea Dogmelor. După cum însuși titlul o indică, această nouă încercare de știința culturii se alătură celebrelor teorii lansate in Occident înaintea războiului cu privire la destinul culturii și civilizației europene. In acest prim volum, d. Dobridor se ocupă, în special de rolul pe care l-a jucat în cultura europeană spiritualitatea evreească, analizând, cu texte și cu observații destul de prețioase, filonul subteran de subminare al spiritului semit. Este destul să amintim orgoliul lul Dobridor, atunci când afirmă că noua sa carte este un răspuns la celebrele teorii ale lui Spengler, pentru a indica seriozitatea și nivelul superior al lucrării sale. Asupra ,,Decăderii Dogmelor”, vom reveni „ORA DE SBOR" se numește noul volum de aventuri al poetului Teodor Scarlat. Este o carte de imagini și inspirații corecte din produsul atât de confuz al generației tinere. Versul d-lui Teodor Scarlat a ajuns la o nuanță lirică delicată și proaspătă, cristalizând în tiparele sale personalitatea unui poet tânăr încă, dar de virtuozități mari Cronica noastră literară se va ocupa de aceste versuri frumoase, deși Intimism care nu poate să fie decât plăcut. „CETATEA LUI BUCUR" este o încercare de vagabondaj bucureștean a muzei lui Ștefan Bac'm. Intr’adevăr,in această culegere de strofe, strict „bucureștene”, poetul tânăr, luându-și muza la braț, hoinărește prin toate colțurile Capitalei, culegând de ici o floare de stil, de dincolo o imagine, dintr’o piață un aspeet, dintr’o cafenea o figură, dintr’un parc o siluetă. Totul pare a fi un divertisment liric, oferit cu o generozitate de adevărat poet cetitorului care nu poate decât savura noua ofrandă poetică a lui Ștefan Baciu. fîTific AG* CĂLINESCU: Viața lui Ion Creangă OIHMNERE Cartea d-lui Călinescu a trecut până acum neobservată. Desigur câteva recenzii au evidențiat erudita profesorului „leșan", care se dovedise a fi sinceră și enormă chiar din volumele consacrate lui Emnescu. Dar în numărul de Februarie al CONVORBIRILOR LITERARE, d. NICULAE TIMIRAȘ scoate în relief gafele științifice ale d. Călinescu. Pur și simplu, d-sa își bate joc de Creangă, de aceia care a rămas în literatura românească unul dintre cei mai de seamă stiliști. La d. Călinescu, povestitorul moldovean prin epitete grosolane, ea apare „om rudimentar, vită, bivol nămolos, moscar, porc mistreț, matahală, măscăriciu, păpușer, descreierat, nebun". Se discută și divorțul lui Creangă, inteligența, caracterul și frumusețea celei de a doua sofie: „Pentru el. Ținea fu o fiftoare, adică un soio de nevastă fără binecuvântare religioasă căreia îi cerea și-i dădea ce se cuvenea în adevărata viață sănătoasă, fără fumuri, li cerea să se fie cu el, să-l spele, să-l coasă, să-i gătească bucate, să-i îngrijească copilul și să-și vadă de treburile ei ; ii dădea culcuș, mâncare și-i pușca din când în când o bătaie soră cu moartea ca să se știe că femeia nebătută e ca moara neferecată... Cu T nca, diaconul deslegase în sfârșit problema sentimentală în chipul cel mai feriăt, după opinia lui. El își găsise nu o femeie inferioară dar trebuitoare ca un Rousseau sau un Goethe, ci femeia pe potriva lui, femeia cu totul egală cu el. • Un singur lucru șeza între ei, destinul literar al diaconului ce n’avea însă nimic de a face cu structura lui morală care era de țăran" (p. 169). Vrea să zică „întoarea" sa era redusă, proastă și prost era și Creangă, deoarece era „pe potriva lui". Și totuș, citim în articolul d. Țimiraș următoarele rânduri, de altfel celebre, care ne arată pe Creangă cu totul contrariu: „Așa el trimise o scrisoare lui Maiorescu cu rugămintea să înapoieze manucrisul schiței umoristice „Moș Nichifor Coțcarul", care trebuia publicată în Convorbiri. Maiorescu îl ținuse o vreme în sertar, gândind că scrisoarea era cam lungă și că ar trebui poate uneie îndreptări. Creangă se opuse categoric la orice schimbare. El spunea în scrisoare: „ce am scris și cum am scris, ar scris, dacă „Junimea" aprobase publicarea greșit, treaba ei", iar în prVința lungimii, „am stî,s îâng, căci n’am avut timp să scriu scurt". Și Moș Nichifor s’a publicat întocmea". Atunci, de ce această scoborâre a scriitorilor români prin care abia am început să avem și noi o literatură ? De unde această sete de adâncirea pârților rele, chiar dacă ar fi adevărate, din vieața unui om? Și, oare, istoria literară să însemne analiza amănunțită a biografiilor sau tocmai contrariu : analza amănunțită a operei? Să mă ierte d. Călinescu de cele ce urmează, dar d-sa merită o lecție. Probabil — am citit puțin din scrisul său,—că d-sa este un om cult, un fîn spirit literar, înzestrat cu vaste cunoștințe literare. Ce ar fi oare, dacă cineva i-ar face portretul său după metoda ce a folosit-o asupra lui Creangă, să dea la o parte tot ce e de preț în caracterul, inteligența și cultura sa, și să se oprească, la elemmente de ridicol care, ca la orice om, nu pot lipsi nici d-1n George Călinescu. Dar ca să nu rămânem despre Creangă cu impresile de mai sus, redăm câteva păreri ale lui A. C. Cuza, care l-a cunoscut bine pe scriitorul moldovean: „L-am cunoscut pe Creangă din prima mea tinerețe, ca diacon, institutor, membru al Junimii și cetățean al sașlor, întâia dată când l-am văzut, l-am găsit pe Creangă dând lecții unei tinere crescute în familia mea. Era diacon. Fire descrisă, d trectă,în viață, el e totdeauna acelaș om, plin de duh și de atracție, câștigând repede simpatie tuturor... îmbrăcămintea și-o făcea de obiceiu din stofă tare, de țară , dar totdeauna veșmintele sale erau cuviincioase și îngrijite... nu avea o cultură propriu zisă, metodică și întinsă.... Era însă un mare iubtor de harbă, citea cu interes ceea ce se găsea la îndemână pe vremea aceea; era prin urmare un autoddact, iar nu un neiubitor de carte. Creangă trăia în acelaș timp în două medii bine distincte s în sânul poporului curat de la țară, cu care era identificat, și în mijlocul intelectualității ieșene, pe care o căuta, și de care era apreciat. Prietenia lui cu Emnescu, precum și legăturile cu junimiștii de seamă, confirmă acest adevăr. Lui îi plăcea să stea de vorbă cu toată lumea... discutând chestiunile ce se puneau, cu pricepere și mai ales cu bunul lui simț, ce nu da greș nciodată". CRONICAR O. OPERE GENERALA __OMAGIU profesorului Constantin STOICESCU pentru 30 ani de învățământ. Buc. 1940. Bucovina. 692 P. 4». MIHORDEA (V.). Biblioteca domnească a Mavrocordațîlor. Contribuții la istoricul ei. Buc., 1940. Impr. Naț. 61 p. 4». (Acad. Rom., Mem. Secț. 1st. Seria III. Tom. XXI. Mem. 18). 1. FILOSOFIE. DJUVARA (MIRCEA). ,C. Rădulescu Motru (Cu prilejul ultimei lucrări: „Timp și Destin”) Buc., 1940. Tip. Universitar. 35 p. 4«. (Extras din „Revista de Filosofie” Nr. 3—4, Iul.—Dec. 1940). MUSTER (DUMITRU), Alex. CHIAPPELA. Stabilitatea etalonului asupra numărului necesar și suficient de indivizi în colectivul mentare pentru asigurarea de expertvalabilității etalonului construit. Buc., 1940. Tip. Universitar, 14 p. 4». Extras din „Revista de Filosofie” vol. XXV, Nr. 2 Apr.—Iun. 1940. 2. TEOLOGIE. RELIGIE BRÂNZEIU (PREOT CONST.), Jertfa apostolatului preoțesc. Craiova, 1940. Tip. Sf. Mitrop. a Olteniei, 64 p.. 80. Lei 50. CEAUȘANU (PR. G. F.). Maicii Domnului. Craiova, 1940. Viața Ed. Sf. Mitrop. a Olteniei, 32 p. 8a. Lei 3. (Biblioteca religioasă pentru popor, LXIII). 32. POLITICA. BRAILEANU (TRAIAN). Teoria comunității omenești. Buc., 1941. Cugetarea, 639 p. 4*. Lei 200. BARACCHI TUA (LORENZO). Garda de Fier. Tradusă din italienește de Cesar Balaban. Cu o prefață de Mihail Manoilescu și un cuvânt înainte al traducătorului. Buc., 1940. Ed. Mișcării legionare. 126 p. 4 pl. 86. Lei 50. IMBRESCU (PR. ILIE I.). Apostrofa unui teolog. Biserica și Mișcarea legionară. Buc., 1940. Ed. Cartea Rom. 255 p. 46. Lei 80. RANDA (ALEXANDRU), Rasism românesc, Buc. 1910 Tip. Bucovina. 62 p. 46. (Extrag din Revista „Lumea Nouă”). BRATESCU-VOINEȘTI (IOAN AL.). Germanofobie. Buc., 1940. Ed. Cartea Rom. 50 p. 80. Lei 25. 33. ECONOMIE POLITICA. NICOLAU (XENIA) și Elisabeta MOLDOVAN (ROMAN E.). For. Ciortan: îndrumări pentru lucru de marea și mișcarea capitalurilor In mână. Buc., 1940. Tip. ziar. „Univers România în perioada 1925—1938. sul. 232 p. + pl. 4<>. Lei 220 Buc. 1940. 93 p. 40. Lei 100.Acad RADULESCU (I. HORIA). Scride înalte Studii Comerciale și Induire sur la scène roumaine dans la seriale din Buc.. Publicațiile Seminar, première moitié du XIX.e siècle. Vade Ecou. polit.). lenit de Munte, 1940. „Datina ROCOCA (PETRE T.). Probleme mânească”, 97 p. 8«. (Extrait des fundamentale de control financiar și „Mélanges de TEcore Roumaine en dreptul de pensiune. France’’, XV, 1939—1940). (Studiu întocmit pe baza jurispru- CONSTANTINESCU (I.). Evoluția denții Curții de Conturi dela 1930— teatrului. Origina Și începuturile rea- 1939). Prefață de d. Ștefan Mihăitrului românesc. Importanța dicțiunii, lescu, Buc., 1941. Impr. penitenciar. Buc., 1940, Marvan, 23 p. 4 °. Văcărești. 291 p. 4». Lei 250. PETRESCU (PR. I- D.). Condacul PAPF (IOAN). Organizarea în Nașterii Domnului... Studiu de mulireprinderilor comunale. Buc., 1940. colegie comparată. Buc., 1940. Tip. Marvan. 146 p. 4». Universul. 67 p. 4 °. 859. UT. ROMANA 341. DREPT INTERNATIONAL. ALECSANDRI (VASILE). Poezii. ANTONESCU (MICHEL A.). La J ^ despre viața lui Alec. Rome antique et l’organisation un sandri note și comentarii de Elenaternationale. Buc., 1940. Bucovina. 43 RadulescuJ>ogoniami. Vol. I-H Crap. 46. (Extrait de l'Omagiul S. Stol jQvamo Scrisul Românesc. 2 vol., cesco). ga Les Igo (Clasicii Români comen. DAȘCOVICI (N.). Regulile răsbulati sub îngrijirea d-lui N. Cartojan, iului și ale neutralității. Buc. 1940, prof. Univ.)., Marvan, 43 p. 4«. Lei 20. (Liga NACHELARIU (TRAIAN). Versuri vară Regală Română, 33), de după amiază. Cernăuți, 1940. Tip. STERIOPOL (COMANDOR N.). Mitrop. Silvestru, 31 p. 46. Lei 20. Dunărea Și Marea Neagră făuritoare (colecția Societății Scriitorilor Ruși întregitoare de neam. Conferință... covinent). Buc, 1940. Marvan, 27 p. 40.Liga FANTANERU (CONSTANTIN). Navală Regală Română, 31) Râsul morților de aur. Poezii. Buc., 37. INVATAMANT. 1940. cartea Românească, 98 p. 46. VOINA (DOCENT DR. AUREL), Lei 106. Reforma învățământului și biologia GHEORGHIU (VIRGIL). Cântece națiunii. Buc., 1940. Cugetarea, 39 <je fam. Buc., 1940. Impr. Naț. 17 p. p. 40. 8». Lei 40 (Fund. Reg. p. Lit. si NICOLAU (ALEXANDRU). O Artăl. pagină din viața culturală și econo MOȘANDREI (MIHAI) Ofrandă mică dela Tg. Jiu și Gorj. Buc., muzelor. Buc., 1910. Impr. Naț., 72 1940. Ed. ,.Lumina Românească”, 65 p. 40. Lei 60. (Fund. Reg. p. Lit. și p. 46. (Probl. învăț. în Rom.). Artă) 63. AGRICULTURA. SILVICULTURA. FAMFIL (GABRIEL). Adâncuri VASILESCU (ING. DR. GR. ST.), g. soare. Poeme. Cu o scrisoare* Bonifica integrale. Sistematizarea Și prefață a d-lui Virgil Carianopol si mărirea producției terenurilor agrare 17 gravuri de V. Dobrian. Buc., 1940. și forestiere. Buc., 1940. Bucovina. Cugetarea. 101 p. 80. Lei 50. 107 p. Lei 150. PIETRARI (I. K). Ne fac dojană ELIESCU (DR. GR. N.). Potecția grea străbunii. Poeme. pădurilor. Buc., 1940. Bucovina. I. Bucovina 63 p. 40. Lei 50.Buc., 1940. + 275 p. 40.Publicațiile Soc. „Pro. RADULESCU (MIRCEA DEM.), grecul Silvic”. Barbă Roșie. Poveste în versuri. Buc. 7. ARTE FRUMOASE. 1940. Editura Cugetarea. 83 p. 4». GALAN (PR. FLORIN). Câteva Lei 50. lămuriri despre origina și desvoltarea SCARLAT (TEODOR). Ora de Iconografiei Mântuitorului. Bacău, sbor. Buc., 1940. Cartea Rom., 71 p. 1940. Tip. copel. 44 p. 40. Lei 60. STANCIULESCU - MEHEDINȚI (I.). Viori de seară. Poeme. Buc., 1940. Cugetarea, 60 p. 40. Lei 50. STATI (PETRU). Talaz spre veac nou. Poeme. Buc. 1940. Cugetarea 9* P. 40. Lei 40. TIMIRAȘ (NICOLAE). Cântecele singurătății. Buc., 1940. Cugetarea 143 p. 4». Lei 100. ZOTTOVICEANU RUSU (ȘTEFANIA). De ziua tatii și scrisoare către Dumnezeu. Buc., 1940. Cugetarea 1 59 p. 40. Lei 60. GROSU (SERGIU). Muștar. Epigrame și epirafe. Buc., 1940 Bucovina, 54 p. 40. Lei 45. MARIN (M.). Epigrame. Buc., 1940 Ed. „Epigrama” 80. MIREA (LIA). Strofe umoristice. Schițe de portret, epigrame, catrene, madrigaluri. Buc., 1940. Cugetarea, 131 p. 8». BALANESCU (GABRIEL). Avram lainou. Cu o prefață de Liviu Rebreanu. Buc., 1940. Cugetarea. 237 p. 8. Lei 60. MANOLACHE (C.). Tragedia lui Petru Cercel. Buc., 1940. Cugetarea, 291 p. + pl. 80. Lei 100. DELEANU (VICTOR I.). Generație sacrificată. Buc., 1940. Cartea Rom., 179 p. 80. Lei 60. FARAGO (COCA). Vulturul albastru. Buc., 1940. Cugetarea, 161 p. 80. Lei 40. GÂRLEANU (EM.), Bucăți alese. Comentate de Gh. Vrabie. Craiova, 1940. Scrisul Românesc. 223 p. 8». Lei 60. (clasicii Români comentați sub îngrijirea d-lui N. Cartojan, prof. univ.). IONESCU.CATELIU (MARIA Dr.) Irena. Nuvele. Buc., 1940, 146 p 8„. Lei 75. IONESCU (ION). O daravelă a fi proces. Roman. Buc., 1940. Cugetarea. 256 p. 80. Lei 75. LUNGIANU (MIHAIL). Licăriri în besna. Schițe și nuvele. Buc., 1940 Tip. Universul. 199 p. 80. Lei 50. MIRONESCU (I. I.). Tabe Radu Teacă. Buc., 1940. Cartea Rom., 117 p. 80. Lei 70. PERTICARI DAVILA (ELENA GENERAL). Amintiri din copilărie. Desene de Maria C. Davila. Șt. Constantin,eseu și Al. Moscu. Buc., 1940. Ed. Casei școalelor. 72 p. + 5 pl. 8.. Lei 40. PRIGOR (MAURA). Tindă (Dobrogea). Nuvele. Buc., 1940. Ed. Cartea Rom., 98 p. 8. Lei 40. 9. ISTORIE, GEOGRAFIE. MATASA (PREOT C.). Cercetări din preistoria județului Neamț. Cu o prefață de Radu Vulpe. Vălenii de Munte, 1940. „Datina Românească”. 41 p. folio. (Extras din „Bulet. Comis. Mom. Ist. Fasc. 97, sub Sept. 1938), IONESCU.MUSCEL (PETRE). Istoria veche și nouă a comunei Dom.mești, județul Muscel. Prefață de d. prof. C. Rădulescu-Motru. Ediția I. Buc., 1941. Ed. „Revista positivă penală”, 199 p. 40. Lei 120. IONESCU.MUSCEL (PETRE). Documente din istoria veche și nouă a comunei Domnești, jud. Muscel. Formarea numelor de familie. Buc. 1941. Ed. „Revista positivă penală” 65 p. 40. Lei 40. (Bibl. Istorică „Fundația Domnești”, No. 1). FLORESCU (GEORGE D.). Un Inel domnesc din veacul XVI-lea Și câteva considerații noui cu privire la neamul Basarabilor din acel veac. Buc., 1940. Tipografia „Tirajul”. 36 p. 40. BR ATI ANU (G. I.). Théorie et réalité de í’hístoire hongroise. A propos de quelques ouvrages réccnts. Buc., 1940. Institut des Sciences mo. ra’zs et polltiques. 51 p. + pl. 8,. IDEM in 1. germană: 57 p. + 1 pl. IDEM în l. italiană: 53 p. + 1 Pb CAZACU (DR. P.). Vine vremea de apoi. Povestire istorică din trecutul Basarabiei. Buc., 1940. Impr. Centr. 58 p. 8. Lei 40. GRONDLTS (PROF. L. H.). Basarabia. Conferință ținută la Paris și reprodusă cu aprobarea d.lui prof. N. Iorga din revista „Cuget Clar”. (Traducere din „La Géographie” de Petru Brătescu) Ismail, 1940. Tip. Eparhială, 26 p. 4». (Bibl. „Cuvântul Adevărului”. Ed. Secției Cult. a Cons. Eparh. Ismail). GRONDIJS (L. H.). Basarabia. Buc., 1940. Printed by Impr. Naț. 29 p. 4„. IDEM în 1. italiană: 28 p. NISTOR (ION î.). The Union of Bucovina with Rumania Buc., 1940. Bucovina. 75 p. + 3 b. -f- 6 pl. In 4®. MIHAILESCU (VINTILA). The Dobrogea. Economical and cultural progress under Rumanian rule. Buc 1940. Bucovina 59 p. 4 ®. MIHAILESCU (VINTILA). Geographical aspects of Dobrogea. Buch., 1940. Impr. Naț. 34 p, + 3 pl. 40. (Extract from „Dobrogea”). MIHAILESCU (VINTILA). Progresele economice și culturale realizate în Dobrogea sub stăpânirea românească. Buc., 1940. Bucovina. 52 P. 4». DOBOȘI (AL.). Geschichtlicher Abriss über die Dumănen în Maramureș. Buc., 1940. 22 p. 1 h. folio. OPREANU (DR. SABIN). Siebenbürgen. Eine naturgegebene Ergänzung des rumaenlschen Lebensraumes. Buc„ 1940. 24 p. + 1 h, fo. lio, (Rumaieniscne Schriften und Do. kumente). OPREANU (DR. SABIN). Un Transilvania nell’unità naturale della România. Buc., 1940. 27 p. + 1 h. folio. (Studi e document romeni). POPP (DR. N. M.). L’Evoluzionne della frontiera occidentale 1900 —1930. Buc. 1940. 13 p. + 3 h. folio. (Studi e document! romeni). PTEANCU (PROF. DR. ALEX. ANDRU). II problema delî’insegnamento minoritario sotto gli Ungheresi in Transilvania e sotto { Romeni. Buc., 1940. 45 p. + 8 t. folio. (Studi e document! romeni). — Die Rumänen in Ungarn, 1918 —1940. Buc. 1940. 43 p. + 1 h. (Königlich rumänisches Ministerium für auswaerțige, Angelegenheiten. Denkschriften und Dokumente). SOMEȘAN (PROF. DR. LAU. RIAN). II problema etnico e geopolitico della frontiera occidentals Buc., 1940 28 + 1 h. (Studi e documentl romeni). N. B. Sistemul zecimal de clarificare, folosit de această bibliografie, are următoarele clasificări principale : 6 = opere generale; 1 = filosofie, morală; 2 = teologie, religie; 3 = științe sociale; 4 = filologie; 5 = științe pure; 6 = științe aplicate; 7 = literatură; 9 = arte frumoase; 8 istorie, geografie. D. A. VASILESCU