Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1851-05-10 / nr. 83

329 CIMBRĂ. preastă noaitie. La o misi mi jumlitate de poliție află că nu trebue să se razeme pe înțelegerea ce avea acolo, și că pentru siguranța persoanei sale urma numai de cătu să se ascundă. Surpriza, desprețul și desperarea sa agjunseseră la culminare. Contele Casal guvernatorul din Oporto care se informase despre înțălegirile sale, au arestatu pe Sobral, comandantul gardei municipale și cățiva sertanți din al 9-le de vănători. Crezându că în chipul acesta s'au asiguratu din partea garnizonului, au poruncitu ace împărți căte pe 15 zile plata soldaților Înmpregiurarea acia din urmă, iau fostu de totu fatală, căci sodații cu banii aceștia începură la băute. Înferbăntarea lor totu creștea și pe la 10 oare sara al 9-le de vănători și al 2-le regimentu de infanterie in cazerma Săn-Ovidiu s'au declaratu pe fățiși în insurecție. Colonelul de la al 2-learăndu a împedeca insurecțiea ce ucise prin slovozituri de pușcă ce erau menite pentru maioru și care și el fu greu rănitu. Contele Casal cu al 6-le de infanterie și al 6-le de cavalerie au sositu la cazerma Săp-Ovidiu, el porunci colonelului Monti de la al 6-le de a ataca soldații ce se aflau înnintea cazermei și care strigau nivazu Saldanha și sloboziru în aeru focuri. Colonelul Monti nu vru de a slobozi focu în întunecime, cerăndu ca să aștepte pănă a doa zi spre a lua o poziție. Casat porunci unui ofițeru superioru de cavalerie de a slobozi, totu asemene refuzu. Atunci el infruptatu de a măndoi apucă în galopu cu adjutantul său spre Viana, de căndu nu s'au mai auzitu vorbindu de el. Colonelul Mopii aduse apoi batalionul său la cazermă; puținu după aceea, acestu regimentu striga vivatu Saldanha! Detașemente s'au trimisu la închisoare, s'au slobozitu serjanții, și Maiorul Sobral se primi îndată de regimentul gardei municipale. În pacptul zilei politica era linișită ca și căndu n'aru fi urmatu nimica estraordinaru. Salvador de Franța, unul din adjutanții lui Saldanha ce se afla întru unu fovurgii din poliție s'au însoțitu cu trupele revoltate chiar din începutu, unde nu puținu lucrase și el. Esimenes din partea sa alergase după colonelul Monti. Aceea ce îngrija acuma pe autorități era că nu știau unde se află mareșalul Saldanha. O comisie militară se nași de odată spre a diregui trebile pănă căndu se va afla despre generalii unde este. Iată comisarii: colonelul Monti, maiorul Sobral comandantul gvardei municipale, Colonel- Leitenantul Csimenes Șeful Statului magioru a lui Saldanha, leitenantul Salvador de Franca adjutantu mi Placida Antonio de Cunha-Abrea ofițeru de genie. În curăndu s'au primitu știre de la Braga că unu curieriu trimisu după Saldanca l'au fostu agiunsu în Galițiea, și că lau făcutu a se înturna. Ei au reintratu în Braga a căriea trupe se declaraseră pentru dănsul, după ce lu statu 20 de care calare, în 27 au sositu la Oporto întălnindu la dose mise afară de poliție în drumul său mulțime de populație ce exisă spre al saluta. Politica se afla în sărbătoare, ferestrele și păreții erau tapisați. Colonel leitenantul Kclmenes Șeful Statului-malloru, au încredințatu pe contesa Casal că n'avea să se teamă de nimică, va încă ilu datu și o gardă de onoare. Baronul Săn-Antonio comendantul al doilea de poliție au eșuu în naintea lui Saldanha.” Regina Dona Mapiea prin ordonanța în care primește dimisiea lui Costa-Cabral zice curatu, că el s'au împlinitu însărcinările spre cea mai deplină mulțămire a sa. Ducele Terceira fu numitun rezidentu al consiliului și ministru de resbelu: el se aștepta să vie de la Coimbra la Lisabona. D. Duariu Lestao m. din năuntru, episcopul de Vizio m. de justiție, baronul Sanseleiros m. de finanță, Falcao m. de marină, vicontele Castro m. din afară. Dacă contele Tomar (Costa Cabral) va pute păstra titlu de ministru Portugaliei la Madrizu cu care se numise de Regină, el va merge la Londra spre a vide Esposițien, după care în curăndu se va înturna la Madrizu. America În Clboornica politea Nevada așa de înflorită ce făcu pradă placărilor, focul se crede că s'au datu de cără făcători de rău. La Doston unu uraganu lu pricinuitu pagubi peste 2,500,000 dolari. La Neviore ce construează acum pentru drumul de feru de la Erica unu locomotivu de o aflare nouă în care apa se va încălzi - - - iitlul -3 l În Tinorpadiea Buciumului Romanu prin alcool, în locu de cărbuni sau altă materie solidă arzătoare, despre această iisă, ținu unu secretu nepătrunsu. Diverse. Giurnalul de Gensea din 23. Apr. cuprinde: Unu pascariu au prinsu în lacu mai goșu de Celipni unu păstrăvu de o formă prea monstruoasă. Creștetul capului acestui pește nu este de forma obicinuită, dară cum samănă cu al unei măță; falca de gosu este mai mare de cătu cea de susu, dinții de susu îsu mai tari de cătu cei de gosu. Pe capul acestui pește curiosu se află patru ochi, doi mari și doi mici. Din 100 părci de pămănt, in Franțiea 54, suntu cultivate. in Englitera 35; in Belgica 48, in Danemarca 40, in Prusiea 40, in Paltea 30, in Portugaliea 30, in Germaniea in Spaniea 27, in Sviteza 25, in Olanda ii Austriea 20, in Rusiea in Poloniea 16, în Svedo-Norvegiea se clară în Moldova? După principele N. Suțu 447. u V MAÏ NOE M. C. Împăratul Rusiei cu Împărăteasa ce așteaptă la Vareavicane la 13 May p. n. Canțelarul cel Mare Contele Heselroda va veni de asemine în 17 totu ale acestiea. Ce zice că cu prilejul venirei în Polonica M. S. Împăratul Nicolai va merge în 25 Maiu la Olmița spre a se întălni cu M. S. Împăratul Austriei. La această întrevidere va fi față contele de Neselrodumi Prințul de Varsavica Paschevici. ÎANȘȘIMNȚARE . Dintistul Curței, I. Lefter ce au primitu acum de curăndu, o cătime din cei mai frumoși dinți artificiali, a cărora locuire odontalgică, (tinctură și prava pentru totu feliulu de dinți) este faimoasă de 8pe o 24 de ani. El locuește acum lăngă monastirea Golcea în casa D-sale Alecu Adamu. Le Dendiste de la Cour, 4. Lüffler, qui a reçu dans ce moment, une quantité de plus belles dents artificielles, dont les remèdes odontalgiques, (teinture et poudre pour tous les maux de dents ) sont renommés depuis 24 ans. Il loge à présent près du monast. Golia, dans la maison de Mr. Alexandre Adam. AVIS. pentru îndurarea la cea mare ne înfățoșemu azi dirigui această adunare a mai multor nații în aura înaintea ta spre ați da mulțămire. În locu de a ne umili pentru păcătuirile noastre, ne ai datu ocazie de a te lăuda pentru bunătatea ta cea mare, febinia să meargă spre propășirea gloriei, spre preștirea prosperităței și a amestecărei păcei și a unei bune voințe între deosebitele neamuri ale genului ominescu. Învoește la grațiile noastre numeroase ce amu priimitu să facă inimile noastre a te servi din mai multu în mai multu, tu care ești autorul și împărțitoriul atâtu ne este rine, învațene ane servi de vinecuvăntările pămăntene ce ne ai datu așa ca să nu întoarcemu afeșțiile noastre de la lucrurile cerești ce tu ai pregătitu pentru acei ce te iubescu, prin meritele și meditațica fiului tău 1. X. căruea împreună cu sinerii săntului dixé ce cuvine onoarea mi mărirea în seculi Amin. Tradusu., V. A 5. VAPOARE ELECTRO-MAGNACETICE. An Cturierul Clatspisop-Gaite din 23. Aprilie ceditează aceste: Ce mie că de pr'o căția ani npofesorul care au jărtfitu și timpul și studiile case la deslegarea problemei despre substituirea puterei electro-magnetice în locul aburului ca princini de șișiune. Cea întăi experiență au fostu anunțată în una din zilele aceste la Wasington, unde publicul trebuue să vadă mișcăndusă ne mine o mașină purtată de această putere nouă. De pună samă că mulțimea era pre mare pentru a vede această între „peuma, stăpăne, te rugămu de a binecuvănta lucrarea ce neai învoitu de a întreprinde, și de a judeca cu favorit proiectul nostru de reunire în o legătură de pace și de concordie, a feluritelor nații ale pămăntului, căci, prin tine, stăpâne, și nu prin noi, nu ce vede la noi nici silnicie, nici disnateri, prin tine numai, stăpăne, o nație nu rădică spătea în contra alteea, și uită arta resbelului. Prin tine, pacea domnește între noi și abondența înpalatele noastre; prin tine oaminii călătorescu fără frică și învățătura ce respăndește din ne în ne. Landă clară, numelui tău, stăpăne, ni noă, în timpule noi ne ocupămi aie cu lucrările de apte mi de indiciplca ce ne pcungiură, nu lăsa ca inimile noastre să se depărteze de stăpănul nostru, sau să uitămulle ori ce comori nu le avemu din mănele noastre. „ÎImpuține de a ne aminti că aceste avuții ce amundsnale suptu ple tale topte, căci ție mi ce cuvine de a face pre cei mari, de a da puterea și onoapea; “gi mulțisimu, le onorămu, le rugămu de a manifestație practică a unei aflări, a căriea urmări potu face revoluție în lumea industrială. Vutetul înse deodată s'au răspănditu că o întămplare urmată la mașină, aru împedeca esperiența, vutetu ce au pricinuitu între toți o vie cărure, căndu iată profesorul Paie ce arătă însuși în locomotivu. Ei au anunțatu însfărșitu că doue bucăți din bateriea ce vrea să întrebuințeze s'au fostu sfărămatu. Lucru ce nu i se întămplasă încă de căndu începuse esperiențile sale. Pentru a nu lipsi însă cu totul pe publicu de unu spectacul la care se adunase în mulțime, el cu toate aceste pru ași pune în lucrare mașina, și așa locomotivul ce puse îndată în mișcare, fără de puetu, fără scuturare, și petrecu astfelu, încetișoru unu spațu de o sută metre. După ce au statu puținu, ce întoarce îndărăptu, apucă altu drumu, și repurcesă în direcțiea Baltimorei, după care veni de se așăză la degarcaderu, (descălecătoare). Întămplarea urmată la mașină, o împedecă de a'și arăta puterea repegiunei, dară luănduse în nisipe întămplarea, apoi esperiența au isputitu cu desevărșire. țința practică acuma e încredințată că puterea electromagnetică poate fi întrebuită ca agentu (astepe) mișcătoare. Principiil au trecutu alism în domniea fefera faptei minime ns ce poate îndoi mai multu despre importanța cea neachipuită a acestei descoperiri, căndu își aduce aminte despre cele întăi încercări ce s'au făcutu cu p purul” Glorie 35. geniului Eminescu!