Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-12-31 / nr. 52
Abonamentu. Iașii și ținuturi: Prețul ne unu ane 75 lei. pese luni 40 —— înștiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă Fonc esă Lunea mi Golea cu dese suplemente in 8. ne fiecare lună. 1 Appi I --- -**h Abonamentul se face în Iași, la Redacțiea în Tipografirea Buciumului Romanu la ținuturi de la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. loanidi, cu prețu de doi galbini și unu svanțigu pe anu. --- MOLDRAPVIEA. Iașii. Săfintele Sărbători ale Nașterei Măntuitoriului s'au serbatu cu mare solemnitate în toate bisericile Capitalei. Credincioșii, în simțul evlaviei lor, au alergatu prin Sfintele Veserici întru a depune urzitoriului Lumii rugile amintitoare Nașterei Fiiului său și Măntuitoriului lumii. CEra Creștinească de 1851 de ani mărturisește religiositatea și măruirea zilei ce va sta scrisă în fruptea veacurilor luminei, căci Creștinătatea este adevărata lumină a neului Eminescu. Sămbătă în 29 Dechem au răposatu la viea ca de la Cetățue, predicatorul romănu Cuvioșiea Sa Arhimandritul Sofronie Varnoveci în vărstă de 72 de ani. Acestu vreduicu bărbatu, după ce în cursu de treizeci și cinci de ani au predicatu moralul evangelicu în tustrelele eparhii ale Moldovei, lasă după moarte de moștenire compatrioților săi ca la o sută de cuvinte morale, în manuscriptu, parte compuse, parte traduse din cei mai renumiți ritori eclesiastici Greci și Franțezi. Biserica într'însul perde pe unul din cei mai luminați bărbați, populul moldovanu, unu învățătoriu zelosu, eară Anvona unu celebru predicatoru. - Cu altă ocazie vomu împărtăși biografiea răposatului. - Aradepea Loteriei celei mari de Case și de Bani, după cum amu anunțato în nimezul trecutu s'au făcutu în 27 Dechemu. în Casa Bavoriei, unde în ființa Prezidentului ei și a unui numerosu publicu plinu de curiozitate s'au săvărșitu operațiea, și rezultatul Clasei I, din acele șese ce au să fie, se alătureală aice. Numerile găștigătoare se află clasificate în următoriul dhiru. Losul cel mare de 3000 de lei sau căștigatu numerul 3370, ce fu al unui băetu jidovut calcă de croitoriu. 3904, 4836. Losurile căștigătoare căte 100 de lei sînt 25 și anume: 445, 199, 392, 608, 790, 1034, 1124, 1285, 1959, 1762, 1784, 1860, 2444, 2575, 2614, 2920,3617, 3714, 3343, 3997, 4021, 4319, 5222, 5389, 5390. Loturile căștigătoare căte 77 lei sînt 100 lei anume: 47, 98, 142, 191, 212, 337, 389, 390, 484, 704, 721, 757, 817, 822, 932, 1057, 1081, 1134 1148, 1210, 1214 1464, 1468, 1537, 1575, 1888, 1903, 1929, 1937, 1996, 2137, 2143, 2165, 2197, 2294, 2283, 3703, 2750, 2760, 2898, 2967, 3061, 3062, 3123, 3129, 3214, 3328, 3343, 3349, 3368, 3447, 3464, 3529, 3612, 3085, 3702, 3709, 3753, 581%, 3847, 3892, 3908, 3927, 3929, 4019, 4605, 4152, 4176, 4181, 4350, 4381, 4415, 4418, 4439, 4453, 4498, 4551, 4553, 4468, 4735, 4259, 4856, 4059 486%, 4915, 4968, 5043, 5034, 5061, 5083, 5093, 5156, 5167, 5254, 5258, 5268, 5306, 5347, 5345, 5433. 132 locuri sau numere au căștigatu de la tragerea Kancer loe 10.750 de lei, după cum s'au clasificatu mai susu. . V Vugu Consta Politica. Fapta cea mai însemnată în privirea politicei este retragerea Lordului II. Niminea nu va putea tăgădui meritul cel mare al acestui bărbatu, care pentru momentul de față și pentru interesul Englitezei și A “ * N - îndeosebi pentru al Europei intregi, este atăta de simțitu. Lordu Palmerstonn de văzu va timpuluase o posițiune în fața tuturor puterniciilor Europei, în cătu de nu le aducea într'o ruptură deplină cu Englitera, le păcea cu toate acestea a opriți cu descredere și răceală mare, sa din ministeriu poate fi privită ca unu simtomu de bună înțelegere între continentu și Englitera. Pacea Europei este foarte statornica asigurată, căci temerile de unu conflictu pe care umorul bătăliosu al essefului l'au lipsitu adeseori de a'l provoca, s'au nimicii. Între pricinile de receală ce se afla intre puterniciile Europei wintre guvernul Britaniei, trebue a pune În răndul cel întăiu ne ace a refuțiților. Austria pe lăngă aceasta mai avea Incă o nemulțămire particulară; primirea făcută lui Coșutu. Ce pare o parte de sigurață între Cabinetul Englezu și între Franța și Suveranii Nordului s'au schimbatu note foarte vii, atingătoare de măsuri ce se pretenda a se lua în privirea refugiulor Cosmopoliți, care ș'au făcutu cuibul lor în Londra. Întrucătu Lordul Palmerstonn se afla în fruntea Departamentului trebilor streine, aceste note nu ce păreau a produce rezultatul doritu de cătră puteri. Astăzi colegii acestui omu de statu au înțelesu nevoia de a se îndeparta de el; este cu putință ca ei să înțăleagă de a face drepta și pretențiilor înfățoșate de către guvernurile continentale. Mopnim Heralou încredințază kBsiu Hanri Biulweru are să înlocuiască pe marinzul de Normandi la ambasada de Parisu. Standardul adaoge că D. de Flaho aru înlocui pe D. Valevschi ca reprezentantu al republicei franceză la Londra. Daili Neagu anunță trimiterea a dese regimente până la Capu și înlocuirea lui siru Hanri Smitu prin lordul Hamricu la postul de generalu guvernatoru al acestei colonii. FOILETONUL ZIMBRULUI. SPERAMȚA. CuGETĂRI MORALE. Dumnezeu făgăduește omului, după chinul și trecerea vieței acestei scurte, unu repaosu și o fericire a căria capătu este veciniciea. El însă nu dă cununa de cătu acelora ce s'au luptatu, și nu îngădue ca fericirea această nemuritoare să fie resplătirea unei vieți neispitite și a unei virtuți fără de pericole. Dacă ei ne-au supusu cercărilor nenorocirei, aceasta este pentru ca să dee sufletelor mari și tari meritul unei biruinți ostenicoasă. Cu toate aceste înțăleptul care, învălitu în manta virtuței sale, se împrotivește loviturilor soartei cu unu sufletu neclintitu și ride de furtuna ce crede că l'aru fi învinsu, aru perde în curăndu statorniciea aceasta ce'l sprijine, dacă n'aru zări în viitoriu capătul și prețul ostenelelor sale. Speanța este aceea ce'i rensuflețește puterile cele slăbite. El mie că măna lui Dumnezeu nu apasă asupra i de cătu pe puținu timpu, și că dacă printr'o pedeapsă trecătoare se plătește de rătăcirile în care slăbăciunea ominească au pututu ca să'l arunce, el încurăndu sau mai tărziu va primi resplătire pentru binele ce au făcutu. Speranța au fostu prescrisă oaminilor de toate religiile, și o virtute măngăitoare. Ea este care supiinia înțăleptul vechimei, Socratu, ce se osindiseră moarte de cătră scelerați; ea este care făcea suridă în mijlocul calăilor sei pe sumerul mărturisitoriu al credinței; el contempla cu acea bucurie pe care singură virtutea o poate cunoaște, instrumentul durerei care avea să'l îndreptățască de greșelile sale, și în pioasa (evlavioasa) sa bucurie, binecuvănta cruzimea calăilor, cugetăndu că în curăndu ape să înfățoșeză privirilor giudețului celui nemitarnicu, unu sufletu descarcatu de îngrijirile pămăntești, și a intra fără împedecare în mijlocul drepților, unde nici unul din defaimați nu va intra. Dacă nobilele aceste jertve a nenorocirei nu s'au desesperatu de o soartă mai bună, ne căndu ein'o aștepta de cătu la sfărșitul vieței lor, dacă totudeauna liniștiți și plini de încredere, ei așa zicăndu, au încredințatu morței îngrijirea de ai resplăti de o viață nenorocită, pentru ce videamu pe'ncetatu oaminii plăngănduse despre nenorociri pe care le aducu o zi, și care adoa zi s'aru face nevăzute, pentru ce'și lasă viața lor pradă scărbilor pe care le bocotu nevindecabile? Timpul care șterge toate, și a căruia fie ce pasu renoește fața pămăntului, va duce cu sine de asemene și durerile care trecu ca oricine altu lucru. Se știmu dară dea lui îndrirma sufletul în contra loviturilor soartei și în contra peziciunilor ominești, a căruia icoană surnzitoare ni-o îmfățoșază Dumnezeirea în timpurile anului. Fie-care anu, videmu pămăntul acoperitu de omătu; cămpiea nu ni înfățoșază ochilor de cătu o privire plină de întristare și de pustiire, și toată natura se pare moartă, ca și speranța în inima noastră; dară de îndată pe orizonul strălucitoriu de o lumină nouă, naiitează stepa această străluminătoare, seminalu porocosu al unei zile frumoase ce aduce, și de zile frumoase ce ni făgăduește, mi încurăndu deschidu închisoarea sa de omătu, floarea cămpului înștiințază muritorilor mângăeți, Kb natura încă viează. Ka , pe LASĂ SOLITARUL DE LA SENEGALA. (Urma). Dară, plăcută necunoscută, fiindu că tu cunoști așa de bine secretele mele, relațiile că cu Lucia, nu săntu de acelea de care tu voești să vorbeți.... Cum o întălneții numai o copilă, tu atragi încredirea sa, tu o amăgești; după căteva luni tu cu unu copilu, ea cade în mizeriea (ticăloșie) cea mai cumplită, încrezătoare în amorul tău, ea înfruntă în cursu de trei ani toate necazurile cu unu curaju eroicu, și crește copilul tău o lași mele tu subpurtăndu lipsurile tu trebui să știi cele mai împovărătoare; la r.SLI . .. - - Ee = 3. eEE ER . -Z z.