Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-07-30 / nr. 9
CIMBROL 3% publice, convetării, băcălii, rachierii, scapasă de acestu controlu. D. Carlie prefectul poliției parisiene avu minunata astă idee de a părăși siropurile de astă categorie subu privigerea legei generale. Unu mare puneru de siropuri casvutli păndute poporului subu deotăvite numiri s'au sechestratu fiindu false și fabricanții lor s'au trădatu inaintea tribunalurilor unde 'mi voru da samă de chipul înșălărelor.- Asemene măsuri săntu bune, și aplicațiea lor nu s'aru părea vătămătoare și în Moldova. - Cosnedițiea din Cabilica s'au înceetu în urma unei bătălii ce au urmatu in 17 Iulie pe pămănturile Așaișilor, și in care căteva sute de Cabili rămasă pe cămnul luptei. Unul din cei mai crăncepi dușmani ai franțezilor s'au ucisu, acesta era fratele Șeicului D. Saac. Franțezii apară ouii răniți insă perdură pe bravul ofițeru comandantul Fornie. Trupele acuma intră în garnizoanele lor, programul generalului de resbelu s'au implinitu. Generalul Guilader comandantul unei brigade din armier parisiană s'au pumitu la o divizie de la Nantu Île. Săn-Amol are să'l înlocuiască la Parisu. — D. Lamartin scrie singuru în englizește cele mai însămnate părți din Istorie a Restaurației franțeză pușaika să agiute ne editorii săi în silințile ce și au datu de a se împrotivi concurenței streine. Italica. Ue copie de la Laveno (lacul Magoru) „Șroscaful Răndeței s'au înarmatu deplini;; patru tunuri de calibruri mari s'au Intorpatu despre Piemontu; dese zeci de trăsuri încarcate cu muniții de resbelu au Statului; sositu; totu aleea ce se aflau în el s'au depusu în beserica numită la Madonsta, ce au au luatu parte la apărarea Boncgiei wi care săntu refugiu in Piemontu. Acesta e de ne drumul ce duce la Vares, stă biserică acum ce află mulțime de boambe și progectile de toate feliurile În acea unu votu ce au trebuitu să'l insemnămu. Casa regelui, în totul militară, e compus C'aellon dintr'unu vităiu adiutaptu locote pentu geporopcitu după cum ce zice construcțiea (duneralu, din patru adjutanți șațiori generali, din doisprezece ofițeri de ordonanță avăndu rarea) unui altu vasu de vaporu cu două poduri pentru lacul Magioru (ilitadino.) Ce zice că toți ofițerii de ce aflau la Turinu in disponibilitate au să ce îinfățoșeze cătumandă ca șefu artileriea, nu ape de cătu de curăndu la comandantul de divizie. (Crucea de Sanoe.) Turisu, 23 Noemarie 1850, regele Victoru-Emanuilu, deschizindu sesiea Camerilor, strigă: „Să urmămu inainte lucrarea generoasă ce o amu intreprinsu, ci în dopanță, mijlocul atător ruine, să arătămu unu poporu care știe a trage din sine curagiului tăriea trebuitoare spre a zidi... Aceste pobile cuvinte n'au fostu perdute ci parlamentul se arătă prednicu de partea pismonteză, — legiuirile cele mai insemnătoare polale in cursul acelor optu luni ce au trecutu. Votul budgetului din 1851, tac se pone asupra caselor, a moștenirilor, a industriei a comerțului, asupra profesiilor liberale, a creditivelor ipotecare și a averilor comunităților religioase nașite in țară averi de mono-moprii. Adoptarea tractatelor cu Franțiea, Engliteza, Belgica, Synțeza, Staturile Zolferamului și Țerile-de-Giosu. Înnstreinarea a 18,000 obligații de a le cătu patru adjutanți și patru ofițeri de orministrii secretari de statu săntu acuma: DD. DArelio prezidentu consiliului și sinistru trebilor streine, piemontezu; Cavuru ministru de finanțe, de marină, de agricultură și de comerți, piemontezu; Paleocapa. Noi ue vomu mărgini a cita ministru lucrărilor publice, verețianu: Gioia sinistru instrucției publice (de la Pincentia); de Faresta, ministru justiției (de la Nița). O ochire asupra finanțelor: partea activă pe anul 1851 e de 94 515.507 fr. 65 cent.-Partea pasivă e de 152,076.736 fr. 51 cent. - Osebitu de aceasta, s'au votatu credite suplementare pentru o coms de 832,414 pp. 16 cent. Deficitul ce suia bară aa 68 millroane 393.643 fr. 65 cent. Trebue insă a Ce lua aminte că cai trecutu in budgetul acesta piște speze (cheltuele) estra- ordinare și care nu au a se repoi, astfel: Împrumutul de 1.5500.000 franci de rende esemplu, plata cela de pe urmă cătră tă venitu; Rostirea pentru Legiuiri asupra pensiilor de retragere 19.500.000 fiorini și drumurile de feru a marinarilor, asupra pensiilor țivile, a 16 222.065 op. supra invalizilor (pești t incoșilor) marinei Partea pasivă e dară scăzută la suma neguțitorești, asupra ridicărei a 10.000 cade 32 milioane 671.038 or 63 cent. - Mizșini, și a 2.500 matrozi, asupra regiei că loatele create (făcute) cu atăta energie de tră o societate particulară a scerviției gos- cătră parlamentu voru da aproape la 30 zale cu Sardiniea, asupra înființărei unei milioane și voru restatornici în finanțe echibance in Savoia, aspra neeschimbărei ști a retribuției (plată de lefi) a magistraților., NM asupra ținerei de mai multe serviții publicie de cătră o singură persoană, asupra uliorul ( dreauta cumnănă.) trebuitoru întru livertatea de lucrare a oricăruea guvernământu. Acuma să dăm vro căteva numere asupra armatei: Infanterie de linie, 25.573 oamini: berzadlieri, 4,199; cavalerie, 5,760 oamini mi 4,140 cai; artilerie, 4319 oamini și 1.110 cai; geniul, 1.089; vănători, 1,283; giandarmi, 600 oamini mi 300 cai; carabineri, 3,061 oamini mi 756 cai; șevo-legeri de Sardiniea, 1,128 oamini și 771 cai; peste totu, 16,930 oamini din care 2.706 ofițeri. Armata e îmmpărțită in chipul următoriu: I noapterie, 10 brigade și 20 regimente; ber- gradul de magiori mi de canpitani in armată, zalieri (acestu corpu corespunde cu rănă Doucele de Genul, fratele regelui, ce cotorii nedeciși din Franțiea, 10 batalioane; cavalerie, A regimente din care 4 de linie patru adjutanți capitani de artilerie, și pași 5 ușoare: Artilerie, 3 regimente dintre ofițeri de ordonanță, care unul de lucrători pontoneri, 1 pentru Principele de Carimanu, vărul regelui, serviriea piețelor și 1 de campanie, cu 20 comandantu an-șefu al marinei, nu ape de baterii căte cu 6 tunuri mi 8 în timpulenei noue tarife de vămi și de plutire, șa. Camerile au votatu, osebitu de aceste, suma de 10.000 prin folosul ofițerilor ce despăgubire de resbelu, S - De RE uns pps patru sutime din diametrul nepnicu al soarelui, din care urmează că diametrul văzutu al lunii este mai deopotrivă cu diametrul văzutu al soarelui și prin urmare presupusă în condiții favorabile, discurile acestor dese astre (dese) note să ce acopere, sau că una din ele poate eclinea de totune cealaltă. Însă în spmnpea formei eliptice sau lungărețe a orbitei pămăntului, sau a curbei, adică a liniei arcate pe care ea o descrie în revoluțiea sa în jurul soarelui, departarea soarelui de pămăntu sufere oarecare schimbări; ea prin urmare căndu este puținu mai mică, căndu puținu mai mare decătu depărtarea mijlocie. Orbita lunară este cu multu mai lungăreață încă decătu orbita pămăntească, și depărtarea lunei de pămăntu se schimbă în analogii mbliu mai mari. Căndu luna se află în apogeu ca în cea mai mare depărtare a sa de pămăntu, diametrul său cel vizutu și multu mai și cu decătu diametrul păzutu al soarelui, și dar în aceste împregiurări luna agiungem ce pune între oolul privitorului și între soare, acestu privitoriu va vede totudeodată dnn discu negru ce ascunde partea centrală a soarelui, și o zonă cerculară de lumină strălucitoare eșită de partea de din afară a soarelui pe care luna n'ai ascuns'o de la privirea noastră. Eclipsul atunci va fi parțitiu și inelarul (precumu fu la noi acesta din 16. iulie). Dacă din proapă luna va fi în primelie sau în cea mai mică demiplape de pămăntu, diametrul său cel văzutu este multu mai largu de cătu acel văzutu al soarelui, și punerea la mijlocu a lunei între pămăntu și soare numai atunci întru cătu luna fiindu cătu ce poate va ascunde de totu lumina soarelui ochiului unui prc mai apropietă de pămăntu, diametrul său văzutu este vitoru cuvinicosu așăzatu, eclipsul atunci va fi to cu multu mai mare de cătu diametrul văzutu al soaalu. Însă este o altă condiție de căpitenie a erelui, clipsilor inelare sau totale, condiție care pare ori Iată explicație a acestor împregiurări: 1 Luna se împlinește și care pentru aceasta face niște face revoluțiile sale într'o orbită a căriea planu asemene eclipsuri de totu pape. Pentru ca eclipface unu unghiu cu planul eclipticei orbită văzutu, sul să fie ineloriu elu totalu trebui ca luna în sau locul văzutu al posițiilor soarelui în raziua congungorei sau în momentul trecerei sale înportu cătră pămăntu, locul loviicu AA posițiilor de pămăntu și soare, să nu fie nici pre gosut nici pămăntului în mișcarea sa din jurul soarelui, pre susu, trebue la centrurile aiăndurora acestor Unghiul sau inclinațiea amănduror orbitelor este m'i astre (stele) să ce găsinecă bineșoru totune a neschimbăcioase; însă liniea nodurilor lunii, sau cea linie dreaptă trecăndu prin ochiul privitorului linea de intersecție (tăere) a orbitei lunare cu plași această împregiurare nu se află totodeauna, nul eclipticei, scimbă ne'ncetatu locul acestu din ur-ul - N - Kb plinul orbitei lunare este foarte mnmr: această linie de noduri se'ntoarnă necontenitu clipatu pe planul orbitei pămăntului. - O împrepe planul orbitei pămăntești, într'o direcție opusă giurare unică în analele lumii au făcutu saune cu acea a mișcărei lumii, într'unu chipu ca să fugă sa face marturi de patru eclipsuri totale de soare o revoluție deplină mai în nouăsprezece ani. Dar are'nfățoșindusă regulatu după unu cursu de nouă dată unul din nodurile aceste ale lunii, sau una din anii totudeauna în luna lui iulie așa Ja ?, marginile liniei de intersecție a amăndurei origi- 1833, 77%7 la 1842, iulie 1851, și Amulietelor aru fi trecutu în 1833 mai prin centrul sauîn 1860. Pentru a da cuvăntul despre aceste tp relui din iulie, nodul opusu cae adea margine atei congingeri singuratice și gumioase, trebue a explicat. acestei linii încă aru fi trecutu în iulie 1842 în cumu se întămplă că după unu cursu regulatu de ti'o depărtare și că de centrul soarelui mi prin nouă ani, planul orbitei lunare vine de la discul ceasta unu al doile eclipeu totalu aru fi fostu pusoarelui mai, mai în ace zi a anului, 2. cum se înfincosu, un totu acestu fenomenu va pute încă a se tămplă încă că luna se află de patru ori în pe reproduce după doue noue răstămpuri de căte noă melie sau îndepărtarea ca cea mai mică de aăan, adică după unu careu de 18 de ani. 2. O stea măntii în acea epodă a anului după patru cursuri cea mare de nouă ani, căci eplipouri totale as săptu à orbitei lunare, sau a de căzu crisu de satelitul postru (de lună) eclipsului desmi în care pă-