Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-08-09 / nr. 12
18 pimlieci Venețiea, de aseminea s'au făcutu arestații numeroase pentru aceleași cauze. Paitea. În 22 au sositu alte doue batalioane de Croați pentru de a întări Cordopul militariu de pe margini. (Crucea). Ce îincredințază că însemnările trimise de D. Poleti, ingineriu de mine, adeverescu noutatea descoperirei unei mine de cărbuni de pămăntu din provinție a Engleziea. Cercările făcute dau a crede că mina se întinde subu o supraprefață de 160 kilometri patrați. — Ce erpie de la Roma cu data din 25 iunie, in Gazeta de Augsburgii, cocirea generalului inspectoru francezu au deșteptatu o mare mișcare intre trupele ocupației. Această însărcinare are unu scopu mai însemnatu. Generalul acesta trebue ca intre in înțelegere cu poporul Romanu în pricina liniei demarcației ce are a se însemna bine între provinciile cuprinse de trupele franceze și acele cuprinse de trupele austriene, pentru de a se înlătura ciocnirile prevăzute. Neînțelegirea între generalul Gemo, și între Vaticani, in privirea ocupației Săntei locuințe, a monastirilor și a altor localități, agiunse pănă la culminare și s'au sporitu încă prin unu actu de dreptate esecutatu de consiliul de resbelu franțezu asupra al sbiri. Misiea cardinalului Altieri ce au părăsitu Roma îndrumănduse spre nordul Paliei și dupre cum se crede spre Viena, se pare a nu avea altu țelu, de cătu îngrijirea populației ce crește din zi în zi din partea francezilor cătră guvernul Romanu, și ea va putea avea urmări însemnătoare într'unu viitoriu foarte apropieru. Diverse. În 19 Isaie, locuitorii de la Ciunfanadi, in contatul Derri (Irlanda), atrași pe țărmu prin unu sgomotu estraordinaru ce se auzia despre marea, nu tărziu văzură o mulțime de balene ce înotau prea repede spre baie. Marea fiind unaltă în momentul acesta, amfibiile pășiră cu lespire peste barieră și naintiră într'atăta încătu retragerea ai ce făcu cu neputință. Populațiea din prejmete începu îndată a se folosi de această împregiurare: țeranii ce inarmară KB sinețe, cu securi și cu furite, și se aruncară în mape numer: în totu feliul de barce spre a face prinsoarea acestor fiare marine. O lăsind'o din mănă pănă ce de a trage pe malu prinsoarea lui. Încurăndu apa de completă vadavruri a sălimanelor dositoace, și 80 de aceste animale erau balenelor, prinse, erau și erau una din balene mineau au isbutitu văditu stricarea înșirate de țărmu. Toate din feliul cel micu al de măsură de la 13 pănă la 20 picioare. Doi neguțitori din Dublinu, DD Foster și Grama îndată ce luără știință despre această minunată păscuire, au alergatu acolo și au cumpăratu toate balenele scenă estraordinară înțepu atuncea. tătarii aruncau asupra victimelor loru o ploae aproape de descărcături, și le răniau adăncut în coaste o poziție frumoasă de pe deal cu armele lor. Balenele le cu desnerație, dăndu baie roșită de sănge, pituri puternice giungeau astfel una de coadă, pe protivnicii astă originală apucăndu de coată se apărau și e Lisuămură în toate părțile lo capitalei care adec copi alor, fără Asal 128 lungul, aflătoriu însă țce voru voi ca adreseză cătră proprietari nici unul din aceștiea să fi fostu rănitu, Sce Manolachi au avutu episoduri de zisuului printrei Cu Iași mi a cumpăra Turcescu No. s'au văzutu unu păscaru petemătoriu sfărșirea tocmelei. in macaraoa Sărăriei de biserica Sf. Haralambie, anăndu D. Emanoil D. Ștefănescu, ulița Feredetoată prejmezele D. de unde partea apusenă acestu locuiă 360, pentru prețil sec miei. Doritorii secs ER Domnul Așaru dinuistu oranțezu renumitu, au sositu în Iași de vreo căteva zile de la Iarmarocul de la Fălticeni. Cu toate că timpul au fostu îndestul de rău, totuși au das împedecatu de a face peste dose mii de operații detiste gratis". Fama gravurilor și a elicsirului seu au căpătatu încă o mai mare vestire de cătu în anul trecutu. În urma numeroaselor îndemnări de ice ac adresatu de cătră boerii minerogilopsi din Galați, el pleacă în curăndu spre această politie și de acolo în Romăniea. Mai Nou. Apele IPvarului au înecatu mai negiumătate Mindenul cal. Banariei, „pașpesa ca el recomendează totu elicmindu mari perderi. În 10 Augustu au fsirul și pravurile sale, la întoarcerea sa începutu prorogație a Adunărei Naționale din lel Ba opera persoanele ce vor bine voiai Franției, vacanțiile parlamentare inch nu păstra încredirea lor, sigure fiindu că nu vor cepură din 3. - Lord-mezul in 9 diminea fi amăgite. ța au părăsitu Parisul. - Prorogația (urnirea) parlamentului englezu s'au făcutu în 8 Avgustu la 2 după amează de cătră regină. ÎMȘIPNCĂRI. NE DS Jrrul Consulatului austrieanu aflăndusă unu asortimentu însămnătoriu de feliurite mobile păstrate în ce mai bună stare și intre dînsele și foarte elegante, precum și obiecte de porțelanu și steclării, pojăjii de casă, o emnie, și în sfărșitu hamuri, urmează a se vinde prin mezate. De aceea ce aduce la obștească șiință, că Mezatul se va începe lunea viitoare alecă 12, Augustu dimineață la 10 la căndu și toți doritorii de cumptărare sănt postiți a se afla față spre aurdisire. ide là il passera en Vala chic. ceasuri. Rendant son absence il recommande toț‘jours son elinig et ses poudres; à son retour ii s'emrghessega d'offrir ses services aux reg. bird qui auront bien voulu lui conserver Ce vinde de veci unu locu gospodu in mă- lepg confiance, etant sûres qu’elles ne seront pime de 9 stănjini fațada de aa uliță și roint tgomrees dans leur espoir. | Le sieur Achard, dentiste français renommé vient d'arriver dans Ia Capitale depuis quel- jours de Ta foire de Falticheny. Malgré În Oitelul K. K. Agenții și a Ghenele mauvais temps. il n'a pas été empèché de faire plus de deux mille opérations gratuites. La réputation de ses poudres et de son lelixir a acquis celle fois-ci un plus grand sucner que l'année dernicre. À la suite de nombreuses demandes faites par les boyards et les négocians de Galatz, il se gendga bientôt dans cette dernière ville, et trebue să facemu o esApropo despre vinu plicație cetitorilor. Cataro, Scutari și permurile lacului sântu bogate de vineturi de calitate aleasă. Dintr'unuce putu, Afganezii, cu toții mahometani, străngeau vinul, dară nu'ndrăzneau să se atingă de dânsul, spre ace supune legei profetului, care oprește întrebuințarea avi. Benegienii, Austrienii în fie-care anu Bineau de cumpărau culesul și în cursu de mai multe segule pici unu Albanezii nu știu macar ce felu de gustu avea mustul viței. | N Asanezii| Astăzi, musulmani cad creștini, toți beți vinu. De unde pune oa pe asta? Bată o explicație ce amu aflage la Scușpri. Că ntu grecii aduseră creștinismul la Gheghi (numele primitiiu al Albanezilor) neofiții neaflăndu în epangeaie oprirea băuturii vinului, deveniră mail toți bețivi, mai ăntăiu spre scandalul cel mare al compatrioților lor musulmani. Către acestea, Albanezii își depuneau spada lor în serviciul națiunilor Occidentului. Unul din artalele lor fregimentul servindu subu stindardele franceze în Germaniea, avea în finul său mai mulți catolici, prin urmare mai mulți bețivi. Cești din urmă în agiunul și dimineața unei bătălii, se pregătiau prin îndesite băuturi în contra ostinelelor zilei. Ceialalți venu'și întăriau curejul de căzu prin cuvintele coranului, băgără de seamă că creștnii legini bărbătește în lungu min curmeziși; » de bravi, astfel cu ei înțepură a crede că vinul âi făcea așa ! El o începu italienește, ce înformă despre piia noastră, de scopul călătoriei noastre, între Din acea zi, Albanezii musulmani sau creștini, bunindu în întrebările sale cele cam familiare unu băură vinul țării lor ne gare ei li'l înlesnia; încunguru plinu de cuternile mi cumpătare. însă o casă la dânșii piudecară înțelepțește de Noi sfărșiamu acum gustarea, căndu una din uși anebe și, pentru a fi împăcați cu conștiinția ce da din antreta ce descisă, întrăndu dese fetelor și cu Mohimetu, scolarii săi vindeau vinul de o frumuseță rară, de vărstăria de șese sprelor neatinsu băndu numai ne aa vecinilor lor ca zece ne optusprezece ani, mi se păreau a fi surori Tolici.oreen- Acestiea simțiră că consumațiea agiungea din se Ele erau înbrăcate în costiumu orientalu, sau în ce mai însemnată, și prin urmare numai poiă lor însă Ne era coperită ca a turcoaicelor, ele a vinde streinilor vinul lor, de mi vinul Albaniei ne aduceau care minune, ospătătoriul nostru ne lene care'l beu mahometinii e creștinescu, eară acel prezentă zicăndui. ne care pasele venețiane, romane și neapolitaneîl Aceste'sufetele mele, transpoartă spre a fi consunatu de Papa sau de ma Noine închintrămu; ele respunsără la salutarea noaestățile lor prea catolice regele de Neapole și stră prin unu surisumi ce așezără ne divanu, unde împăratul Austriei, e mahometanu, și apoi ne pusesemu după părintele lor. Acesta ne întrebă de proimu să vizitămu poli- Vulcinio, tica, portul, scelea de construcție (dspape de vase) de la Poiana, mia destinde Bovina pănă la Dulci ne, înfățoșind misă pe dănsul de ciceromuani dăndune în disposiție una din barcele sale cu Toate aceste se făcură în tăcere, doisprezece păstași. Ei dăduiu unu leu conductorului nostru dăndui la respunsul postru încuprințetoriu, ce mă din drumul, mi ne așezărămu ne perinise din pregurul nou scripii sei mine invită al urma. Aceștia ne meseiduseră pintr'o galerie așternută cu marmoră roșie. Noi ne aflamu la unu Albanezu din cei de frunte, pănă la o sală întinsă înmobiliată în gustul oneguțitoriu și arm rurientali, mi unde transportasă acum pgamandanașele După ve amu fănutu gustarea apoi socoti degu noastre, făcăndune semnu să ne schimbămi de strae piință ospătătorinul nostru a începe porba și de încălțăminte. (pripa) IX pes ” SFGGGGG "An Tin orp afi ea, Buciumălui Romani reșii