Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-07-30 / nr. 9

44 ZIMBPO.I c­­.- Înalțimea Ca Pri­ncipele Domnitoru are ce întreprindi în curăndu o călătorie în ținuturile țerei de țosu, ce n'au aputu timpu de a le vizita în Purcederea Dominitoriului e hotărită pentră mercuri, tiu Augustu­ JL S­­are să ce ducă mai întăiu la moșiea Ca Bă­­călătoriea Sa din anul trecutu. seștii din ținutul Fălciiului spre a asista la sănțim­­e acea mumie. De acolo Î. L. ăș sa urma qua nuturi. În curăndu vomu da științe mai cu amănuntul despre aceasta.­ ­opi Apesse Sérehtssinie le Prince Règnant va bientôt cntreprendre une tournée dans les distrits de la Basse Moldivie, qu'Elle n'a pas eu le tems de visiter dans Son voyage de l'année dernicre. Le départ du Prince est fixé à meg­­eredi, {er Août; S. A. se rendra d'abord à sa terre de Vassesemi dans le dis­­șist de Falchi pour assister à la consécration de l'Eglise qu'Elle y a fet m­­tir. De là Elle continuera Son voyage duns les districts Nous donnerons bientôt là des;us de plus anles détails. en bisericei ce au zidit­ o inte călătoriea prin ți- l­ ­­­­ac Revista Rouiea. Consiliul federalu aa Soi­erei au adre­­satu in 18 iulie Cantoanelor o circulară făcăndule cunoscuta că guvernul franțezu s'au trasu învoirea, pe care mai nainte o dădusă refugiu­lor politici de a trece pe pămăntul său, și prin urmar­­ele cantoane­­le trebuiau să ce măntue de refeugiu­ dacă nu voru să'i ție pe spinarea lor.­­ Generalul an șefu al arm­ei daneze e pomnitu generalu guvernatoru la Șlesingu, și in acestu chipu Ba avea in­mănele sale administrațiea civilă și militară a acestui ducatu. Acestu generalu e iubitu de țară, din pricina caracterului său celui împăciui­­toriu și eminescu, atătu nainte cătu și du­­pă biruință. Nici unu actu săngerosu, nici o esecuție militară in contra locuitorilor înarmați, d­ar in zilele cele mai infocate a­le tulburărilor, n'au imbracatu in doliu familiile oamenilor celor mai compromi­­tați in revoluție numirea D. Bodelșvintu, fratele deputatului, la ministerien de finan­­țe în Prusiea se pere acum a fi oficială.­­ Se pare ca de­siguru că puterile Prusiei și a­le Austriei din Hesa electorală încă s'au mai prelungitu a rămăne pe o lună. Totu astă noutare se llasă și pentru Hols­­taipn, ce crede însă că pentru ei e pre tim­­purie. Ducele de Anhalt-Desau și Anhalt- Ghieten au desfăcutu mi ea Camerile mi au suspe­ndantu articulug Constituției au aces­­tei țeri mici, care îndatorește de a convo­­ca Camere noue in șese zeci de zile. Este adevăratu că ministrul Statului e însărcinatu de a supune ducel­e o lege provizorie des­­pre convocarea unei Diete noue. Ducele sburgu aru fi declaratu atătu în numele său voturi după propunerea D. Herwood ca să ce cătu și in acel al Prusiei ii aa Austriei sa facă o adresă cătră Regină, spre a căpăta în împrejurări de tulburări în Italiea, ace­ învoirea de a se păstra Palatul de cristali d­e trei puteri voru interveni în această ța­­pănă la Jiu Maiu a anului pistoriu. pr, ateastă notă fu desadeverită. Gaseta D. Dis Lombr­ibă cu unu testamentu prin nota de Prusiea după știri sigure primite de care rănduește de­legatori universali ne la San.-Petersburgu zice și ea din pritei directorii Companiei Oet-Indiilo,, îndatoria­­că n'au fostu pici unu felu de notă rusas- dlui de a intemeca așăzăminte de educație că în acestu scopu adresatu lordului Pal­­in Indostanu. meritoru­ fFrranțiea. la Parisu s'au anunțatu so­­rbesestiea prorogației Adunărei naționa­­lirea în curăndu a lui Mirza Reza, însărci­­ne din Franțiea s'au sfărșitu în 29 Iulie natul Șahului de Persefea cu omisie estra­­de ci dănduse că ea­ și Ba începe vacanțiile la ordinară. Mirza Reza care au făcutu stu­ 10 Avgustu și voru ține pănă la 4 Noemv­­riile sale in Franțiea, este unul din cei 6 pie, dupre kom ce vede acesta este termi- perși pe care D. Ghiuzo in 1845 iau încredin­­țul cel mare ce se pute adopta, care se vo­­tatu spre educație D. Gas și astăzi e unul din­tle cu 120 in coptra a 232 voturi. Ele condu­ci mai aleși barbați din țara sa: educație, însă Eliseul căpătă această mulțămire, și cunoștințile case l'au făcutu a ce prețui magoritatea au deciz adu că adoazi va păși ptr­upu chipu cu totul particularu la curtea aa penoipe a biuroului său, ale căruia înebr­­din Teheranu. El amine in Franțiea cu o­cinări încetează regulatu la 12, adică doue ovită numeroasă, și aduce mai mulți tineri zile după prorogație. Așa­dară se știera acelor din­tăi familii spre a le face că o luptă este încăerată pentru a îndeparte educațiea­ din biurou prin această alegere pe cei patru - D. Ernest­ Baroș, fiiul Ministrului tre­­mădulari bonapartisui. vilor din afară și împegatu aa cabinetul său.­­Se scrie de la Alesandriea cu data din au purcesu aa Paliea însărcinatu cu o mi- 20 iulie in Taimisu, că pe înțălegirile chin­­eie estraordinară și grabnică. e M S. Sultanul și Viceregele isu aproape,­­ Ku moartea mareșalului Sevastiani, pu regulatu. Puntul cel mai supărătoriu semănu de cătu cinci mareșali in Frapți- Pașa este că tu trebuitu să se des­­ea car­­ su: M. Sultu numitu în 1804; M. brace de puterea vieței și morței de avea asu- Cherar numitu 1830; M.Reil numitu in 1811; pra locuitorilor Egiptului, rămăindu aceste M. Geromu Depaparte pustiu în 1849. M. dreptu M. din care pricină Eselman npumitu in 1851. aru pune ne­viie­rege in neputință de apă­­­ giurnalele de la Havră din 22 Iulie a­­stra pacea și liniștea în Cgintu, de care se­nunță că ambasadorul Franției din Portu­­impărtășește de la moartea lui Ceâmet-Ali­­galiea D. A. Baro, au sositu acolo cu pa­­­­rilul atingătoriu de ftilurile eclesias­­eul vaporului de resbelu Narval vepindu d­e însfărșitu ce citi wi pentru a treia oară de la Lisabona, și s'au primitu de camera Lorzilor. Lor­ - Pănă acuma guvernul din Pirisu să mul­ totu in acestu timpu într'o proclam­ație dă speranță că cutetrelile ducate de Anhaltu nvoru avea în curăndu o constituție comună. dar Aberdeen au protestatu pănă în sfăr­­t pămisă de a privirea calitatea deosebitelor situ in contra unei măsuri pe care o numește producte din prin spițării și acea a siropu­­ratală, și pe care o crede menită a pro­­rilor cum și a altor obiecte pregătite, si­­luce mari nenorociri in viitoriu. Camera co­­rupurile însă cele de gustu­ri care cea mai­­ Nota prin care Cabinetul de Can. Peter­­șanilor au decidatu cu 75 în contra a 17 mare parte ce văndu prin alte așăzăminte 1 .­.­.- ESS = DDDD - articul D, după care zici că eclipsul s'au începutu din partea dreapta și între articul redtanției totu din acel jurnalu, ne zice că s'au începutu a se întu­­neca din marginea anscans, eu lasu ne D. R. cel giudece dacă aceste doue părți săntu una și de nu ce colonescă; apoi zice c'au începutu puntu la 4 și 15. m. și de ce nu la 4. și 10, poate unde zice Dumnelui numai?­ sau că ornicul Dămisale s'au regulatu după acel al redacației, pe lăngă aceste 5. ș. mai tărzie, în fața a doua coloana a patra răndul șepte găsăscu 4. oare 25. m. căndu poi în articul, răndul al optule amu însemnatu numai 10 s. aceste 15 m. greșală tipografică aru putea ou ne îndreptățască și ne noi îngreșala tipogra­­fică de 26 rpaile 1. șinutu lun. nordică mi 25 rp. lungime răsărite­ană, căci dacă s'aru șitea face n­'unu apelu onor. D. abonați ai Zimbrului ce săntu peste 400, foarte ușoru s'aru încredița D. R. că mai multu de 30 de esemplare n'ac eștiu cu nume­­piiu ce le arată Dumnelui, dară cu 479 81, lăț. pordică mi 25” lun, prespitemnt, încătu pentru 10 m­, ale lungimei de lipeăscu mă plecu în pintea Du­­nt, poftindul însă a le înlocui prin 9m. 45 ce. as. risăritesnă.­­ Dans D. R. este pina de scrupulosu controloru­­l adevărului ca și vechiu cetitoriu al Mondamiei, precum în Zimvorul cel tineretu au pilatu greșăli ne m­ă date dreptul de advocptu al prosti­­mei pinante, fon,te cșori pointe descoperi­ti În Moldavprea greșeli gogonate, (ne care ea însă crede de tipografice) cami în articbl Roșiea ame cepu”) — Domninăele făle peptruiu și anoi Ple. P­­ironomi peru (de ne ai totul unul dară doi neru ?) Pușăriul - cog - cabi­­ne steagurile imperiale 16151-1851 mi nu știu da­­că data de 161314­ ființită în vre o istorie a R­usiei apropo de împrejurarea pentru care se însamnă în acel Giurnalu. Nu aru fi foștu de mirare nici cumu D. R. iubitorului de adevăru de a ceti totu în publicări de ale Redacației Albinei precumu în Vulu­m­ul oficiealu N­o 49 iunie 24 anul curgătoriu anocsa E pentru pensii art. 10 unde zice că pen­­d­ea încetează prin unu actu criminalu sau pre unu atestatu (în locu de atentatu) în protiva institu­ ne­li săgetatu în față, nu potu cunoaște de că tu ct acestu onorabilu R. este Redacatorul, adică acelui ap­­tical, că R. nu este unu prostu după cum zice, dart lon caracteru Rău, unu scriitoru Răzitoriu caë de­­răzitoriu însă nu și Romănu, căci precum se vede de și împunge bine cu condeiul, împunge însă în­­tr'o limbă nu romănă, ce de 6poui. [pin cuvăntul Prostime din Zimbru care întru arăta înflăcără pe D. R. ca din partemi declaru că amu fostă cu totul streinu de a ataci amorin­­țiilor spu a găvernului, ka iubitoriu de adevăru și intiniduna al cuiva, de s'nu atribuitu în genere acelei prețuitoru acelei podargii amu fi pututu face de ne proștini care în întunecata ei pe știință as crede o împuiare dușmină Ka nouă, cel puținui vre o lu­­ce de unde ori'te aprofunzime a științei subu cu păniu, ape așinte prietinească care ns ce pede nicăirea că cine a pututu să să sopre soprele, luna cănișu ublicată. D. R. p'au trecutu cu pederea nimică din de map­ui cătu'seu de departe de pășăniu, bităndu aceea ne au găsitu îndemăraticu pentru atacul lui | Dumnezeu prin paza sufletului 13 datu omului mă va erta deci mi­ne mine ai întrepa de ce ziie; are putere cel face prednică de ărzitoriul seu. rogu­ne On. Rodanțio trece în Foiletonul său (mil la acepotă ocazie­ni fără de toroși socotit­l ns a trece?) - D. D. lor Profesorii (wi­ns pro- împărtăși următoarele relații despre eclipsuri, fesori?) - în colonele (și ns colomele?)­- npap- după D. Moano și alții. cogel (ci nu placatul?) - pot ftindu­ne oeritorii . Rezonu levu pricinile eclipeilor solare inș genere ce întruni (wi ns ne­doritori?) - mam (și Departarea lunei de pămăntu este aproape mai m'ami?= proști (mi­ns phropse?) jimetate mi de analpa estime parte din departarea connelui de nu plumate elu fumogate?) - orniciile (m­i hi­or- pămănii, CE­ ai diametrul aovnicu al lunei este mai a­priile?) - prostimea înteru a murm­uira (și pu în­­ge) Coupes e mai mare de cutu pe măniul de 1,328,000 de ori utrumentele ..3- la Lunie departe de coupe de — —­­­­ :83.333 Chilomsiro | | netu (de ce pu dusu?) — nas (de we ns p'au?) Domnelu F. de­arnă ocutul acestei inițiale de unde vuni Moldov­enești mi a­­ Mona 6 mpi mină de cătu pămăntul de — —­­ 49 de opi + tu. e pe porie de sopre-- == - 154.6.433. Chilomei­runi Chilometru spu 1 metre săntu întogșni cu 431 stăn­­este mape de — —­­ 9.280.000. m. putr. geo.­­ pe 19328 napte din es.

Next