Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-07-30 / nr. 9
44 ZIMBPO.I c.- Înalțimea Ca Principele Domnitoru are ce întreprindi în curăndu o călătorie în ținuturile țerei de țosu, ce n'au aputu timpu de a le vizita în Purcederea Dominitoriului e hotărită pentră mercuri, tiu Augustu JL Sare să ce ducă mai întăiu la moșiea Ca Băcălătoriea Sa din anul trecutu. seștii din ținutul Fălciiului spre a asista la sănțime acea mumie. De acolo Î. L. ăș sa urma qua nuturi. În curăndu vomu da științe mai cu amănuntul despre aceasta. opi Apesse Sérehtssinie le Prince Règnant va bientôt cntreprendre une tournée dans les distrits de la Basse Moldivie, qu'Elle n'a pas eu le tems de visiter dans Son voyage de l'année dernicre. Le départ du Prince est fixé à megeredi, {er Août; S. A. se rendra d'abord à sa terre de Vassesemi dans le disșist de Falchi pour assister à la consécration de l'Eglise qu'Elle y a fet mtir. De là Elle continuera Son voyage duns les districts Nous donnerons bientôt là des;us de plus anles détails. en bisericei ce au zidit o inte călătoriea prin ți- l ac Revista Rouiea. Consiliul federalu aa Soierei au adresatu in 18 iulie Cantoanelor o circulară făcăndule cunoscuta că guvernul franțezu s'au trasu învoirea, pe care mai nainte o dădusă refugiulor politici de a trece pe pămăntul său, și prin urmarele cantoanele trebuiau să ce măntue de refeugiu dacă nu voru să'i ție pe spinarea lor. Generalul an șefu al armei daneze e pomnitu generalu guvernatoru la Șlesingu, și in acestu chipu Ba avea inmănele sale administrațiea civilă și militară a acestui ducatu. Acestu generalu e iubitu de țară, din pricina caracterului său celui împăciuitoriu și eminescu, atătu nainte cătu și după biruință. Nici unu actu săngerosu, nici o esecuție militară in contra locuitorilor înarmați, dar in zilele cele mai infocate ale tulburărilor, n'au imbracatu in doliu familiile oamenilor celor mai compromitați in revoluție numirea D. Bodelșvintu, fratele deputatului, la ministerien de finanțe în Prusiea se pere acum a fi oficială. Se pare ca desiguru că puterile Prusiei și ale Austriei din Hesa electorală încă s'au mai prelungitu a rămăne pe o lună. Totu astă noutare se llasă și pentru Holstaipn, ce crede însă că pentru ei e pre timpurie. Ducele de Anhalt-Desau și Anhalt- Ghieten au desfăcutu mi ea Camerile mi au suspendantu articulug Constituției au acestei țeri mici, care îndatorește de a convoca Camere noue in șese zeci de zile. Este adevăratu că ministrul Statului e însărcinatu de a supune ducele o lege provizorie despre convocarea unei Diete noue. Ducele sburgu aru fi declaratu atătu în numele său voturi după propunerea D. Herwood ca să ce cătu și in acel al Prusiei ii aa Austriei sa facă o adresă cătră Regină, spre a căpăta în împrejurări de tulburări în Italiea, ace învoirea de a se păstra Palatul de cristali de trei puteri voru interveni în această țapănă la Jiu Maiu a anului pistoriu. pr, ateastă notă fu desadeverită. Gaseta D. Dis Lombribă cu unu testamentu prin nota de Prusiea după știri sigure primite de care rănduește delegatori universali ne la San.-Petersburgu zice și ea din pritei directorii Companiei Oet-Indiilo,, îndatoriacă n'au fostu pici unu felu de notă rusas- dlui de a intemeca așăzăminte de educație că în acestu scopu adresatu lordului Palin Indostanu. meritoru fFrranțiea. la Parisu s'au anunțatu sorbesestiea prorogației Adunărei naționalirea în curăndu a lui Mirza Reza, însărcine din Franțiea s'au sfărșitu în 29 Iulie natul Șahului de Persefea cu omisie estrade ci dănduse că ea și Ba începe vacanțiile la ordinară. Mirza Reza care au făcutu stu 10 Avgustu și voru ține pănă la 4 Noemvriile sale in Franțiea, este unul din cei 6 pie, dupre kom ce vede acesta este termi- perși pe care D. Ghiuzo in 1845 iau încredințul cel mare ce se pute adopta, care se votatu spre educație D. Gas și astăzi e unul dintle cu 120 in coptra a 232 voturi. Ele conduci mai aleși barbați din țara sa: educație, însă Eliseul căpătă această mulțămire, și cunoștințile case l'au făcutu a ce prețui magoritatea au deciz adu că adoazi va păși ptrupu chipu cu totul particularu la curtea aa penoipe a biuroului său, ale căruia înebrdin Teheranu. El amine in Franțiea cu ocinări încetează regulatu la 12, adică doue ovită numeroasă, și aduce mai mulți tineri zile după prorogație. Așadară se știera acelor dintăi familii spre a le face că o luptă este încăerată pentru a îndeparte educațiea din biurou prin această alegere pe cei patru - D. Ernest Baroș, fiiul Ministrului tremădulari bonapartisui. vilor din afară și împegatu aa cabinetul său.Se scrie de la Alesandriea cu data din au purcesu aa Paliea însărcinatu cu o mi- 20 iulie in Taimisu, că pe înțălegirile chineie estraordinară și grabnică. e M S. Sultanul și Viceregele isu aproape, Ku moartea mareșalului Sevastiani, pu regulatu. Puntul cel mai supărătoriu semănu de cătu cinci mareșali in Frapți- Pașa este că tu trebuitu să se desea car su: M. Sultu numitu în 1804; M. brace de puterea vieței și morței de avea asu- Cherar numitu 1830; M.Reil numitu in 1811; pra locuitorilor Egiptului, rămăindu aceste M. Geromu Depaparte pustiu în 1849. M. dreptu M. din care pricină Eselman npumitu in 1851. aru pune neviierege in neputință de apă giurnalele de la Havră din 22 Iulie astra pacea și liniștea în Cgintu, de care senunță că ambasadorul Franției din Portuimpărtășește de la moartea lui Ceâmet-Aligaliea D. A. Baro, au sositu acolo cu parilul atingătoriu de ftilurile eclesiaseul vaporului de resbelu Narval vepindu de însfărșitu ce citi wi pentru a treia oară de la Lisabona, și s'au primitu de camera Lorzilor. Lor - Pănă acuma guvernul din Pirisu să mul totu in acestu timpu într'o proclamație dă speranță că cutetrelile ducate de Anhaltu nvoru avea în curăndu o constituție comună. dar Aberdeen au protestatu pănă în sfărt pămisă de a privirea calitatea deosebitelor situ in contra unei măsuri pe care o numește producte din prin spițării și acea a siropuratală, și pe care o crede menită a prorilor cum și a altor obiecte pregătite, siluce mari nenorociri in viitoriu. Camera corupurile însă cele de gusturi care cea mai Nota prin care Cabinetul de Can. Peterșanilor au decidatu cu 75 în contra a 17 mare parte ce văndu prin alte așăzăminte 1 ...- ESS = DDDD - articul D, după care zici că eclipsul s'au începutu din partea dreapta și între articul redtanției totu din acel jurnalu, ne zice că s'au începutu a se întuneca din marginea anscans, eu lasu ne D. R. cel giudece dacă aceste doue părți săntu una și de nu ce colonescă; apoi zice c'au începutu puntu la 4 și 15. m. și de ce nu la 4. și 10, poate unde zice Dumnelui numai? sau că ornicul Dămisale s'au regulatu după acel al redacației, pe lăngă aceste 5. ș. mai tărzie, în fața a doua coloana a patra răndul șepte găsăscu 4. oare 25. m. căndu poi în articul, răndul al optule amu însemnatu numai 10 s. aceste 15 m. greșală tipografică aru putea ou ne îndreptățască și ne noi îngreșala tipografică de 26 rpaile 1. șinutu lun. nordică mi 25 rp. lungime răsăriteană, căci dacă s'aru șitea face n'unu apelu onor. D. abonați ai Zimbrului ce săntu peste 400, foarte ușoru s'aru încredița D. R. că mai multu de 30 de esemplare n'ac eștiu cu numepiiu ce le arată Dumnelui, dară cu 479 81, lăț. pordică mi 25” lun, prespitemnt, încătu pentru 10 m, ale lungimei de lipeăscu mă plecu în pintea Dunt, poftindul însă a le înlocui prin 9m. 45 ce. as. risăritesnă. Dans D. R. este pina de scrupulosu controlorul adevărului ca și vechiu cetitoriu al Mondamiei, precum în Zimvorul cel tineretu au pilatu greșăli ne mă date dreptul de advocptu al prostimei pinante, fon,te cșori pointe descoperiti În Moldavprea greșeli gogonate, (ne care ea însă crede de tipografice) cami în articbl Roșiea ame cepu”) — Domninăele făle peptruiu și anoi Ple. Pironomi peru (de ne ai totul unul dară doi neru ?) Pușăriul - cog - cabine steagurile imperiale 16151-1851 mi nu știu dacă data de 161314 ființită în vre o istorie a Rusiei apropo de împrejurarea pentru care se însamnă în acel Giurnalu. Nu aru fi foștu de mirare nici cumu D. R. iubitorului de adevăru de a ceti totu în publicări de ale Redacației Albinei precumu în Vulumul oficiealu No 49 iunie 24 anul curgătoriu anocsa E pentru pensii art. 10 unde zice că pendea încetează prin unu actu criminalu sau pre unu atestatu (în locu de atentatu) în protiva institu neli săgetatu în față, nu potu cunoaște de că tu ct acestu onorabilu R. este Redacatorul, adică acelui aptical, că R. nu este unu prostu după cum zice, dart lon caracteru Rău, unu scriitoru Răzitoriu caë derăzitoriu însă nu și Romănu, căci precum se vede de și împunge bine cu condeiul, împunge însă într'o limbă nu romănă, ce de 6poui. [pin cuvăntul Prostime din Zimbru care întru arăta înflăcără pe D. R. ca din partemi declaru că amu fostă cu totul streinu de a ataci amorințiilor spu a găvernului, ka iubitoriu de adevăru și intiniduna al cuiva, de s'nu atribuitu în genere acelei prețuitoru acelei podargii amu fi pututu face de ne proștini care în întunecata ei pe știință as crede o împuiare dușmină Ka nouă, cel puținui vre o luce de unde ori'te aprofunzime a științei subu cu păniu, ape așinte prietinească care ns ce pede nicăirea că cine a pututu să să sopre soprele, luna cănișu ublicată. D. R. p'au trecutu cu pederea nimică din de mapui cătu'seu de departe de pășăniu, bităndu aceea ne au găsitu îndemăraticu pentru atacul lui | Dumnezeu prin paza sufletului 13 datu omului mă va erta deci mine mine ai întrepa de ce ziie; are putere cel face prednică de ărzitoriul seu. rogune On. Rodanțio trece în Foiletonul său (mil la acepotă ocazieni fără de toroși socotitl ns a trece?) - D. D. lor Profesorii (wins pro- împărtăși următoarele relații despre eclipsuri, fesori?) - în colonele (și ns colomele?)- npap- după D. Moano și alții. cogel (ci nu placatul?) - pot ftindune oeritorii . Rezonu levu pricinile eclipeilor solare inș genere ce întruni (wi ns nedoritori?) - mam (și Departarea lunei de pămăntu este aproape mai m'ami?= proști (mins phropse?) jimetate mi de analpa estime parte din departarea connelui de nu plumate elu fumogate?) - orniciile (mi hior- pămănii, CE ai diametrul aovnicu al lunei este mai apriile?) - prostimea înteru a murmuira (și pu înge) Coupes e mai mare de cutu pe măniul de 1,328,000 de ori utrumentele ..3- la Lunie departe de coupe de — — :83.333 Chilomsiro | | netu (de ce pu dusu?) — nas (de we ns p'au?) Domnelu F. dearnă ocutul acestei inițiale de unde vuni Moldovenești mi a Mona 6 mpi mină de cătu pămăntul de — — 49 de opi + tu. e pe porie de sopre-- == - 154.6.433. Chilomeiruni Chilometru spu 1 metre săntu întogșni cu 431 stăneste mape de — — 9.280.000. m. putr. geo. pe 19328 napte din es.