Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-08-09 / nr. 12
zmbrăl - - -- 17 multu mai desăvărștite de cătu acele ce s'au pututu culege despre eclipsele de șai nainte. Gazeta până le Prusia anunță că D. Roșanu vasta la Francfortu pănă la sosirea M. S. Regelui Prusiei în acea politie. Eselența sa va insoți pe regele in marele ducatu Badepincim principatele Hohenpolernu, și apoi Ba merge la postul său în Sint-Petersburru. Franțiea. Ce zice că mai mulți din șefii partidei orleaniste, între care se însamnă și D. Diușatel, voru face o călătorie la Clermon, unde se află ducesa d'Orlean înturpănduse din Scoțiea. Ce zice că ce va trăia spre a se decida dacă principele de Juanvil se va lăsa de a se numi de candidatu la prezidența republicei. Lord-merul au invitatu pe D. Berjer și pe alte mădulare ale consiliului municipalu din Parisu, spre a șrege la Londra unde ape de a ne da o sărbătoare mare salite. În sfera politică și literară e vorbă despre o carte a D. Falu, menită a face o întigărire vie. Această carte ce va întitula Tradițiie și Astopitate. — la Parisu in 1 Avgustu termometrul ingineriului Șevalier, la o oară arăta 30 de grade 7 zecimi. — D. de Coetlosche au depusu o propunere ce are de scopu reașăzarea lucrului prin închisori, cu oarecare condiții, și în niște margini prescrise de autoru. Lord-merul Londrei și ambii prefecți de Parisu, la întăia lor întălnire, au fostu siliți de a se saluta numai prin gesturi. Lord-merul nu știe nici unu cuvăntu franțuzește, și prefecții francezi nici unul englezește, mărire educației grece și latine, numită clasică, ce au făcutu pe doi mari barbați de statuen ce saluteze muțește!Se vorbește că politica Parisului spre a păstra suvenirul visitei Lordmerului și a municipalității Londrei va să fae o medalie aducătoare-aminte mi ape să facă unu albumu in care voru fi săpate cele mai frumoase episoade ale sărbătorii. Testul acestui albumu va fi spolitește și oranțuzește. Damele de la Hal din Parisu trebuia să trimită a doua zi o deputație la Otelul poliției pentru a prezenta omagiurile lor Lordului meru mi a hărăzi unu buchetu mărețu nepoatei sale, ce l'au acompaniatu in vocajul seu. Uniu industrialu de la Bordo organizază in acestu momentu o partidă de plăcere spre a face giurul sumei. Prețul locului este numai de 4,500 franc. (15,900 lei.) Uniu jurnalu democraticu din Mapciaica înseamnă fapta următoare: judele de pace de la Ieru in locu de a lăsa pe actele publice formula:; 1U numele poporului, Republica franțezăa, au socotitu de cuviință a le înlocui prin: Noi Prezidentul Penséainei, celor we voruvi de ceste de faus, splutare? (iubut titlul: Ebclinsul de sopre wi orolossa (casorninul) astronomicu din Straspuriu, ce cetește articulul următoru în ferierul Rinului de giosu. Se știe că minunatul orologiu al Domnului Svilge, au fostu imaginatu mi construitu cu atăta artă și curateță, incă tu el reproduce și face ochiului văzute prin jocul mecanismului seu, nu numai răndul obicinuitu al schimbărilor timpului, și marșa părută a stelelor, dară incă și fenomenele in schimbările cele mai delicate ale mișcărilor lor. Era deci unu ce foarte curios, a observa congingerea (intălpirea) astronomică, din 16 iulie arătăndu-se așa zicăndu in proporții microscopice, pe unul din cadranele orologiului catedralei, in acelaș timpu și chipu precum urma și in spațiul nemărginitu. În mijlocul cadranului despre care vorbimu (cadranul de șizapcu de gosu) menitu pentru arătările calendarului și a timpului văzutu se figura după cum se știe globul pămintescu, orientatu (așăzatu) pe meridianul Strasburgului, și asfelu înfățoșindu privirilor toate țerile ce se află pe emisfera care ameazănoapte. În giurul acelui globu ce mișcha dupe arătătoare sfărșite, unul prin unu discu auritu, cu raze închipuindu pre soare, celalaltu prin unu globu micu de colorit argintinu, de o parte și negru de ceelaltă, înfățoșindu pre lună; îndepărtările acestor doue astre stau în raportulzabtu cu mărimea lor mijlocie, aceea ce era neapăratu pentru ca ele se poată figura fenomenul eclipsului. Această lună mică al căriea diametru deo potrivă de abie se mișcă nici de cum pe cadranu, precum nici in ceruri, într'o orbită circulară; această luniță de mărimea unui hapt 4e s'au văzutu în”„iulie la minuta wi secunda aratată de D. Fincu, apropiinduse de discul numai puținu micu al soarelui Compului Șinlie wi acoperindu mai întăiu o părticică, apoi o altă mai mare, după aceea trecăndu marginea improtivită intro desevărșită și absolută înțelegere cu fazele eclipsului aevniiu. Se adăogimu incă prin tăerea hipotetică a liniilor tangente a globului lunaru, ce putea atuncea determina zona emisferei unde anume s'au pututu bucura de privirea eclinsului totalu. Mulțimea curioșilor ce grămădise la intrarea catedralei, unde nu se auzia alta de cătu esclămări de mirare și bucurie, la privirea acestui minunatu rezultatu al unei îndoite silințe al spiritului eminescu și al autorului acestui aparatu mecanicu. Streinii mai cu samă se perdeau ne lăngă D. Șlighe neștiindu cum să'l gratuleze. O damă Sfedeză neputăndu și arăta entusiasmul ce 'i pricinuise aceea ce văzu și auzi, strănse in mănele sale, mănele omului celui precătu de modestu pre arăta și de învățatu ce înavuțise Strasburgul cu astă capodoperă neasemănată, coperindule cu săruteri de admirare. Italica. Se scrie de la Roma în Curieriul Mercantilu de la Genua. „Papa nu are mai multu sănta locuință și e foarte supăratu. Francezii au voitu numai decăzu pentru ca să fie în localul acesta 70.000 de pușce ce erau în palatul Vaticanului. Săntul Părinte s'au plănsit cu amaru despre aceasta generalului Gema: acesta ăși spală mănele, zicăndu că el ascultă poroncile ministrului de resbeluri ale guvernămăntului seu. Asta nu există mai multu între arme cu o giumătate de centimetru și care nutru crimene politice. Se adaoge încă că la Papa Pio al VI și între Franți ea, Cardinalul Altieri au pornitu Ce vorbenrea dorită, ori de la Roma spre Marșieaste multu despre acestu voiagu, ce zice că el merge în Lombardiea cu o misiune a guvernămăntului; alții zicu că s'aru fi ducăndu la Piena. Gazeta Bilancia adeverește noutatea arestațiilor făcute la Verona dintre persoanele rangu mare și după cum se pare, penetri care garu fi religiea, naravurile, țara ei este obiectul tuturor îngrijirilor, tuturor băgărilor de samă. Fugariul osănditu scapă subucoperemâăntul celui ăntăiu albanezu ce l'aru întărni și acesta de'ndată se socoate onoratu de a'l apăra în contra tuturor. O tradițiune săngerată ne dovidește aceasta. Astă tradițiune e din zilele noastre, tămplată pe timpul lui Ali-Pașa. Bată. În cursul unei călătorii pe care leul Albaniei o făcea în staturile case (1819) , ce aduse o lună italiană pe care pirații din Dulcinio o răpise de pe o galiotă malteză. Acel ce ie prezentă era unu tănăru îndrăznețu ca de douezeci de ani, cu ochiul profundu și energicu. Paliana era frumoasă, și Ali omeni de îndată pentru haremul său. - Chu Bei ne dânsa, întrebă ex nepiratu. - Cinci sute de lei (ca la 4800 de lei de ai nostri), respunde acesta. - E prea scumpu, ține doue sute. - Apoi â îmi ducu sclava la Stambulu; Sultanul va fi mai dreptu de cătu tine. - Tinu Bei duce-o, strigă mama scrâșnindu din dinții săi cei albi și fulgerăndu ne piratu cu oprivire teribilă. Eu o ieu degeaba, căci ea îmi place și tu ești sclavul meu. Acestea ce tămplau subu murii Scutarii. Nu o voiu duce-o fierespunde piratul, dară nici tu nu vei ave-o. Și giunghie cu pumnariul pe italiană ce cade și moare ne locu. Apoi sărindu pe deasupra coardistilor lui Ali, fuge'n politie, dară strămtori tu de aproape și căzu pe ce să fie prinsu, intră, spărietu în cea ăntăie casă ce i se înfățoșază, și află pre unu bătrânu fumăndu și pipa. Eu sântu oaspele tău, ascunde-mă, zise el. - Vină, respinsă bătrâănul. Și el îl acopere cu pei de țapu și se pune peste dânsul. Soldații pașii sosescu- Unu omu au intratu la tine? - Dară. Unde'i el? - Nu potu să'l spunu. - Ju vomu afla noi, fii siguru. - Și scodorescu pin casă. Bătrânul stă ne locu, și fugariul rămăne ne aflatu? Însă Ali sosește: - Căne-zise el, de nu'mi dai pre oaspete tău în minutu, te spănzura naintea casei. - Or spunzărătoare, respunde cu liniște bătrânul. Faceți-o, zise Ali. Se îngroapă unu stălpu în pământu, de acesta se anină o frănbie, doi soldați beau pe bătrănu de subsuoară; el suride mi singuru își petrece șreangului ne subu gâtu mirmurăndu. Dumnezeu e mare! așa au fostu scrisu! Dară deodată perle de țapu fugu în dreapta și în stănga, piratul cape, s'aspărle spre condite, tae fumea cu pumnariul său și zice liniștitu pașii: - Dă drumul omului, căci iată-mă. - Lipsește mi li, respunde Ali, ești bravu, mi cei bravi nu moru niciodată de ștreangu. Bătrânul e dusu cu triumfu pe strade, și Albanezii repetează în coru unu imnu anticu care sărbătorește datoriile ospitalității. Lăsarămu dată carvenseraiul și amu primitu ospitalitatea albaneză. — Menenopouipe, îmi zise Fernando, că la Parisu moravurile sântu cu totul deosebite, mi unde casele nu sântu nici de cum azilu în contra creditorilor, a acestor pașale ale Apusului! Conducătorul nostru ne duse pintr'o stradă destulu de largă afară de portu și se opri naintea unei ușe unde fuma unu albanezu. Acesta se sculă, ne salută cu unu sursu de recunoștință, mulțemindune astfeliu căci amu alesu casa sa. Apoi ne invită să intrămu, bătu în palme, și la acestu semnalu doi sclavi ce arătară. El le dădu căte-va ordine. Îndată puseră o masă omplură de fructe, de carne și de garafe, prin care se oglindea vinul cel limpede mișcăntestoriu de Scutari. nodul