Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1974 (Anul 30, nr. 1-26)

1974-04-24 / nr. 17

J »IBfdiQTSCA I rl« A­I PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA! • ANUI XXX wh­stpararea patriei 1% Mii ;|j MJ WnTTCVJ al sili HI pu -| | H7fyi¥ïlM J nMHi’ pagini - L a Intîlnirea cu activul de partid al armatei de la sfîrșitul lunii mai a anului trecut, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Repu­blicii, cu grija ce il caracterizează pentru pregătirea multilaterală a schimbului de mîine al țării, sub­linia necesitatea creșterii valorii de înal­tă școală politică a instituției noastre ostășești, sporirea contribuției ei la formarea pentru muncă și viață a ti­nerilor care, an de an, vin să-și facă datoria sub drapel. Prin aceasta, co­mandantul nostru suprem reliefa una din sarcinile centrale ce derivă pentru armată, ca parte inseparabilă a sta­tului, din documentele Congresului al X-lea al partidului, din programul e­­ducației comuniste pe linia edificării omului nou, înaintat, apărător dîrz al cuceririlor revoluționare ale poporu­luptă, elanul de care sînt cuprinși pentru a cinsti cu rezultate superioare în toate domeniile activității ostă­șești marile evenimente politice din acest an, ca și virtuțile morale și ce­tățenești pe care le probează după trecerea lor în rezervă ilustrează con­vingător că armata își îndeplinește cu hotărîre și conștiință partinică rolul educativ ce i s-a conferit. Remarcînd rezultatele cu care pe bună dreptate ne mîndrim, pentru că ele reprezintă materializarea investi­țiilor de inteligență și efort, sîntem datori să nu lăsăm lo­c tendinței de automulțumire. Partidul ne îndeamnă să ne întrebăm mereu, lucid și exi­gent, cum creștem tînăra generație. Din perspectiva idealului uman propus de partid, treptele atinse în suișul spre înfăptuirea lui se înfățișează ca Răspunderea noastră a tuturor: EDUCAREA TINERILOR AFLAȚI SUB DRAPEL lui, constructor și cetățean demn de epoca pe care o trăim, cu un dezvol­tat simț al răspunderii sociale. Călăuzindu-se de politica științifică, profund realistă și patriotică a parti­dului, avînd conștiința înaltei lor me­niri sociale, comandanții, organele și organizațiilor de partid, toți factorii educativi din armată își consacră ca­pacitățile și energiile, experiența acu­mulată, ridicării necontenite a pregă­tirii militare și politice a tinerilor aflați sub arme, formării lor în spi­ritul concepției materialist-dialectice despre lume și viață, al eticii și echi­tății socialiste, astfel încît la reîn­toarcerea în unitățile industriale și a­­gricole, în învățămînt sau pe șantierele de construcții, ei să se încadreze ac­tiv și ferm în lupta pentru înfăptui­rea neabătută a politicii partidului și guvernului de dezvoltare socialistă multilaterală a patriei. Succesele constant ascendente obți­nute de militari în însușirea meseriei armelor de la un ciclu de instrucție la altul, dăruirea cu care participă la antrenamente și exerciții, performan­țele pe care le ating la trageri și în aplicații, la verificările capacității de puncte de plecare către noi alinia­mente și cote. Cucerirea cotelor spre care năzuim în formarea tinerilor implică perfec­ționarea și modernizarea metodelor și procedeelor de instruire și educare, crearea unui climat propice de emu­lație și afirmare în fiecare subunitate, renunțarea la anumite practici și op­tici depășite, amplificarea căilor de comunicare afectivă cu subordonații. După cum se cunoaște, în fața ar­matei stau sarcini mari și complexe, in domeniul pregătirii de luptă și po­litice, al participării la realizarea unor obiective economice, la pregătirea pen­tru apărare a populației etc. îndepli­nirea lor integrală, la timp și la para­metrii calitativi scontați solicită intens capacitățile intelectuale, fizice și mo­rale ale tuturor militarilor, constituie „APĂRAREA PATRIEI" ( Continuare în pag. a III-a) UN INTREG CARE SE COMPUNE DIN AMĂNUNTE COTIDIENE ZI de instrucție într-un ba­talion de vînători de munte; ofițeri, subofițeri, gradați, soldați, angajați în acel per­manent „azi mai bine decît­ ieri“. Am văzut la lucru trei subunități, la instrucția tra­gerii. Față de primele ședin­țe deja executate, condițiile celor ce urmează sînt evident mai grele. Succesele viitoare depind de organizarea temei­nică a fiecărui exercițiu, de munca intensă a instructori­lor, de reala stimulare a in­teresului ostașilor pentru re­zultate superioare. Instrucția începe la timp, prin urmare o premisă că orele vor fi folosite integral. Instalarea atelierelor se face în pauze. Se folosește proce­deul rulării ostașilor. Grada­ții rămîn pe loc. Avantaj dis­cutabil : specializarea grada­ților într-o anume problemă de învățat. Dezavantaj indis­cutabil : gradații nu-și ins­truiesc nemijlocit subordo­nații. Tot de domeniul organizării și al stilului de muncă al comandantului ține și asigu­rarea materială. Am putea-n numi ireproșabilă la bateria de artilerie unde conduce instrucția căpitanul Ion Si­­mionescu. Nu lipsește nici bidonul plin cu apă care face Locotenent-colonel­l. DUNAREANU (Continuare în pag. a 11-a) CU PATRIA IN INIMĂ, UN CUGET DRUMURI AL. ANDRIȚOIU La drumul scut și pavăză, prin veacuri, făcurăm din durere mii de praguri spre mii de vise, toate adunate o veghe — turlă albă de cetate La drumul înspicat, lângă râscuire, vag, pasul nu știa-ncotro să­ apuce, dar inima și cugetul ne-au spus care e drumul care duce-n sus Așa, de două mii de ani de zile stau drumuri scrise-n piatră și în file. Ostașii palizi adormeau pe scut, pe arc, pe patul armei, de temut, căci îi trezeau baladele și soarele cu trandafiri punctînd frumos Hotarele și șeile fâcîndu-le de aur. De aur totul. Timpul, de­ aur faur, la drumul spre victoria cea mare. Treizeci de trepte npui să măsoare urcarea noastră dinspre noi spre noi, sub semnul și însemnul de eroi. Trăiam și eu pe-atunci ușor ca fumul ce-și caută nimbat de raze drumul și drumul iată-l vine omenește, și trece-n față-ne și nu se­ oprește și curge ca un fluviu către mîine, flancat de trandafiri, oțel și pline, vin drumuri, drumuri se revarsâ-n drumuri dar, inimă, un singur drum îl murmuri. E drumul pentru care se jertfiră eroii azi semeț cîntați de liră și drumul ce ne duce-n ritm cu el ca un drapel. Căci e și­ un drum-drapell CALIFICATIVE MAXIME LA INSTRUCȚIE, OBIECTIV MOBILIZATOR, PERMANENT ! Sub semnul aprofundării și diversificării conlucrării m.nii:nawri.'trjr»jim:.iiimtsKnmst!S3BS3aaistaBtcMiwsuo9nnintwxn»a7jm rodnice in interes reciproc, la invitația președintelui NICOLAE CEAUȘESCU se desfășoară VIZITA PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSÉ FIGUERES FERRER începînd de luni. la invita­ția președintelui Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se află în­­tr-o vizită oficială de prietenie în țara noastră președintele Republicii Costa Rica, José Fi­­gueres Ferrer. Primirea călduroasă, ospitali­tatea cu care a fost întîmpinat înaltul oaspete, ambianța de stimă și respect reciproc în care se desfășoară convorbirile la nivel înalt, cordialitatea în­­tîlnirilor cu cetățenii patriei noastre socialiste — toate a­­cestea demonstrează dorința de cunoaștere reciprocă și colabo­rare dintre țările și popoarele noastre. După cum se știe, deși Ro­mânia și Costa Rica sînt țări cu orînduiri social-politice di­ferite, situate la mari distanțe geografice una de alta, popoa­rele celor două state se simt apropiate prin numeroase ele­mente, cum sînt afinitățile de limbă și cultură, năzuințele de a se dezvolta de sine stătător pe calea progresului economici și social, hotărîrea de a con­tribui la consolidarea păcii, se­curității și cooperării interna­ționale. Pentru poporul costarican, România, poporul ei, perso­nalitatea­­ președintelui Nicolae Ceaușescu sînt bine - cunos­cute. Intre țările noastre se dezvoltă rodnice relații de conlucrare, a căror trainică te­melie a fost pusă de vizita pe (Continuare în pag. a Vil­ a) In timpul vizitei protocolare Calitatea legăturilor reflectă CALITATEA PREGĂTIRII TRANSMISIONIȘTILOR Transmisionistul modern, indi­ferent de specialitatea sa, este confruntat cu mari cerințe. Da­torită creșterii în progresie geo­metrică a nevoilor de informații pentru conducerea trupelor în situații de luptă des și radical schimbătoare, sporirii complexi­tății dispozitivului, a spațiilor mari pe care se acționează, exi­gențele ■ față de nivelul pregăti­rii și față de calitățile morale ale tuturor categoriilor de spe­cialiști au crescut și ele în a­­ceeași măsură. Operatorii trebuie să realizeze legăturile într-un timp cît mai scurt, să asigure o înaltă fluen­ță și o ritmicitate optimă co­municărilor, să deservească tehnica de așa natură încît să elimine orice distorsiuni ce pot denatura semnificația informa- General-maior GHEORGHE ENCIU­ Țiilor, făcînd ineficiente efortu­rile adversarului pentru a îm­piedica funcționarea normală a sistemului de transmisiuni. Creșterea rolului conducerii în lupta modernă, al comunicării pe toate canalele de legătură, mo­dificarea rapidă a gradului de tehnicitate a aparaturii pe care o primește armata ridică în fața comandanților și statelor majore, organelor și organizațiilor de partid din unitățile de transmi­siuni sarcini de seamă pe linia perfecționării în continuare pregătirii de luptă și politice a a personalului. La un nivel dat al valorii aptitudinilor ostașilor al înzestrării materiale, rezulta­­t­tele instruirii și educației depind decisiv de stilul de muncă al cadrelor, de priceperea cu care se fac planificarea, și organiza­rea activității, de felul cum se efectuează controlul și îndruma­rea, de măsurile concrete luate pentru desfășurarea eficientă a procesului de instrucție. In legă­tură cu aceasta trebuie spus că au fost înregistrate anumite suc­cese, reflectate în îmbunătățirea pregătirii metodice și de specia­litate a cadrelor, în mai buna folosire a timpului și bazei ma­teriale, în îmbinarea instrucției cu educația, în intensificarea muncii individualizate, succese materializate de la un ciclu la altul prin sporirea numărului de specialiști de clasă, de militari și subunități de frunte, prin creșterea stabilității și calității legăturilor realizate în aplicații etc. Analizînd însă în spirit auto­critic realizările obținute, tre­buie spus fără înconjur că ele ar fi putut fi mult mai mari dacă stilul de muncă al cadrelor, în­­cepind cu cele din Comanda­mentul trupelor de transmisiuni ar fi cunoscut o evoluție mai rapidă în raport cu cerințele, cu posibilitățile. Așa, de exemplu, cu toate că în bilanțuri, în con­vocări, în schimburile de expe­riență efectuate cu aceste prile­juri s-a discutat pe larg despre căile de sporire a eficienței mun­cii comandanților, a ofițerilor din statele majore, a organelor și organizațiilor de partid și ale U.T.C., încă există cazuri, și din păcate nu cu totul izolate, cînd situația din subunități nu este destul de bine cunoscută, ceea ce face ca măsurile ce se în­treprind să nu fie întotdeauna suficient de concrete și, în con­secință, eficiența lor să fie di­minuată. Explicația, în esență, trebuie căutată în faptul că încă mai sînt cadre, cu drept de a lua hotărîri, care participă prea puțin la desfășurarea ins­trucției în teren, în sălile de specialitate. In destule cazuri, cadre cu o competență militară și de specialitate ce nu poate fi pusă la îndoială, a căror răs­pundere principală este condu­cerea directă a procesului pre­gătirii de luptă, nu reușesc să-și organizeze cu suficient discer­­nămînt munca, lăsîndu-se antre­nate destul de ușor pe făgașul rezolvării unor treburi adminis­trative, și acestea necesare, drept, dar care își aduc totuși e foarte puțin contribuția directă și nemijlocită la îndeplinirea sarcinii de bază. (Continuare in pag. a­fl­a încă un moment din competiția transmisioniștilor cu timpul și cu ei insiși : schimbarea raionului centrului de transmisiun A­­ceste zile au înregistrat importante evenimente in­ternaționale la care pre­zența României socialiste s-a afirmat în spiritul profund res­ponsabil pentru cauza păcii, securității și colaborării intre popoare care caracterizează în­treaga politică externă a­­ parti­dului și statului nostru. In Capitala patriei noastre și-a desfășurat lucrările — sub aus­piciile deosebit de constructive ale cuvîntării inaugurale rostită de președintele României — sesiunea de primăvară a Uni­unii Interparlamentare ; tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a luat parte la Consfătuirea Comitetului Po­litic Consultativ al statelor par­ticipante la Tratatul de la Var­șovia ; se află în curs de des­fășurare reuniunea Comisiei Eco­nomice pentru Europa a Orga­nizației­ Națiunilor Unite-D­esigur, alegerea Capitalei țării noastre drept gazdă a unor prestigioase reu­niuni internaționale — în ulti­mii ani la București au avut loc numeroase asemenea foru­muri consacrate­­ dezvoltării încrederii, consolidării destinde­rii și colaborării rodnice între state — atestă marele in­teres manifestat în lume: prețui­rea față de politica externă prin­cipială a României, față de efor­turile ei consecvente pentru de­mocratizarea vieții internațio­nale. Eforturi a căror coloană vertebrală o reprezintă activita­tea bogată, neobosită desfășurată în îndeplinirea­ hotărîrilor Con­gresului al X-lea și ale Confe­rinței Naționale a partidului de președintele Nicolae Ceaușescu, activitate ce conferă politicii noastre externe vaste dimensiuni, prestigiu la scară mondială, vir­tuți incontestabile care se înte­meiază pe legătura indestructi­bilă dintre vorbă și­­ faptă, pe inițiative îndrăznețe, lucide de o covîrșitoare valoare în­­ pro­­i­blemele cele mai arzătoare cu care se confruntă în prezent o­­menirea. Această poziție a țârii noastre care ne-a adus atîția prieteni și prețuire, cum n-a cu­noscut România niciodată in milenara sa istorie, este rezul­tatul unui nou concept asupra relațiilor dintre state. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea rostită la ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Inter- VĂSILE IOSIPESCU (Continuare in pag. a VIII-a COMENTARIU IN interesul păcii, SECURITĂȚII ȘI COLABORĂRII INTERNATIONALE 9

Next