Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-24 / nr. 1241
Curtea şi -a grădina -oglinda gospodarului „Plantaţi pomi şi viţă de vie în curţi, cultivaţi cu legume grădinile din jurul caselor! Este în folosul întregii ţări să lucraţi fiecare petec de pămînt, să obţineţi recolte mari pe Întreaga suprafaţă... Contribuiţi cu producţia de pe loturi şi din gospodăriile personale la formarea fondului central de produse agricole !" (Din Chemarea Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură). Bunul gospodar se cunoaşte după modul în care-şi foloseşte pămîntul. O parte din suprafaţa arabilă,se află în folosinţa membrilor cooperatori sau a cetăţenilor particulari. Aceştia, în general, îşi cultivă pămîntul, în funcţie de necesităţile gospodăriei. Unii plantează cartofi, alţii zarzavaturi, pomi, precum şi plante furajere, dar mai intîlneşti grădini sau curţi necultivate, sau vreun cetăţean care să nu producă pe lingă casă legumele şi fructele necesare. „UNDE CRESC BURUIENI, POT CREŞTE ŞI LEGUME" Printre gospodarii de frunte ai comunei Zăbala se numără şi Vasile Itea. Zilele trecute i-am vizitat gospodăria. Nu are pămînt mult, dar fără exagerare, fiecare metru pătrat produce. Şi-a organizat de aşa natură lucrurile, încît nu e nevoit să cumpere nici legume şi nici fructe. în faţa casei are multă vie, care vara formează un adevărat tunel verde. Tot aici şi-a plantat pomi fructiferi, iar între aceştia cultivă căpşuni. în grădina din spatele casei straturi de zarzavat frumos ticluite, straturi care şi-au primit samînţa încă pe la sfîrşitul iernii. Şi în grădină a plantat meri, peri, cireşi, vişini, precum şi un soi de viţă de vie, aclimatizat la condiţiile locale chiar de el. Grădina pe care o are în folosinţă, bine cultivată, îi permite să-şi ST. MĂCIUCĂ D TOMA (Continuare in pop a 5-ai Proletari din foate tarile, unitive . IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Un obiectiv major pentru îndeplinirea realizarea exemplară a planuluişi angajamentelor anuale la toţi indicatorii, la toate sortimentele! Rezultate de prestigiu în întîmpinarea marii sărbători a muncii Majoritatea unităţilor economice au încheiat şi decada a doua a lunii aprilie cu rezultate de producţie bune, amplificînd în preajma marii sărbători a muncii — 1 Mai — realizările anterioare. Astfel, se evidenţiază, prin nivelele atinse în primele 20 de zile ale lunii aprilie, colectivele din cadrul întreprinderii de șuruburi (70 la sută realizat din planul lunar), I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc (72,3 la sută), Fabrica de spirt (84,5 la suta), întreprinderea textilă „Oltul“ (70,2 la sută), întreprinderea viei şi vinului (74,2 la sută), Întreprinderea de industrializare a laptelui (69,5 la sută), I.P.L. Covasna (69,2 la sută) şi Fabrica de ţigarete (69,5 la sută). Ca urmare a realizărilor meritorii obţinute de unităţile mai sus amintite, producţiile suplimentare realizate de la începutul anului la principalele produse au fost majorate, astfel că, la finele celei de-a doua decade a lunii în curs se înregistrau peste prevederile de plan: 532.000 buc. cărămizi și blocuri ceramice, 1. 282 m.c. cerestea de rășinoase, 1.674 m.c. cherestea fag, mobilă în valoare de 343.000 Iei, precum şi 76.000 m.p. ţesături finite. Demn de menţionat, că aceste produse au fost livrate, atît beneficiarilor interni, cit şi celor externi. Din păcate insă, cîteva unităţi economice ca: întreprinderea de aparataj electric auto (10,6 la sută realizat în două decade, din planul lunii aprilie), întreprinderea de confecţii Tirgu Secuiesc (24,6 la sută) şi Întreprinderea de industrializare a cărnii (30,2 la sută), prin nivelul scăzut al realizărilor, care le situează la o distanţă apreciabilă de celelalte unităţi, au exercitat o influenţă negativă asupra nivelului rezultatelor obţinute în ansamblu de industria judeţului; în cea de-a doua decadă a lunii aprilie, din planul lunar s-a realizat doar 28,4 la sută. Situaţia defalcată pe cele trei sectoare ale industriei judeţului se prezintă astfel: 25,8 la sută (procent de realizare din planul lunar în decada a 11-a) — R. HERMAN (Continuare in pag. a 3-a) în prim-planul activităţii comitetului comunal de partid încheierea grabnică a însămînţărilor de primăvară încă înainte de intrarea in comuna Ilieni ne-a intîmpinat, pe ogoarele cooperativei de producţie, freamătul muncii. Deşi se pornise o bură de ploaie, mai mult decit binevenită acum, cînd pămîntul era atît de însetat, la silozurile de cartofi se lucra din plin, pregătindu-se sămlnța pentru ca atunci cînd terenul se va zvînta să se treacă de îndată la plantat. — Tovarășe Moise Ötvös, cine ne-ar putea informa despre situația campaniei agricole de primăvară ? Să mergem la C.A.P.! Secretarul comitetului comunal de partid zîmbeşte şăgalnic: — Păi, dacă doriţi putem merge şi la C.A.P. dar nu cred că ştie cineva de acolo mai bine decit noi, comitetul comunal de partid şi comitetul executiv al consiliului popular, cum stau lucrurile. Şi, dealtfel e şi normal ,să fie aşa, deoarece comitetul comunal de partid trebuie să fie motorul întregii activităţi economice, politice şi social-culturale a comunei. — Intr-adevăr, aşa ar trebui să stea lucrurile. — Şi aşa şi stau. Sau, mai bine zis nu stau, pentru că noi credem că merg şi nu tocmai rău. — De pildă ? — Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sîntem cu mult mai avansaţi la însămînţări. Ca să nu mai vorbim de alţi ani, cînd pe vremea asta, nu era însămînţat nimic. — Exprimat in cifre, ce înseamnă acest avans? — înseamnă 445 ha de orzoaica şi 10 de mac insămînţate, adică plan realizat 100 la sută. Mai înseamnă 200 de hectare de sfeclă din 230, 140 din 200 cartofi şi 75 de in fuiar din 150. — Nu-i cam puţin 50 la sută ? GH. POPIŢA (Continuare in pag. a 3-a) La C.A.P. Siuzieni în citeva zile se va termina plantatul cartofilor. Foto : A. BARTHA 4 0 CASĂ PENTRU 50 DE TINERI Luni, 22 aprilie a.c. la Covasna şi-a deschis porţile un frumos şi confortabil grup social destinat îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale tinerilor nefamilişti, salariaţi ai cooperativelor „Constructorul" şi „Avîntul“ din localitate. Moderna construcţie cuprinde la parter o cantină, o bucătărie şi un bufet, iar la etaj un cămin cu o capacitate de 50 locuri, în care vor locui tineri cooperatori, care pînă acum făceau naveta din comunele învecinate. Demn de menţionat este faptul că noul lăcaş a fost ridicat, utilizându-se aproape integral materiale de construcţie recuperate de la clădirile demolate. Astfel, au fost realizate însemnate economii. Constructorul — cooperativa cu acelaşi nume din localitate — în parte beneficiar, a executat lucrări de calitate, bună şi foarte bună. In acest sens remarcăm contribuţia adusă de tinerii care îşi fac ucenicia ,la locul de mincă în această cooperativă. Lor li s-au alăturat tineri şi tinere de la Cooperativa „Avîntul" care au efectuat un număr însemnat de ore de muncă patriotică. Noua construcţie a fost inaugurată în prezenţa tinerilor care vor beneficia de noul edificiu, a reprezentanţilor organelor locale de partid şi de stat, a conducătorilor celor două cooperative. Luînd cuvîntul din partea tinerilor, ţesătoarea Şerban Floarea a exprimat în numele tuturor celor ce vor locui in acest cămin, mulţumiri partidului şi statului nostru care dovedesc o preocupare susţinută pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă şi muncă ale tinerei generaţii, ale întregului popor. În încheiere, tinăra ţesătoare şi-a exprimat convingerea că tinerii cooperatori din Covasna îşi vor aduce o contribuţie mereu mai sporită la realizarea sarcinilor de plan, la îndeplinirea cincinalului înainte de termen, reuşind astfel să ocupe un loc fruntaş în întrecerea lansată de Biroul C.C. al U.T.C. sub deviza „Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen", în continuare membrii formaţiei de dansuri ai Casei de cultură din Covasna au prezentat un frumosprogram de dansuri populare româneşti şi maghiare. AUREL GOLCIU ▼ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean -1993 Vizita preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, în ţara noastră Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marţi dimineaţa convorbirile oficiale intre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă: Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, şi Franklin Aguilar, ambasador. în cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale in lumina Tratatului de prietenie şi cooperare şi acordurilor încheiate între cele două ţări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a se identifica noi posibilităţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării românocostaricane, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni. între cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de sinceră prietenie şi deplină înţelegere. Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, impreună cu preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală, din noul cartier Titan şi la întreprinderea „23 August" — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între cele două ţări, dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relaţii în beneficiul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii Costa Riica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinşilor oaspeţi contactul nemijlocit cu realităţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzând totodată în chip fericit şi dorinţei manifestate de preşedintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte experienţa ţării noastre „care a iniţiat o nouă societate şi care a cunoscut o mare renaştere". Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii constante a partidului şi guvernului îndreptate spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica. Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să întîmpine cu multă dragoste pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-i salute cordial pe solii poporului costarican, în cartierul Titan se face un scurt popas la intersecţia bulevardelor Leontin Sălăjan şi Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de dimensiunile unui oraș în care trăiesc 220.000 de locuitori. pre(Continuare în pag. a 4-a) Fabrica „Mobila“ Sfintu Gheorghe, tîmplarul Nagy István lucrează la finisarea reperelor de mobilă. BARAOLT (Casa de cultură) — Universitate populară „Meşterii populari şi artiştii amatori" (ora 18). BIBORŢENI (Căminul cultural) — Concursul formaţiilor de teatru de păpuşi (ora 13). TÎRGU SECUIESC (Club) — Clubul femeii „Arta populară" (ora 17). TÎRGU SECUIESC (Liceu) — întîlnire cu redactorul Toth Sándor de la revista Korunk (ora 15). SFlNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja") —• Masă rotundă, „Frumuseţile judeţului Covasna" (ora 18). CHICHIŞ (Căminul cultural) — Brigada ştiinţifică cu tema „Importanţa însuşirii concepţiei marxist-leniniste" (ora 20). OZUNCA BAI (Căminul cultural) — Deplasarea brigăzii ştiinţifice (ora 18). OITUZ (Căminul cultural). — Spectacol dat de ansamblul „Măcieşul" (ora 20). Lucrările sesiunii Consiliului popular judeţean Marţi, 23 aprilie, la Sfintu Gheorghe a avut loc cea de-a XXIII-a sesiune ordinară a Consiliului popular judeţean Covasna. La lucrările acesteia au luat parte conducătorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ale unor organizaţii economice şi instituţii, preşedinţii commutetelor executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, precum şi alţi invitaţi. Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat următoarele puncte : Validarea alegerii unor deputaţi; Reorganizarea unor comisii permanente; Alegerea unui vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean; Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, privind realizările obţinute pe linia cultural-educativă de masă, prin unităţile cultural-artistice din judeţ; Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean privind stadiul îndeplinirii măsurilor, pe plan local, consacrate „Anului mondial al populaţiei", precum şi a planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii demografice, aprobat prin Hotărirea nr. 5/1973 a Consiliului popular judeţean; Informarea cu privire la stadiul realizării sarcinilor din Hotărîrea nr. 17/1973, a Consiliului popular judeţean, privind starea de sănătate a populaţiei; Modificarea și completarea Hotărîrii nr. 16/1971, a Consiliului popular judeţean, privind întreţinerea spaţiului locativ; Modificări în componenţa Comisiei judeţene de demografie; Ratificarea unor decizii emise de Comitetul executiv in exercitarea unor atribuţii ale Consiliului popular judeţean. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii: Francisc Izsák, Aurel Tudoran, Zoltán Hervay, Iosif Miklós, Aurel Mogoş, Irma Ferencz, István Székely, Ádám Konya, Béla Nagy, Pál Bitai, Gheorghe Bularca, Edith Orbán, Nicolae Roşu, A. Strömpel, Ştefan Török, Gheorghe Cosma, Géza Benedek. In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul tovarăşul Nagy Ferdinand, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. In pagina a 2-a Secvenţe culturale Sport I Iniţiativele bune, au totdeauna rezonanţă în rîndul oamenilor. I Ele au darul de a stimula, de a ■ mobiliza, de a face să se nască I alte şi alte idei şi iniţiative. Dar ■ pentru ca ele să devină viabile I trebuie acţionat, perseverat. Am I * avut prilejul să constatăm recent ce înseamnă ca cineva să _ vrea să realizeze ceva. ■ Iată, de pildă, întîlnirea lucrătorilor din cadrul Coo- Iperativei meşteşugăreşti „Hărnicia" din Sfintu Gheorghe care a ■ avut loc la îndemnul Comitetului orăşenesc ăl femeilor cînd s-a putut realiza un dialog viu, eficient cu clientela. Revenim după un timp relativ scurt, de la data Linei asemenea discuţii publice în care reprezentanţii U.J.C.M. şi ai Cooperativei „Hărnicia" şi-au notat propunerile şi sugestiile formulate de participante (în sală se aflau în majoritate femei). Tovarăşului Toth Iosif, vicepreşedinte al amintitei cooperative, fiind cel mai in măsură să ne răspundă cit de eficient a fost un astfel de dialog cu publicul, i-am pus cîteva întrebări: — Ştiu că o astfel de întîlnire se organizează pentru prima dată la Sfintu Gheorghe. Consideraţi că primul dialog a fost util pentru conducerea cooperativei ? — Întîlnirea a fost mai mult decit utilă. Ea vine să împrospăteze climatul nostru de muncă. Pot spune că în mare măsură a avut ca efect o înviorare a întregii activităţi de prestări servicii. — Sper că nu s-a așteptat această întîlnire pentru a-i determina pe unii cooperatori să-şi schimbe în bine optica în relaţia clientelă—meşteşugar ? — Aceasta-i mai degrabă o problemă de educaţie, de formare a unei concepţii noi, socialiste a lucrătorilor noştri pe care, sper, s-o rezolvăm cu timpul. — S-au ridicat atunci foarte multe probleme privind deservirea, dotarea, ordinea şi curăţenia, disciplina muncii. Intre timp aţi reuşit să rezolvaţi cite ceva ? — Atît de multe probleme s-au ivit, incit nu ştiam cu ce anume să începem. De pildă, tovarăşa Vaida Roza, critica dezordinea şi lipsa de curăţenie din secţiile mai vechi şi propunea intre altele să ia fiinţă un atelier de reparat poşete. Azi sunt în măsură să-i aduc la cunoştinţă că a luat fiinţă un asemenea atelier pe strada Ciucului, în cadrul secţiei de comandă poşete. Tovarăşa Kelemen Rozalia critica lipsa de cuiere şi scaune la croitoria pentru femei din strada Ciucului, afirmînd, pe bună dreptate, că e foarte obositor să stai 2—3 ore in picioare, pînă îţi vine rîndul la probă... Şi această problemă a fost rezolvată. „Nu este admis ca într-un oraş reşedinţă de la Interviu realizat de AURELIA LOJINSCHI Cît mai aproape de cerințele oamenilor (Continuare in pag. a 3-a)