Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-24 / nr. 1241

Curtea şi -a grădina -oglinda gospodarului „Plantaţi pomi şi viţă de vie în curţi, cultivaţi cu legume grădinile din jurul caselor! Este în folosul întregii ţări să lucraţi fiecare petec de pă­­mînt, să obţineţi recolte mari pe Întreaga suprafaţă... Contri­buiţi cu producţia de pe lo­turi şi din gospodăriile perso­nale la formarea fondului cen­tral de produse agricole !" (Din Chemarea Con­ferinţei pe ţară a cadre­lor de conducere din a­gricultură). Bunul gospodar se cunoaşte după modul în care-şi foloseş­te pămîntul. O parte din su­prafaţa arabilă,se află în folo­sinţa membrilor cooperatori sau a cetăţenilor particulari. Aceştia, în general, îşi cultivă pămîntul, în funcţie de necesi­tăţile gospodăriei. Unii plan­tează cartofi, alţii zarzavaturi, pomi, precum şi plante furaje­re, dar mai intîlneşti grădini sau curţi necultivate, sau vreun cetăţean care să nu pro­ducă pe lingă casă legumele şi fructele necesare. „UNDE CRESC BURUIENI, POT CREŞTE ŞI LEGUME" Printre gospodarii de frunte ai comunei Zăbala se numără şi Vasile Itea. Zilele­ trecute i-am vizitat gospodăria. Nu are păm­înt mult, dar fără exa­gerare, fiecare metru pătrat produce. Şi-a organizat de aşa natură lucrurile, încît nu e ne­voit să cumpere nici legume şi nici fructe. în faţa casei are multă vie, care vara formea­ză un adevărat tunel verde. Tot aici şi-a plantat pomi fruc­tiferi, iar între aceştia cultivă căpşuni. în grădina din spate­le casei straturi de zarzavat frumos ticluite, straturi care şi-au primit samînţa încă pe la sfîrşitul iernii. Şi în grădi­nă a plantat meri, peri, cireşi, vişini, precum şi un soi de vi­ţă de vie, aclimatizat la condi­ţiile locale chiar de el. Grădi­na pe care o are în folosinţă, bine cultivată, îi permite să-şi ST. MĂCIUCĂ D TOM­A (Continuare in pop a 5-ai Proletari din foate tarile, uniti­ve . IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Un obiectiv major pentru îndeplinirea realizarea exemplară a planului­­şi angajamentelor anuale la toţi indicatorii, la­ toate sortimentele! Rezultate de prestigiu în întîmpinarea marii sărbători a muncii Majoritatea unităţilor economice au încheiat şi decada a doua a lunii aprilie cu rezultate de pro­ducţie bune, amplificînd în preaj­ma marii sărbători a muncii — 1 Mai — realizările anterioare. Ast­fel, se evidenţiază, prin nivelele atinse în primele 20 de zile ale lunii aprilie, colectivele din ca­drul întreprinderii de șuruburi (70 la sută realizat din planul lunar), I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc (72,3 la su­tă), Fabrica de spirt (84,5 la suta), întreprinderea textilă „Oltul“ (70,2 la sută), întreprinderea viei şi vinului (74,2 la sută), Întreprin­derea de industrializare a laptelui (69,5 la sută), I.P.L. Covasna (69,2 la sută) şi Fabrica de ţigarete (69,5 la sută). Ca urmare a reali­zărilor meritorii obţinute de uni­tăţile mai sus amintite, producţii­le suplimentare realizate de la începutul anului la principalele produse au fost majorate, astfel că, la finele celei de-a doua de­cade a lunii în curs se înregis­trau peste prevederile de plan: 532.000 buc. cărămizi și blocuri ceramice, 1. 282 m.c. cerestea de rășinoase, 1.674 m.c. cherestea fag, mobilă în valoare de 343.000 Iei, precum şi 76.000 m.p. ţesături finite. Demn de menţionat, că a­­ceste produse au fost livrate, atît beneficiarilor interni, cit şi celor externi. Din păcate insă, cîteva unităţi economice ca: întreprinderea de aparataj electric auto (10,6 la sută realizat în două decade, din pla­­nul lunii aprilie), întreprinderea de confecţii T­irgu Secuiesc (24,6 la sută) şi Întreprinderea de in­dustrializare a cărnii (30,2 la su­tă), prin nivelul scăzut al realiză­rilor, care le situează la o dis­tanţă apreciabilă de celelalte u­­nităţi, au exercitat o influenţă negativă asupra nivelului rezulta­telor obţinute în ansamblu de industria judeţului; în cea de-a doua decadă a lunii aprilie, din planul lunar s-a realizat doar 28,4 la sută. Situaţia defalcată pe cele trei sectoare ale industriei judeţului se prezintă astfel: 25,8 la sută (procent de realizare din planul lunar în decada a 11-a) — R. HERMAN (Continuare in pag. a 3-a) în prim-planul activităţii comitetului comunal de partid încheierea grabnică a însămînţărilor de primăvară încă înainte de intrarea in co­muna Ilieni ne-a intîmpinat, pe ogoarele cooperativei de produc­ţie, freamătul muncii. Deşi se pornise o bură de ploaie, mai mult decit binevenită acum, cînd pămîntul era atît de însetat, la silozurile de cartofi se lucra din plin, pregătindu-se sămlnța pen­tru ca atunci cînd terenul se va zvînta să se treacă de îndată la plantat. — Tovarășe Moise Ötvös, cine ne-ar putea informa despre si­tuația campaniei agricole de pri­măvară ? Să mergem la C.A.P.! Secretarul comitetului comunal de partid zîmbeşte şăgalnic: — Păi, dacă doriţi putem mer­ge şi la C.A.P. dar nu cred că ştie cineva de acolo mai bine decit noi, comitetul comunal de partid şi comitetul executiv al consiliului popular, cum stau lu­crurile. Şi, dealtfel e şi normal ,să fie aşa, deoarece comitetul comu­nal de partid trebuie să fie moto­rul întregii activităţi economice, politice şi social-culturale a co­munei. — Intr-adevăr, aşa ar trebui să stea lucrurile. — Şi aşa şi stau. Sau, mai bine zis nu stau, pentru că noi credem că merg şi nu tocmai rău. — De pildă ? — Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sîntem cu mult mai avansaţi la însămînţări. Ca să nu mai vorbim de alţi ani, cînd pe vremea asta, nu era însămînţat nimic. — Exprimat in cifre, ce în­seamnă acest avans? — înseamnă 445 ha de orzoai­ca şi 10 de mac insămînţate, a­­dică plan realizat 100 la sută. Mai înseamnă 200 de hectare de sfeclă din 230, 140 din 200 car­tofi şi 75 de in fuiar din 150. — Nu-i cam puţin 50 la sută ? GH. POPIŢA (Continuare in pag. a 3-a) La C.A.P. Siuzieni în citeva zi­le se va termina plantatul cartofilor. Foto : A. BARTH­A 4­ 0 CASĂ PENTRU 50 DE TINERI Luni, 22 aprilie a.c. la Covas­na şi-a deschis porţile un frumos şi confortabil grup social destinat îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale tinerilor nefamilişti, salariaţi­ ai cooperativelor „Constructorul" şi „Avîntul“ din localitate. Mo­derna construcţie cuprinde la parter o cantină, o bucătărie şi un bufet, iar la etaj un cămin cu o capacitate de 50 locuri, în ca­re vor locui tineri cooperatori, care pînă acum făceau naveta din comunele învecinate. Demn de menţionat este faptul că noul lăcaş a fost ridicat, uti­­lizându-se aproape integral mate­riale de construcţie recuperate de la clădirile demolate. Astfel, au fost realizate însemnate econo­mii. Constructorul — cooperativa cu­ acelaşi nume din localitate — în parte beneficiar, a executat lu­crări de calitate, bună şi foarte bună. In acest sens remarcăm contribuţia adusă de tinerii care îşi fac ucenicia ,la locul de mincă în această cooperativă. Lor li s-au alăturat tineri şi tinere de la Cooperativa „Avîntul" care au e­­fectuat un număr însemnat de ore de muncă patriotică. Noua con­strucţie a fost inaugurată în pre­zenţa tinerilor care vor beneficia de noul edificiu, a reprezentanţilor organelor locale de partid şi de stat, a conducătorilor celor două cooperative. Luînd cuvîntul din partea tine­rilor, ţesătoarea Şerban Floarea­­ a exprimat în numele tuturor ce­lor ce vor locui in acest cămin, mulţumiri partidului şi statului nostru care dovedesc o preocupa­re susţinută pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă şi muncă ale tinerei generaţii, ale întregului popor. În încheiere, ti­­năra ţesătoare şi-a exprimat con­vingerea că tinerii cooperatori din Covasna îşi vor aduce o con­tribuţie mereu mai sporită la re­alizarea sarcinilor de plan, la în­deplinirea cincinalului înainte de termen, reuşind astfel să ocupe un loc fruntaş în întrecerea lan­sată de Biroul C.C. al U.T.C. sub deviza „Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen", în continuare mem­brii formaţiei de dansuri ai Ca­sei de cultură din Covasna au pre­zentat un frumos­­program de dan­suri populare româneşti şi ma­ghiare. AUREL GOLCIU ▼ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean -1993 Vizita preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, în ţara noastră Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marţi dimineaţa convorbirile ofi­ciale intre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Repu­blicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă: Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Emil Drăgă­­nescu, viceprim-ministru, preşedin­tele Comitetului de Stat al Plani­ficării, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau par­te : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planifi­cării, şi Franklin Aguilar, am­basador. în cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul ac­tual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale in lumina Tratatului de prietenie şi coope­rare şi acordurilor încheiate în­tre cele două ţări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De am­bele părţi a fost exprimată dorin­ţa de a se identifica noi posibili­tăţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno­­costaricane, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni. între cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale ac­tuale. Convorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă de sinceră priete­nie şi deplină înţelegere. Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, impreună cu preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală, d­in noul cartier Titan şi la întreprinderea „23 August" — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statorni­cite între cele două ţări, dorinţei comune de a dezvolta pe multi­ple planuri aceste relaţii în benefi­ciul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, pri­marul general al Capitalei, Va­sile Pungan, consilier al preşedin­telui Republicii, Constantin Stă­nescu, ambasadorul României la San Jose. împreună cu ei se află, de ase­menea, dr. Manuel Aguilar Bonil­la, prim-vicepreşedinte al Repu­blicii Costa Riica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul să­nătăţii publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Frank­lin Aguilar, ambasador. Vizita a permis­­ distinşilor oas­­peţi contactul nemijlocit cu rea­lităţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzând totodată în chip feri­cit şi dorinţei manifestate de pre­şedintele Figueres în toastul ros­tit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte expe­rienţa ţării noastre „care a iniţiat o nouă societate şi care a cu­noscut o mare renaştere". Primul obiectiv îl constituie car­tierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort con­structiv, al politicii constante a partidului şi guvernului îndrepta­te spre ridicarea continuă a ni­velului de trai, material şi cultu­ral, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate prin­­cipalele artere ale Capitalei, îm­podobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica. Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să întîmpine cu multă dragoste pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-i salute cor­dial pe solii poporului costarican, în cartierul Titan se face un scurt popas la intersecţia bule­vardelor Leontin Sălăjan şi Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de di­mensiunile unui oraș în care trăiesc 220.000 de locuitori. pre­(Continuare în pag. a 4-a) Fabrica „Mobila“ Sfintu Gheor­­ghe, tîmplarul Nagy István lucrează la finisarea reperelor de mobilă. BARAOLT (Casa de cultură) — Universitate populară „Meşterii populari şi artiştii amatori" (ora 18). BIBORŢENI (Căminul cultural) — Concursul formaţiilor de teatru de păpuşi (ora 13). TÎRGU SECUIESC (Club) — Clubul femeii „Arta popu­lară" (ora 17). TÎRGU SECUIESC (Liceu) — întîlnire cu redactorul Toth Sándor de la revista Korunk (ora 15). SFlNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja") —• Masă rotundă, „Frumuseţile jude­ţului Covasna" (ora 18). CHICHIŞ (Căminul cultural) — Brigada ştiinţifică cu te­ma „Importanţa însuşirii concepţiei marxist-leniniste" (ora 20). OZUNCA BAI (Căminul cul­tural) — Deplasarea brigăzii ştiinţifice (ora 18). OIT­UZ (Căminul cultural). — Spectacol dat de ansamblul „Măcieşul" (ora 20). Lucrările sesiunii Consiliului popular judeţean Marţi, 23 aprilie, la Sfintu Gheorghe a avut loc cea de-a XXIII-a sesiune ordinară a Con­siliului popular judeţean Covasna. La lucrările acesteia au luat par­te conducătorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ale unor organizaţii eco­nomice şi instituţii, preşedinţii co­­mmu­tetelor executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, precum şi alţi invitaţi. Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat următoarele puncte : Va­lidarea alegerii unor deputaţi; Reorganizarea unor comisii per­manente; Alegerea unui vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean; Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, privind realizările obţinute pe li­nia cultural-educativă de masă, prin unităţile cultural-artistice din judeţ; Raportul Comitetului execu­­tiv al Consiliului popular judeţean privind stadiul îndeplinirii mă­surilor, pe plan local, consacrate „Anului mondial al populaţiei", precum şi a planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii demografice, aprobat prin Hotă­­rirea nr. 5/1973 a Consiliului popular judeţean; Informarea cu privire la stadiul realizării sarci­nilor din Hotărîrea nr. 17/1973, a Consiliului popular judeţean, pri­vind starea de sănătate a popu­laţiei; Modificarea și completarea Hotărîrii nr. 16/1971, a Consiliului popular judeţean, privind întreţi­nerea spaţiului locativ; Modificări în componenţa Comisiei judeţene de demografie; Ratificarea unor decizii emise de Comitetul exe­cutiv in exercitarea unor atribu­ţii ale Consiliului popular jude­ţean. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii: Francisc Izsák, Aurel Tudoran, Zoltán Hervay, Iosif Miklós, Aurel Mogoş, Irma Fe­­rencz, István Székely, Ádám Konya, Béla Nagy, Pál Bitai, Gheorghe Bularca, Edith Orbán, Nicolae Roşu, A. Strömpel, Ştefan Török, Gheorghe Cosma, Géza Benedek. In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul tovarăşul Nagy Ferdinand, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. In pagina a 2-a Secvenţe culturale Sport ­ I Iniţiativele bune, au totdeauna rezonanţă în rîndul oamenilor. I Ele au darul de a stimula, de a ■ mobiliza, de a face să se nască I alte şi alte idei şi iniţiative. Dar ■ pentru ca ele să devină viabile I trebuie acţionat, perseverat. Am I * avut prilejul să constatăm recent ce înseamnă ca cineva să _ vrea să realizeze ceva. ■ Iată, de pildă, întîlnirea lu­­­­crătorilor din cadrul Coo- I­perativei meşteşugăreşti „Hărni­­­­cia" din Sfintu Gheorghe care a ■ avut loc la îndemnul Comitetului orăşenesc ăl femeilor cînd s-a pu­tut realiza un dialog viu, eficient cu clientela. Revenim după un timp relativ scurt, de la data Li­nei asemenea discuţii publice în care reprezentanţii U.J.C.M. şi ai Cooperativei „Hărnicia" şi-au no­tat propunerile şi sugestiile for­mulate de participante (în sală se aflau în majoritate femei). To­varăşului Toth Iosif, vicepreşedinte al amintitei cooperative, fiind cel mai in măsură să ne răspundă cit de eficient a fost un astfel de dialog cu publicul, i-am pus cîteva întrebări: — Ştiu că o astfel de întîlnire se organizează pentru prima dată la Sfintu Gheorghe. Consideraţi că primul dialog a fost util pen­tru conducerea cooperativei ? — Întîlnirea a fost mai mult decit utilă. Ea vine să împrospă­teze climatul nostru de muncă. Pot spune că în mare măsură a avut ca efect o înviorare a între­gii activităţi de prestări servicii. — Sper că nu s-a așteptat a­­ceastă întîlnire pentru a-i deter­mina pe unii cooperatori să-şi schimbe în bine optica în relaţia clientelă—meşteşugar ? — Aceasta-i mai degrabă o problemă de educaţie, de forma­re a unei concepţii noi, socialis­te a lucrătorilor noştri pe care, sper, s-o rezolvăm cu timpul. — S-au ridicat atunci foarte multe probleme privind deservi­rea, dotarea, ordinea şi curăţenia, disciplina muncii. Intre timp aţi reuşit să rezolvaţi cite ceva ? — Atît de multe probleme s-au ivit, incit nu ştiam cu ce anume să începem. De pildă, tovarăşa Vaida Roza, critica dezordinea şi lipsa de curăţenie din secţiile mai vechi şi propunea intre alte­le să ia fiinţă un atelier de repa­rat poşete. Azi sunt în măsură să-i aduc la cunoştinţă că a luat fiinţă un asemenea atelier pe strada Ciucului, în cadrul secţiei de comandă poşete. Tovarăşa Kelemen Rozalia critica lipsa de cuiere şi scaune la croitoria pen­tru femei din strada Ciucului, a­­firmînd, pe bună­­ dreptate, că e foarte obositor să stai 2—3 ore in picioare, pînă îţi vine rîndul la probă... Şi această problemă a fost rezolvată. „Nu este admis ca într-un oraş reşedinţă de la­ Interviu realizat de AURELIA LOJINSCHI Cît mai aproape de cerințele oamenilor (Continuare in pag. a 3-a)

Next