Adevěrul, martie 1890 (Anul 2, nr. 457-483)
1890-03-26 / nr. 479
ANUL!!.—No. 479 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP IA I 81 15 ALE FIECIVEI LUNI 81 SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bnenresel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinState 50 Şiase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioșeulNo 141, Boulevard deCapuennes;lakioșeul No 117, Boulevard St.-MIchel; la kioșeul No 19, Boulevard St.-Germain AARtlSCRISHLE NU SE INAPOAZA diția ANTfîlA 8a te feresc!, Române! de cain străin în casă, administrația: Noua,o, i Director politic: ALEX. V. BELDIMANU V. Alexandri. LUNI şi MARŢI 26-27 MARTIE 1890. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE BIN BUCUHESCI SE PRIMESC LA ABXINI8- TRAflE ŞI LA „AGENţiA MATA8“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV............0,80 b. linia „III............Le 1 , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele «1. Din Streinetate, se primesc direct 9* toate oficiile1 REDACŢIA: Strada, SA-I VEDEM LA LUCRU ---------------------------------- ---------Iscăli la diplomația ruseasca --------------------------------------------------DE LA ACADEMIE -----------------------------------------------------------------------------------------------------------—-----------------Scandalul de la Teatru --------------------------------- — ÎNTRUNIREA liberalilor --------------------------------------------------Iiproprietarirea la Irlala --------- ---— ------ȘTIRI din GERMANIA ....... .......................tXKSp-QMr-----------------------Ce nu ştiu bărbaţii ...................................... —----------—-------INTRE FRAŢI Bucureşti 26 Martie. e Sa’i vedem la lucru Liberalii s’au unit; faptul este îndeplinit; mădularele resleţe ale partidului liberal au revenit la matcă. In întrunirea de la Otel de France s’a făcut împăcăciunea en familie; întrunirea de ieri în sala vechiului Ateneu i-a pus sigiliul publicităţei. Nu se poate tăgădui că acest fapt are o mare însemnătate politică, dar nici nu se poate zice că el era neaşteptat. Din ziua când opoziţiunea unită ’şi-a întrerupt misiunea şi a fost distrusă, unirea liberalilor nu mai era de cât o cestiune de timp. Această unire n’au fâcut’o liberalii înşişi ci junimiştii şi în urmă conservatorii. Junimiştii au împiedicat venirea la putere a opoziţiunei unite; ei au desbinat partidul conservator şi l-au ademenit de a rupe alianţa cu liberalii independenţi. Acestora din urmă şi şefului lor D-nul Dimitrie Brătianu, nu le rămăsese decât a urma pe D. G. Panu, sau de a reveni la vechea matcă liberală. Ei au preferat această din urmă soluţiune şi este foarte firesc să fi făcut astfel. Am putea chiar privi unirea liberalilor ca un eveniment fericit pentru viaţa noastră politică, dacă am fi siguri că partidul liberal regenerat şi întărit prin unire va relua menirea sa în această ţară, dacă am vedea că el pune pe drapelul său ideile înaintate, neatârnarea de Palat, o politică externă în adevăr românească. Mărturisesc că am mers la întrunirea de ieri cu speranţa de a asista la un spectacol îmbucurător. Credeam că Ioan Brătianu va veni să’şî mărturisească cel puţin o parte din greşalele sale şi că, spălându-se astfel trecutul, se vor lua angajamente pentru viitor. M’am înşelat amar. N’am auzit nici un cuvânt de căinţă pentru greşalele trecutului, nici cea mai mică promisiune pentru viitor. Toţi oratorii au întrebuinţat aceleaşi clişeuri vechi şi uzate, aceleaşi fraze umflate şi goale. Nici o ideie nouă, nici licărirea unei speranţe, nimic decât setea de putere îmbrăcată într’o solicitudine prefăcută pentru libertăţile noastre publice. Ei bine, Ion Brătianu nu se gândeşte oare că orce Român este în drept de a-i zice: „ D-ta îmi ceri de a subscri o rezoluţiune prin care se zice că partidul liberal va lupta fără preget pentru a ocroti libertăţile noastre publice puse în primejdie. Foarte bine. Dar când D-ta erai la putere, aceiaşi oratori pe cari i-am auzit astâzi, aceiaşi Domni N. Fleva, Palade şi mulţi alţii tunau şi fulgerau contra D-tale fiindcă călcai în picioare libertăţile publice. Înainte de a subscri rezoluţiunea, aş voi dar să ştiu dacă D-ta şi partidul D tale v-aţi căit de cele ce aţi comis fiind la putere şi dacă aveţi de gând să faceţi altfel. “ Această întrebare se impune şi se miră cum şeful fostei colectivităţi n’a înţeles că trebuia să i se dea un răspuns. Se zice că la întrunirea en familie ce s’a ţinut la otel de France, s’au zis multe, atât în privinţa trecutului cât şi în privinţa viitorului. Se poate, dar nu e destul. Unirea unui partid ca cel liberal nu se poate face pe baza unei spălări de rufe în familie, nici pe baza unui program cunoscut numai de câţiva iniţiaţi. Dacă liberalii voesc ca Ţara să-i urmeze, trebuie înainte de toate ca să rupă cu trecutul într’un mod public şi solemn. Până acum n’au fâcut’o; până acum ei sunt şi au rămas tot colectiviştii cu toate năravurile lor. Dea Dumnezeu ca sângele nou care a intrat în vinele partidului prin alipirea liberalilor independenţi sâ’i dea o nouă viaţă. E greu de crezut, pe cât timp legăturile cu Palatul nu vor fi rupte. In fine, vom vedea pe liberali nuniţi la lucru şi atunci ne vom pronunţa. Până atunci însă ne rezervăm. Dunăreanul. TELEGRAME PARIS, 25 Martie.—Monitorul Oficial publică un aviz al ministerului Marinei şi Coloniilor care anunţă blocarea Coastei Dahomeiului. WASHINGTON, 25 Martie.—Senatul a votat o propunere care prescrie examinarea la ieşirea din Statele Unite a cărnurilor de porc şi a slăninei sărate dacă legile ţerei de destinaţie o vor cere. Aceaşi propunere autorizează pe preşedinte a suspenda importul vitelor ca măsură preservativă în contra epizootiei. MADRID, 25 Martie.—Ministrul de Resbel a declarat ieri la Senat că căpitanul general al Castiliei a fost însărcinat a face o anchetă în contra generalului Salzedo. Discuţia în cestiunea generalului Daban a continuat. D. Martinez Campos a blamat procedarea guvernului, recunoscând în acelaşi timp necesitatea menţinerei disciplinei. CANNES, 25 Martie. — împăratului Dom Pedro e mai bine. De la Academie Ieri, 25 Martie, a fost şedinţă extraordinară la Academie. De câteva zile se anunţase că vor asista la şedinţă şi Majestăţile Lor, şi că Regina va citi ceva din noile sale produse literare. Lumea curioasă se grăbise a veni în mare număr, aşa că sala de şedinţe a Senatului era literalminte plină. La orele 8 şi 10 m. se anunţă sosirea M. M Lor. Regele luă cuvîntul şi după ce arăta că se simte vesel că se află în mijlocul unui corp de savanţi, bucuria îi creşte şi mai mult că acum la nunta de argint a Academiei (să nu se uită că anul acesta Academia împlineşte 25 de ani de train), Regina va lua cuvîntul . Lucru rar ca o Regină să vorbească în o Academie, nică. Ştiri din Germania BERLIN, 24 Martie. Un ordin imperial anunţă că , spre a complecta cadrele, gradele de ofiţer nu vor mai fi reservate în viitor nobleţei ereditare, fiilor de ofiţeri şi de funcţionari; orice fiu de familie cinstită va putea fi admis in corpul ofiţerilor. împăratul ordonă şefilor de corpuri să provoace intrarea în serviciul militar a tinerilor apţi pentru gradele de ofiţeri, acelaş ordin recomandă şefilor să impună subordonanţilor sei o viaţă simplă, să lucreze cu vigoare în potriva oricârei Iscări In iiplatia ruseasca PETERSBURG, 25 Martie. - Novoie Vremea anunţă ca apropiată mişcarea următoare în diplomaţia s. rusească. D. de Nelidorf va trece de la Constantinopol la Viena şi va fi înlocuit la Constantinopol de către D. Zenoviev, actualmente şef al departamentului asiatic. Fostul ministru în Brasilia, D. Jonine, va înlocui pe D. Zenowiew. Se va oferi Comtelui Schuwaloff postul de şef al administraţiei Caucasiei; în cazul când va primi, Prințul Lobanoff î l va înlocui la Berlin. rea în Europa nu vedem acest fenomen, ci numai la noi, la Români. Se dădu cuvîntul Reginei, care cu o voce sonoră, cu o pronunţie clară românească, cu o intonaţie bine potrivită începu a citi mica alcătuire literară „Visul poetului“, in mijlocul unei tăceri mai mult silite, din cauza mulţime! Sunt acum câteva zile, onoraţii membri ai Academiei, şi mai cu seamă genialul nostru Preşedinte, carele tocmai astăzi, spre durerea noastră a tutulor, lipseşte din mijlocul nostru, m’au rugat să rostesc şi eu, în această adunare de învăţaţi câteva cuvinte. Am răspuns cu Sfânta Scriptură : Femeia să tacă în biserică !“ Nici chiar astăzi nu ’mi-am schimbat părerea, şi voiu zice totd’auna, că activitatea femeei nu trebue să iasă din interiorul sfînt al casei. Glasul femeei nicăiri nu sună mai dulce şi mai frumos, ca la vatra ei, în mijlocul copiilor ei. Mie însă Dumnezeu ’mi-a întins vatra şi ’mi a murit’o. Oare dulcea mea ţară, cu cetele ei mândre de copii, cu toţi Românii dintr’însa, nu e pentru mine o vatră mare şi scumpă? Dacă m’am hotărît deci a vorbi, o fac, fiindcă sunt la vatra mea, în mijlocul copiilor mei. Ce am să vă citesc astăzi, nu este decât o poveste, —o poveste cu balauri şi cu voinici viteji. Dacă vorbind nu ţin fusul în mână, mă voiu încerca totuşi a toarce un fir lung şi subţire, din care ascultătorul bine gânditor va putea ţese o pânză trainică şi frumoasă. îndată după aceia I. D. Sturza, secretarul Academiei,•*“uiţi câteva rinduri la adresa Suveranilor pe calapodul său cunoscut. După o pauză de 5 minute, în care timp se împărţi la public broşura tipărită Visul poetului, avu cuvântul D. Gr. Tocilescu, noul membru al Academiei, pentru a citi lucrarea sa asupra Cronicei lui Zilot Românul, aflat de D-sa a fi Ştefan Fănuţă (1780—1853). Interesante au fost investigaţiunile asupra acestei cronici anonime. Notiţele biografice au fost cât se poate de complecte. Fanuţă scrie cu sentiment, şi avea o mare aplicare spre poezie. El e şi un cronicar nou şi necunoscut, dar şi un poet, care ar trebui sa -şi aibă locul de cinste între renăscâtorii poeziei noastre. — In a doua parte a lucrărei ne-a citit 2 inscripţiuni de curînd aflate la Adam-Klisi (Dobrogea), din vremea lui Traian, şi pe care D. Tocilescu le crede a fi făcute îndată după cucerirea Daciei (112 d. Chr.) şi în amintirea acestui fapt, Traian poartă numele aici de Dacicus. Notăm numai că inscripţia e foarte ştearsă, şi că complectarea s’a făcut mai pe de-a’ntregul. Facând apel la Rege, a exprimat dorinţa că ar fi bine ca din pietrele streine din Dobrogea să se înalţe pe una din pieţele Bucurescilor o a doua columnă a lui Traian. — Pe la 10 şedinţa s’a isprăvit, şi după ce M. M. Lor au convorbit aproape un sfert de ceas cu mai mulţi din public, toţi s’au împrăştiat. ----------------------------------------------------tendinţe de lux, ce s-a întins în corpul ofiţerilor. National Zeitung preţueşte la 18 milioane mărci pe an, sporirea cheltuielelor ce vor resulta din noile proiecte militare. Scandalul de la teatru Am asistat Sâmbătă seara la un scandal nepomenit în analele noastre teatrale. Se dăduse Hamlet la Teatrul Naţional. Sala era mai goală, cu toate acestea interpreţii principali, D-na Romanescu şi D. Manolescu, au fost aplaudaţi precum merită în rolurile Ofeliei şi al Iul Hamlet, doue creaţiuni meritoase ale ambilor artişti. Dar se vede că Iul Manolescu nu-i era destul succesul artistic. Laurii culeşi de Iulian şi Notara, îi tulburau somnul. Publicul făcuse acestor artişti ovaţiuni spontanee şi meritate la beneficiul lor, fiindcă îl iubeşte. Manolescu ’şi a organizat şi el la beneficiul său o manifestaţie ridicolă prin câţiva şcolari. Dar şi aceasta încă, nu’l era suficient. După Hamlet (piesă ce s’a dat de 5 ani încoace de 50 de ori fără manifestaţii), o ceată de copii din liceu, conduşi de un profesor, au scos caii de la o birjă în care s’au urcat D. Manolescu şi D-na Romanescu. Băeţii s’au înhămat la trăsură şi au tras’o până în faţa Academiei, strigând : Jos Presa ! Jos Lupta ! Jos Adevĕrul! Jos Notara ! Acolo, profesorul Bonifaciu Florescu şi D. Mircea Dimitriade, fratele D nel Romanescu, au pronunţat cuvântări în care insultau unele ziare. Poliţia a intervenit, a dat jos din birjă pe caraghioşii eroi şi a trimis pe manifestanţi pe la casele lor. Neobrăzarea D-lui Manolescu nu mai are margini. Dintr-o sală aproape goală el îşi organizează manifestaţii cu care insultă presa şi pe colegii lui. Acest cabotin nu se sfieşte de a se urca în trăsură cu foasta soţie a fratelui său, complicea sa în adulter şi incest , pentru care a fost condamnat de tribunal la închisoare şi n’a scăpat de pedeapsă decât în urma dezistărei generoase a fostei sale soţii, D-na Ana Manolescu. Şi un asemenea om îşi permite a critica pe colegii săi, a insulta presa, a stabili un monopol în Teatrul Naţional, a desfide cu sfruntare opinia publică primind manifestaţiuni zgomotoase pe strade alăturea cu incestuoasa sa viitoare. Asta e prea mult! Ce zice D. Ministru al instrucţiunei publice de un profesor care îndeamnă şi conduce tinerimea din şcoli pentru a încuragja desfrânarea şi viţiul cel mai scârbos ? Ce zice direcţiunea generală a teatrelor de un actor care îşi permite a insulta pe colegii săi în public ? C.. S. întrunirea liberalilor Lume foarte multă, o mare parte sosită din judeţe. La orele 3, D. Safta, un bătrân comerciant din Craiova se sue la tribună spre a deschide şedinţa. D. Al. Vârnav Liteanu citeşte o scrisoare a D-lui Cogălniceanu prin care arată regretele sale, că nu poate lua parte la această întrunire, fiind bolnav. D. Culoglu citeşte mai multe depeşi şi scrisori primite din diferite oraşe. Dr. Pallade dă citire unei scrisori a D lui Dumitru Brătianu, care de asemenea nu poate lua parte la întrunire, fiind bolnav. D. Culoglu continuă cu citirea scrisorilor şi telegramelor. D. I. C. Brătianu, vorbeşte foarte puţin, anunţând că unirea liberalilor este făcută. D-sa propune ca rezoluţia ce se va vota să fie semnată de toţi cei prezenţi, pentru ca nu cei de la guvern să zică, că a fost o adunătură de foştii epistaţi şi comisari , după cum susţin gazetele lor. D. D. Cariagdi se sue la tribună şi mulţumeşte pentru cinstea ce i s’a făcut d’a fi proclamat Preşedinte şi crede că şi d’astă-dată prezidarea D-sale va fi de bun augur, precum a fost şi la 1875—76. D. N. Fleva vorbeşte despre apucăturile guvernului şi ’şi arată regretele sale pentru D. Panu, care s’a alipit pe lângă guvern. D. D. Sturza, după câteva cuvinte foarte puţin academice adresate conservatorilor, citeşte o rezoluţiune prin care se declară unirea făcută, precum şi numele persoanelor alese In comitetul executiv, anume : D-nii Dimitrie Brătianu, I. C. Brătianu, Mihail Cogălniceanu, Nicolae Ionescu, Petre S. Aurelian, Nicolae Fleva, Constantin Nacu, Alex. Vârnav Liteanu, G. C. Cantacuzino. Gheorghe Palade. D. Tintorescu se sue la tribună şi face o declaraţie în numele Mehedinţenilor. D. G. Palade şi Coco Dumitrescu chemaţi, vorbesc şi D-lor în acelaşi sens ca D-nii Fleva şi Sturza. O masă este scoasă pe piaţa tribunalelor pe care stau mai multe foi de hârtie spre a culege semnături. După propunerea făcută de D. Fleva, mulţimea porneşte în ordine pe calea Victoriei către locuinţa D-lui Dumitru Brătianu, din strada Doamnei, la care se suie vr’o 5 persoane din judeţe. D. D. Brătianu apare la fereastră şi mulţumeşte pentru cinstea ce i se face. D’aci pornesc cu toţii pe Calea Victoriei şi Strada Vămei la D. I. C. Brătianu, care după multă aşteptare deschide o fereastră din spre Strada Colţei şi spune că nu’i trebue manifestaţie; s’a făcut unirea şi roagă pe toţi să’şi caute de I treburi. Lumea se risipeşte în ordine. Împroprietărirea în Irlanda Se pare că cei ce cârmuesc Anglia şi Irlanda s’au încredinţat în sfîrşit, că nu cu violenţa, cu arbitrariul şi cu tirania se potoleşte foamea. Căci, în ziuade 12 (24) Martie, secretarul de Stat pentru Irlanda, D. Balfour, a depus in