Agenda, iulie-septembrie 1991 (Anul 2, nr. 27-39)

1991-07-06 / nr. 27

#*«*#»*# th­* Sâptăminal de informații și divertisment Anul II (74) TIMIȘOARA nr 27 6 IULIE 1991 Apare simbătă Preț : 10 lei S-A NUMIT CONDUCEREA PREFECTURII In Ifirșk, criza de la Prefectu­­ra județului Timiș s-a rezolvat. In urma deciziei semnate de pri­mul ministru al Guvernului, dom­nul Petre Roman, se eliberează din funcțiile pe care le dețin la Prefectura județului Timiș : Flo­rentin Cârpanu (prefect), Emil Cu această ocazie, vineri la prim am purtat scurte discuții cu noul prefect și cei doi subpre­­fecți, rugîndu-i să se prezinte pe scurt, să-și dezvăluie concepția despre modul in care văd condu­cerea județului nostru Iată răspunsurile : DOREL BORZA prefect „Am 39 de ani. Sînt născut în Timișoara, localitate unde mi-am urmat și studiile. Sînt inginer de meserie. Am absolvit Institutul Politehnic din Timișoara, Facul­tatea de Mecanică, fiind reparti­­zat la întreprinderea Mecanică Timișoara. Aici am lucrat 13 ani, la Secția sculărie. La alegerile ce au avut loc la începutul anului 1990, am fost delegat, împreună cu un coleg din întreprindere, în C.P.U.N. unde am fost ales secre­tar. La alegerile de la 20 mai, am figurat pe lista F­SN, fiind ales parlamentar. Acum, o dată cu nu­mirea mea în funcția de prefect­­ al județului Timiș, Biroul perma­nent al deputaților mi-a semnat o detașare pe o perioadă de 6 luni. Sînt căsătorit și am o feti­ță pe care o cheamă Oana. Fiind numit la f­irma Prefec­­turii județului Timiș, sînt con­știent că mi-am asumat o răspun­dere deosebită. In primul rînd, datorită faptului că succed­­ un prefect care a fost iubit și apre­ciat de populație. Ca atare, există Mateescu și Andrei Mîțiu (sub­­prefecți), Constantin Popa (secre­tar). Conform articolului nr. 2 al aceleiași­ decizii se numesc la conducerea Prefecturii următorii : Dorel Borza (prefect), Viorel Coifan și Heinrich Drobny (sub­­prefecți), Anton Trăilescu (secre­tar), riscul de a fi mereu comparat. Pe lîngă asta, sînt multiple proble­me sociale și economice care se cer a fi rezolvate, iar pretențiile oamenilor din acest județ au fost și vor rămîne totdeauna mai mari decît în alte zone ale țării. Cu toate astea, eu sper că vom reuși printr-o conlucrare permanentă a conducerii Prefecturii cu toți oa­menii care activează în cadrul a­­cesteia să rezolvăm cele mai mari probleme care există astăzi în județul nostru. Deși sînt depu­tat F­ S.N., vă declar că în Pre­fectură politica nu are loc, noi sîntem factori administrativi și ndiferent ce partid sau forma­țiune politică reprezentăm, tre­buie, cu prioritate, să ne intere­seze problemele oamenilor, ale municipiului Timișoara, ale jude­țului Timiș. Dacă reușim acest lucru, atunci sînt sigur că oame­nii ne vor aprecia și ne vor ajuta.“ VIOREL COIFAN subprefect „M-am născut în Timișoara în 1947. Am terminat Facultatea de Electrotehnică, secția calculatoa­re în anul 1970. Am lucrat la Centrul Teritorial de Calcul pînă în anul 1975, după care am acti­vat la Institutul Politehnic. Sînt căsătorit, am trei copii. In calitate de vicepreședinte al Partidului Național Liberal din ju­dețul Timiș, am participat la dez­baterile ce au durat aproape d­ouă luni de zile și în care s-a căutat o soluție pentru criza din Prefec­tură. Deși sarcinile concrete încă nu au fost împărțite în Prefec­tură, după primele discuții cred că voi răspunde de partea tehni­că la nivel județean. Vin ia conducerea Prefecturii convins că aiei confruntările în ceea ce privește opțiunile politice nu-și au locul și că trebuie să ne străduim să rezolvăm împreună cît mai bine problemele cetățeni­lor. Am fost numit în această funcție într-un moment cînd,­la fel ca și în întreaga țară, la nive­lul județului Timiș sînt consem­nate serioase confruntări în do­meniile economic și social. Știm că nu este ușor, dar sîntem con­știenți că, în limita puterilor noastre, trebuie să găsim rezolva­re problemelor care se ridică zi de zi, deoarece Timișoara nu poa­te da înapoi de la nivelul la care s-a ridicat, ci dimpotrivă, trebuie să progreseze, să obțină rezulta­te cît mai bune pe acel drum pe care a pășit hotărît și care se nu­mește privatizare, economie de piață.“ HEINRICH DROBNY subprefect „M-am născut în anul 1935, în localitatea Belinț, județul Timiș. Sînt de naționalitate germană. Școala elementară am termi­nat-o în comună, iar liceul, la Lugoj. Intre anii 1953 și 1956 am frecventat cursurile la zi ale Fa­cultății de Mecanică din Timi­șoara. In urma evenimentelor din anul 1956 am fost arestat și con­damnat la șase ani închisoare. Am fost eliberat în anul 1962. Pînă în anul 1966 am lucrat la Lugoj, la Fabrica de Calapoade, în 1966 m-am reînscris la facul­tate, absolvind-o în 1968. Am par­ticipat la mai multe lucrări de importanță națională, iar din a­­nul 1972 și pînă în 1990, anul pensionării, am lucrat la între­prinderea „Electrotimiș“ ca ingi­ner proiectant. Am fost propus la conducerea Prefecturii de Forumul Democra­tic Antitotalitar. Nu sînt mem­bru al nici unui partid, fac par­te numai din Asociația Foștilor Deținuți Politici. Ca subprefect voi răspunde de comerț și indus­trie. Deci voi depune eforturi îna­inte de toate pentru a asigura o bună aprovizionare a populației și pentru a ajuta unitățile eco­nomice să obțină materiile prime necesare funcționării lor, în Urmi­tele prevederilor legale, voi în­cerca să fac tot posibilul pentru a nu înșela așteptările populației județului nostru. Deși noi, cei trei conducători ai Prefecturii, facem parte din formațiuni poli­tice diferite, sperăm să putem a­­junge tot timpul la consens, să lăsăm politica în afara ușilor a­­cesteia și să fim intr-adevăr ceea ce se așteaptă de la noi, admi­nistratori ai acestui județ." Grupaj realizat de­­ Off­­­ KOVACS OASPEȚI DIN GERMANIA Vineri dimineață a sosit la Ti­mișoara o delegație din Germania condusă de domnul Heinz Scholl, șef serviciu în Ministerul Fede­ral de Interne, coordonatorul pro­gramului pentru România pri­vind stimularea reîntoarcerii și reintegrării cetățenilor români. Din delegație au mai făcut parte doamnele Christine Pettinger- Kiltermann și Sybylle Keller, re­ferente în Ministerul Federal de Interne, domnul Ulrich Grunen­­berg din partea Ambasadei Ger­maniei la București, domnul Wal­ter Hammann de la Societatea pentru organizare-planificare și instrucție din Bad Hamburg și un reprezentant al Camerei Federale pentru Comerț și Industrie. Scopul vizitei a fost găsirea de soluții, împreună cu factorii de conducere din Prefectura județu­lui și cu reprezentanții unor instituții județene, în vederea ini­țierii unor programe finanțate de Guvernul Germaniei pentru a fa­cilita revenirea în țară a emi­granților români, stabilizarea ce­lor care au intenția de a emigra, cît și evitarea altor plecări din România, favorizate de liberali­zarea circulației cetățenilor. In scopul realizării acestei ini­țiative, Prefectura județului Ti­miș a promis că va asigura, în lo­calitățile județului, imobilele nece­sare, precum și activitățile anexe bunei funcționări a Centrului de formare și perfecționare la o ca­pacitate de 100 de locuri. În acest scop a fost prezentată o clădire din localitatea Fibiș, unde dele­gația a făcut o vizită de documen­tare. Delegația germană a fost primi­tă de domnul prefect Dorel Bor­za. La tratative, precum și la vi­zita de documentare, Prefectura județului Timiș a fost reprezen­tată de domnul Heinrich Drobny, subprefe­ct Ultimul recensămînt (aprilie) din Iugoslavia a uratul ÎN VOIVODINA SCADE RAPID NUMĂRUL ROMÂNILOR! Comunitatea românilor din Iu­goslavia, organizație apolitică în­ființată anul trecut la Coștei (co­muna Vîrșeț) cu scopul de a lup­ta pentru păstrarea identității ro­mânilor din Iugoslavia, a organi­zat la Panciova, la sediul săptă­­mînalului „Libertatea“, o intere­santă masă rotundă intitulată „Caracteristici socio-demografice ale românilor din Voivodina în lumina recensămînt­ului din acest an“. Consfătuirea și-a propus să răs­pundă la o întrebare cheie : „De ce numărul românilor din Voivo­dina scade atît de repede ?“ Un studiu științific­­ elaborat de dr. Sașa Kirojev de la Institutul Te­ritorial de Geografie din Novi Sad arată că, în cazul în care acest proces de reducere a numărului românilor va continua, pînă în anul 2064 vor dispărea complet românii din Voivodina. Numai în ultimul deceniu populația româ­nă din Voivodina s-a redus cu 17,9% , de la 47 289 români, la 38 830 ! Dr. Kicosev mai afirmă că ro­mânii din Voivodina, fiind o populație destul de veche, nu se pot aștepta la o creștere numerică a populației, ci, dimpotrivă la o creștere a mortalității. In plus, este iluzoriu să se spere că româ­nii plecați în străinătate se vor întoarce. După părerea sa, unica soluție poate veni din România, în sensul că românii de acolo să vină și să se stabilească trainic în satele românești din Voivodi­na, îmbunătățind astfel și struc­tura de vîrstă a populației. Potrivit ultimelor date, cei mai mulți români sînt concentrați in satele comunei Alibunar — 8 467, comuna Vîrșeț — 8 938, comuna Panciova — 5 003, comuna Zre­­­njanin — 3 185, Covăcița — 2 674. .Cele mai mari sate românești sînt în continuare : Uzdin, Locve, Bogheiți, Satu Nou. Dintre toate naționalitățile ca­re trăiesc în Voivodina cel mai mare procent de scădere a popu­lației se manifestă la români Astfel, la începutul secolului pa aceste meleaguri erau 74 718 ro­mâni, iar astăzi numărul lor s-a micșorat considerabil. Dacă în 1900 românii formau 5,23% din numărul de locuitori ai Voivodi­­nei, astăzi ei reprezintă numai 1,93%. Există numai două comu­ne din Voivodina (Beocin și BaSfel Petrovac) în care nu locuiesc ro­mâni. După părerea lui Kh­osev, românii „s-au pierdut“ în urma migrărilor, din cauza căsătoriilor mixte, iar cca 4 000 pe cale natu­rală. Domnul Todor Milovan a ilus­trat scăderea populației române prin unele date. Astfel, domnia sa arată că la Sălcița, în anul 1900 au fost 860 de români, iar în­­ 1980, numai­­ 327 . La Srediștea Mică în 1900 au trăit 628 de ro­mâni, iar în urmă cu un deceniu, 222. La Nicolinți, un sat cu tra­diție culturală demnă de invidiat la începutul secolului, au trăit 3 555 de români, iar astăzi au ră­mas doar 1 209 ! La Uzdin, de pil­dă, între anii 1890 și 1991 a dis­părut un sat întreg : de la aproa­pe 6 000 de locuitori s-a ajuns la 3 107 ! La sfîrșitul dezbaterilor, care au fost deosebit de utile și con­structive, a fost format un grup de lucru care urmează să elabo­reze un document în care ar tre­bui propuse sarcini concrete în ve­derea stabilirii măsurilor de îm­bunătățire a situației. Sarcinile vor viza comunitatea românilor din Iugoslavia, școlile și biserici­­le românești (mai ales că numă­rul școlilor românești scade în­­tr-un ritm accelerat), precum și mijloacele de informare în limba română. VASILE BARBU corespondent din Iugoslavia p la închiderea ediției ® la închiderea ediției I ȘTIRI POLITICE • Guvernul sloven a hotărit e­­mbararea a circa 2 000 de prizo­nieri aparținând armatei federa­le. Prin această hotărîre condu­cerea Sloveniei satisface unul din punctele ultimatumului dat de președinția statului iugoslav. • In Liubliana au fost întări­te baricadele stradale de teama unui atac ce ar urma după ter­minarea ultimatumului dat de statul iugoslav. • Intre Belgrad și Zagreb a fost întreruptă circulația feroviară <4upă o alarmă­ aeriană. • S-a încheiat ședința extraor­dinară a miniștrilor afacerilor ex­terne din Comunitatea Europea­nă, care a avut ca temă criza din Iugoslavia. S-a hotărît trimiterea de observatori in această țară. • Miniștrii de externe ai Un­gariei, Austriei și Italiei se vor intilni simbătă la Budapesta. • Cancelarul Kohl s-a intîlnit Un Kiev cu președintele U.R.S.S., Mihail Gorbaciov. • Guvernul columbian a hotă­­rit ridicarea stării de urgentă in­trată în vigoare in aprilie 1983, cînd ministrul justiției a fost u­­cis de mafia organizată a drogu­rilor din această țară. ȘTIRI ECONOMICE • Vineri, la orele 18, la bursele internaționale s-au înregistrat următoarele prețuri la metalele prețioase : 1 uncie de aur (31,104 g) — 370,25 dolari, 1 uncie argint 4,55 dolari. • Băncile internaționale apli­cau vineri următorul curs de schimb valutar (primul preț re­prezintă valoarea de achiziție, iar cel din paranteză, valoarea de vînzare) : 1 dolar S.U.A. — 1,77 (1,88 BM), 1 oră sterlină — 2,86 (3,03 DM), 100 guldeni olandezi — 87,65 (89,90 DM), 100 franci elve­țieni — 114,50 (117,56 DM), 100 franci belgieni — 4,76 (4,98 DM), 100 franci francezi — 28,70 (30,50 DM), 100 coroane suedeze — 26,80 (28,60 DM),­­000 lire italiene — 1,30 (1,40 DM), 100 șilingi austri­eci — 14,07 (14,37 DM), 100 drah­me grecești — 0,74 (1,14 DM). ȘTIRI SPORTIVE . In semifinalele campionatului de tenis de la Wimbledon (femei au fost înregistrate următoarele rezultate: L. Graff (Germania) — M. J. Fernandez (S.U.A.) 1­6 ,­2, 6 : 4, și G. Sabatini (Argentina) — J. Capriati (S.U.A.) : 6 : 4, 6 : 4. La bărbați, în semifinale se vor intilni S. Edberg (Suedia) - Swich (Germania) și B. Becker (Germania) — D. Wheaton (S.U.A).­­ Simbătă se dă startul la cel de al 78 lea Tour de France,, im­portantă competiție ciclistă mon­dială. Tr­aseul va însuma 3 940 km (cu 540 mai mult decît în anul 1990). Și au anunțat participarea 198 de cicliști, făcînd parte din 22 de echipe. Competiția va dura 21 de zile. ȘURI METEOROLO­GICE Ieri, la orele 16, în principalele orașe ale Europei au fost înre­gistrate următoarele temperaturi: Berlin, timp senin, 27 grade ; Viena, timp senin, 29 grade ; Zü­rich, timp senin, 25 grade Berna, timp senin, 25 grade ; Paris, timp senin, 29 grade ; Londra, timp senin, 27 grade ; Amsterdam, ușor înnorat, 26 grade­; Copenhaga, timp senin, 27 grade ; Praga, ușor înnorat, 27 grade ; Varșovia, ușor înnorat, 26 grade ; Budapesta, se­nin, 30 grade­; Belgrad, averse de ploaie, 21 grade ; Roma, senin, 26 grade ; Madrid, timp senin, 23 grade ; Lisabona, ușor înnorat, 21 grade. Temperatura apei la : Marea Adriatică — 20 grade, Marea Neagră­­— 22—25 grade, Marea Mediterană — 21—24 grade. ATENȚIE ! Simbătă, 13 iulie, AGENDA va apărea în 24 de pagini, cuprinzind și suplimentul AGENDA MAGAZIN. Prețul zia­rului rămîne neschimbat : 10 lei.

Next