Apărarea Patriei, martie 1959 (Anul 15, nr. 50-75)
1959-03-01 / nr. 50
HF • ■ ■ ...__________ Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ / #APARARSĂ PATRIEI E —________ - - — —— SOIURIS ANUL XV Nr. 50 (3893) j Duminică 1 martie 1959 si 4 PAGINI — 20 BANI Din ttriția UiUltiml IV* Oră culturală model Intr-una din serile trecute, în subunitatea comandată de ofițerul Peteaș Vasile din Liceul militar „Ștefan cel Mare“ a avut loc o oră culturală model. La început a fost expus referatul „Noutăți ale cinematografiei noastre" de către elevul sergent Popa Aristotel. A urmat apoi rubrica „Curiozități științifice și sportive" susținută de elevi: Varkony Ludovic și Beșliu Emil. In continuare s-a desfășurat „Jocul iuțelii". In cadrul acestui joc două grupe din subunitate și-au disputat întîietatea. Grupa cîștigătoare a fost cea comandată de elevul sergent Vasilescu Cîștigătorii Constantin, au avut dreptul să ceară unui grup de instrumentiști amatori, format din elevii Popescu Constantin, Codescu Constantin, Mereuță Vlad, să execute cîteva melodii populare și de muzică ușoară. Apoi a avut loc jocul „Fluierașului" care a stirnit hazul tuturor celor prezenți. La menținerea unei atmosfere de destindere, de a contribuit și veselie, a conducătorul orei, elevul Anghelina Mihai. Ora s-a încheiat cu un marș. Elev sergent H. OCTAVIAN IN VIZITĂ LA MUZEUL DE ISTORIE AL ORAȘULUI BUCUREȘTI Un grup de militari din unitatea din care face parte ofițerul Onofrei Eugen a vizitat Muzeul de istorie al orașului București. Obiectele — machetele și tablourile prezentate — au creat militarilor vizitatori o imagine a procesului istoric de dezvoltare politică, socială și economică a Capitalei țării noastre de-a lungul celor 500 ani. Trecînd prin sălile de istorie veche a orașului, vizitatorii au făcut cunoștință cu cele mai importante etape de dezvoltare a orașului București.Vizitatorii au urmărit apoi aspecte din înfățișarea nouă, modernă, a Capitalei noastre, realizările economice și sociale deosebite obținute în anii regimului democrat popular, în clișeu . Aspect din timpul vizitării muzeului. Locotenent colonel 1. TANASE (Foto : D. TANCU 1 CititS PRICEPERE ȘI VOINȚĂ Militarii erau gata pentru executarea misiunii. S-a tras la sorți ordinea în care vor pleca cele opt grupe. Grupa a 6-a va pleca prima. Este ora 9,30. Se înmînează comandantului grupei o hîrtie pe care sînt notate azimuturile și distanțele. Se poate pleca. Caporalul Cucu Petre ordonă plecarea. Peste cîteva minute cei 7 militari, cu comandantul in frunte, se depărtaseră de cazarmă. Zăpada moale se lipea de cizmă, iar ceața îngreuna orientarea. Caporalul Cucu Petre ajunsese la primul punct de control. După o scurtă orientare se îndreptă către cel de-al doilea. Ultimul in grupă, cu căciula îndesată pe cap, era soldatul Albu Dumitru. E mic, iar unde e zăpada mare intră pină la genunchi. Din cînd în cînd se uită, înapoi măsurînd cu privirea distanța parcursă. Au ajuns la un rîuleț. Comandantul grupei încercă gheața. Trebuie să găsească o altă cale. In apropiere peste rîu era un pom răsturnat. Vor trece peste el. Primul care trece este comandantul. Intr-o mină ține automatul, iar in cealaltă harta cu busola. După el trece întreaga grupă. Au trecut și de al treilea punct de control. Deodată, caporalul Cucu Petre observă că soldatul Albu Dumitru rămăsese în urmă și pe lângă toate mai și șchiopăta. „Am călcat rău cu piciorul și mă doare" — raportează soldatul. Caporalul se încruntă. Ii înțelege necazul, dar îl asigură că va merge mai departe. Comandantul de grupă, împreună cu cel rămas în urmă,grăbesc pasul pentru a-i ajunge pe cei din față. Zăpada mare, lăstărișul, crengile căzute pe jos, îngreunează tot mai mult deplasarea. In pădure, orientarea este destul de grea. Ajunși la liziera pădurii, se pregătesc pentru executarea unui moment tactic. O scurtă orientare după care prin salturi scurte se apropie de poligon. Grupa ia formația pentru luptă. La linia de tragere se dă comanda : „Asupra...“. Tragerea s-a executat: „Grupă după mine, pas alergător, marș. Rezultatul o să-l aflăm noi". Soldatul Albu Dumitru șchiopăta de-a binelea, însă depunea ultimele eforturi pentru a ajunge la cazarmă. Nu-i mai despărțeau decît 300 de metri de locul sosirii, iar cel accidentat nu mai poate merge. Tovarășii săi din grupă îl prind de subțiori și își continuă drumul. Ajungînd cu grupa compactă, caporalul Cucu Petre raportează : „Tovarășe căpitan, grupa a 6-a și-a îndeplinit misiunea". A doua zi, comandantul unității dă citire ordinului pe unitate. — Aduc mulțumiri caporalului Cucu Petre și grupei sale pentru rezultatul obținut la concursul de patrule. Căpitan GH. CALANCEĂ Convocare cu conductorii auto din garnizoană Conductorii auto din garnizoana noastră au participat la o convocare cu scopul de a analiza activitatea pe care au desfășurat-o, de a se instrui în comun și de a preintîmpina eventualele accidente sau deteriorări ale mașinilor. Șeful comenduirii de garnizoană a făcut bilanțul circulației, arătând că in această perioadă nu au mai existat accidente. Totuși, faptul că soldatului Petre Victor i s-au ridicat două taloane, fiind găsit cu mașina murdară, trebuie să dea tuturor de gindit. Șeful comenduirii a mai arătat, printre altele, că conductorii auto sunt chemați să realizeze cut mai multe economii, pentru a traduce în viață hotărîrile Plenarei C.C. din 26—28 noiembrie 1958. Vorbitorul a arătat că in sectorul tehnic se pot obține cele mai multe economii prin mărirea duratei de funcționare a mașinii, prin folosirea ei de către conductorii auto în mod cit mai rațional; în continuare, locotenentul major Cristea Gheorghe, șeful serviciului auto dintr-o unitate, a prelucrat dispozițiunile referitoare la funcționarea controlului auto în M.F.A. La discuții, conductorii auto au arătat că această convocare a fost bine venită. De asemenea, au mai arătat că convocarea va contribui din plin la desfășurarea circulației garnizoană în bune condiții și acciddentele vor fi evitate și in viitor. Locotenent 1. TOMA €U SIRGUINȚA _E ȘI ENTUZIASM ...noiembrie 1958. Elevii din plutonul comandat de ofițerul Răduț Florian terminaseră un nou an de învățămînt și se pregăteau să plece în concediu. Deși această zi fusese așteptată cu nerăbdare, în pluton lipseau pregătirile zgomotoase ce se fac de obicei în aceste zile. De ce oare ? Plutonul obținuse media generală 8,95. Din cauza cîtorva procente plutonul lor nu obținuse titlul de subunitate de frunte. Fiecare se gîndea la această problemă în felul lui. Dar cei mai frămîntați erau elevii sergenți Sandu Florian și Devesel Ioan. Rezultatele bune obținute de ei, dar nu foarte bune, așa cum se cere pentru ca plutonul să devină subunitate de frunte, atîrnau greu în balanța insuccesului. La plecarea în concediu elevii și-au luat rămas bun, și-au făcut urările obișnuite, dar n-au uitat angajamentul care și - au luat în adunarea organizației U.T.M. de a munci cu toată hotărîrea pentru ca plutonul lor la sfîrșitul anului de învățămînt să devină subunitate de frunte. întorși din concediu cu forțe noi, elevii au continuat cu sîrguință lupta pentru cucerirea titlului de subunitate de frunte. N-au râmas în urmă nici eleviisergenți Sandu și Devesel. Asupra acestora, colectivul a influențat puternic și în activitatea lor se observă o mare schimbare. De pildă, elevul sergent Sandu manifestă mult simț de răspundere față de munca de învățămînt, se încadrează cu regularitate în programul subunității. Unii ar putea spune : Dar ce este deosebit în toate acestea ? E vorba doar de obligații regulamentare. E adevărat, dar tocmai pentru lipsuri manifestate în îndeplinirea unor îndatoriri regulamentare elevul Sandu a fost pedepsit de comandantul subunității și sancționat pe linie de organizație în anul trecut. Desigur, discutarea elevului în organizație, sancțiunea primită, i-au servit o bună lecție și datorită acestui fapt s-a îndreptat. Acesta e un adevăr care nu poate fi contestat, dar creșterea elevului Sandu și a elevului Devesel, ajungerea lor în rîndul celor care obțin rezultate din cele mai bune la învățătură au și o altă explicație. Activitățile ce se organizează în această organizație răspund cerințelor și preocupărilor atemiștilor, urmăresc un scop precis. Ți-e mai mare dragul să participi la activitățile ce se desfășoară în cadrul acestui pluton. Conștiinciozitatea și perseverența în muncă, iată ce caracterizează acest colectiv. Biroul organizației atemiste de clasă a reușit să găsească calea spre inima fiecărui elev, să-l mobilizeze și să-l înflăcăreze în muncă. El se folosește cu multă pricepere de ajutorul comuniștilor și experiența pozitivă a celorlalte subunități. Intr-o zi, în școală s-a aflat că ofițerul Gabor Iosif, comunist, s-a înapoiat dintr-o vizită făcuți în DIN ȘCOLILE MILITARE Uniunea Sovietică. Vestea înapoierii lui și despre cele văzute de el în marea țară a socialismului s-a răspîndit în toată școala. La cererea utemiștilor, biroul organizației utemiste de clasă l-a invitat să le vorbească „Despre profilul moral al tineretului sovietic”. Cite n-au învățat utemiștii din expunerea făcută ! In munca lor, elevii acestui pluton au primit un ajutor însemnat din partea ofițerilor Tănăsică Ioan, Crăciun Constantin și Drăghici Gheorghe, comuniști, care le-a vorbit despre cinstea de a fi ofițer al Armatei noastre Populare, răspunderea față de carnetul roșu U.T.M., modul de comportare în societate și datoria de a învăța cât mai bine. Merită să fie subliniată seriozitatea cu care elevii aplică indicațiile și sfaturile primite. Un mare rol în formarea acestui colectiv l-a avut viața internă de organizație. In această organizație s-a pus capăt de mult practicii dăunătoare de a se discuta mereu despre aceleași probleme. Punerea în discuția adunării organizației U.T.M. de clasă a unor probleme legate de calitățile ce trebuie să caracterizeze un utemist ca : cinste, tovărășie, prietenie, îndatoririle utemiștilor față de organizație și altele au dus la creșterea combativității utemiștilor. Este demn de subliniat faptul că discutarea acestor probleme s-a făcut în strînsă legătură cu situația din subunitate, combătîndu-se cu asprime tendința unor elevi care se împăcau cu rezultate mediocre. In activitatea acestei organizații, caracteristic este faptul că fiecare utemist primește sarcini pentru îndeplinirea hotărîrilor și a planurilor organizației. Mărturie sînt rezultatele obținute. Toți ustemiiștii sînt purtători ai insignei „Prieten al cărții“, fiecare utemist cunoaște cîteva cîntece și poezii patriotice. Alte preocupări ? Sînt multe. Una mai interesantă decît alta- Spre exemplu, elevii sergenți Marinescu Constantin, Iordache Ion și Dumitrescu Mircea se pregătesc de pe acum în vederea consfătuirii elevilor de frunte ce va avea loc pe școală. Ei lucrează la o machetă de autodrom unde elevii vor învăța legile circulației și conducerea autovehiculelor în teren variat. Elevul plutonier Pavel Gheorghe și elevul sergent Șerban Constantin lucrează la un dispozitiv pentru scoaterea rapidă a cauciucurilor de pe geantă. Și așa, toți elevii sînt antrenați în diferite activități. Acestea sînt fapte care dovedesc cu prisosință că elevii acestui pluton merg cu pași siguri spre realizarea scopului propus. Succesele obținute pîna acum (nici un elev n-a obținut calificative sub 7) netezesc calea spre titlul de subunitate de frunte. Căpitan C. ZAMFIR BRIGADĂ DE MUNCĂ PATRIOTICĂ De curând, in întreprinderea Centrală de Poligrafie M.F.A. s-a format o brigadă de muncă patriotică. Organizația U.T.M. — al cărei secretar este tovarășul Tudorache Ioan — s-a preocupat îndeaproape de formarea acestei brigăzi, care are ca sarcină principală realizarea de cit mai multe economii in procesul de producție. Atemiștii s-au angajat să stringă și să predea la I.C.M., pină la 1 august 1959, peste 4.000 kilograme fier vechi, 10.000 kilograme deșeuri hîrtie etc. încă de pe acum ei au predat 5550 kilograme fier vechi. In această acțiune s-au evidențiat comunistul Giuleșteanu I. și utemiștii Dumitrescu Maria, Tănase Ion, Dumitrescu Daniel, Predulescu Ioan, Dumitrache Ana și alții. N. LĂCĂTUȘ VEDERE DE IARNA DE PE VALEA PRAHOVEI — IN ÎMPREJURIMILE PREDEALULUI (FOtO : AGERPRES) Raionul Carei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată BAIA MARE, 28 (Agerpres). In preajma împlinirii unui deceniu de la Plenara C.C. al P.M.R. care a adoptat rezoluția cu privire la sarcinile partidului în lupta pentru intărirea alianței clasei muncitoare de țărănimea muncitoare și pentru transformarea socialistă a agriculturii, la numeroasele raioane cu agricultura cooperativizată din țară se adaugă și raionul Cărei. Cooperativizarea raionului Cărei, primul raion din regiunea Baia Mare cu agricultura cooperativizată, se datorește rezultatelor obținute in dezvoltarea economică de gospodăriile colective și întovărășirile agricole și muncii politice de masă desfășurate în rîndurile țăranilor muncitori. Prin exemple concrete, prin munca de convingere dusă de la om la om, organizațiile de partid, colectiviștii și intovărășiții au arătat țăranilor individuali avantajele muncii in comun, posibilitățile mult sporite pe care le au gospodăriile colective in lupta pentru obținerea unor recolte bogate prin folosirea tehnicii și agrotehnicii superioare. Anul trecut, de pildă, gospodăriile colective din raion au recoltat în medie la hectar cu 513 kg mai mult grîu, cu 828 kg mai mult porumb și cu 571 kg mai multă floareasoarelui decît țăranii cu gospodării individuale. Producții sporite au obținut și întovărășirile agricole. O contribuție de seamă în cooperativizarea agriculturii raionului adus-o S.M.T. Cărei, care prin mecanizarea lucrărilor agricole și sprijinul dat organizării producției in, unitățile cooperatiste a contribuit la obținerea unor recolte tot mai bogate, a făcut ca gospodăriile colective să devină centre tot mai puternice de atracție pentru țăranii cu gospodării individuale. Acum, in cele 133 de gospodării agricole colective și întovărășiri agricole din raionul Cărei, peste 14.000 familii de țărani muncitori — români, maghiari și germani — lucrează in comun mai mult de 41.000 ha teren agricol. Pentru inceperea lucrărilor agricole de primăvară CONSTANȚA, 28 (Agerpres). Zilele frumoase au favorizat pe alocuri începerea însămințărilor de primăvară în mai multe raioane dîn regiunea Constanța. In raionul Negru Vodă s-au însămințat, de exemplu, pină la 27 februarie, 886 ha cu orz, ovăz, grîu de primăvară, floareasoarelui și alte culturi din epoca I. Pină acum gospodăriile colective din regiunea Constanța au însămințat aproape 1.200 ha. Concomitent cu însămințările, gospodăriile colective au executat cultivatul și grăparul a peste 1.800 ha de teren arate din toamnă, in scopul păstrării apei în sol. o oo Tractoriști de la S.M.T. Freidort SIJIJLSLSLSLSLSULSLS13 o o o o A venit un tractorist Tractoristul Vișteanu Dumitru privi cu ciudă la vlăjganul care se oprise lingă tractor. Ce-i frățioare, te-a lăsat in drum — Asta e o chestiune personală! Pricepi ? — la te uită, dar supărăcios mai ești ! Te pomenești că o fi tractorul tău ? Și drumețul lăsă la marginea șanțului valiza, o valiză din lemn, cum poartă de obicei cei ce se duc sau vin din armată, și se lungi sub tractor. . . Hei, frățioare, ia urcă-te și accelerează un pic, rosti străinul. ...Apoi, vlăjganul ieși de sub tractor și se urcă alături de tractorist. — Să facem cunoștință. Mă cheamă Danciu Petru. — Mitică... adică Vișteanu Dumitru — Știi ce, Mitică ? Lasă-mă și pe mine să conduc puțin. Măcar 100 de metri. Trecu valiza in brațele tractoristului și apucă de manete. Schimbă vitezele pe rînd, vorbind : — Da! Tractorul e bun! Dar e cam neîngrijit... După cîteva minute ajunseră la S.M.T. Așa a venit întiia oară în S.M.T. Freidorf fostul caporal Danciu Petru. Cînd a plecat in armată, Danciu nu cunoștea nici o meserie, încă din copilărie visase să devină șofer. L-au atras apoi tractoarele care lucrau pe pămîntul colectivei. A plecat apoi in armată. Aici s-a împrietenit cu un mecanic auto, din anul doi, pe nume Sasu Dan. Povestea-i destul de lungă, dar noi vă spunem doar sfîrșitul ei. Cînd Sasu a terminat armata și-a lăsat in urmă un înlocuitor destoinic și priceput. Danciu a mai urmat o școală de trei luni și s-a calificat in meseriile de conductor auto, tractorist și mecanic de utilaj greu. In toamna lui 1958, Danciu a schimbat hainele militare cu cele Civile și s-a îndreptat spre S.M.T. Freidorf. — Cum, nu te duci mai întîi în concediu ? — l-au întrebat tovarășii de cătănie, cînd i-au citit foaia de drum — De-abia aștept să intru cu tractoru-n brazdă. Tractoriștilor nu le stă frumos să-și ia concediu decit iarna, atunci e mai puțin de lucru. 4 Trecuse vreo săptămînă de cind Danciu se angajase la S.M.T. Freidorf. Intr-o zi, el intră zgomotos in biroul directorului. De două zile șeful brigăzii îi lăsase pe tractoriști de capul lor și plecase nu se știe unde. Tractoriștii începură să lucreze agale, fără spor. — Nu, așa nu mai mere. Or ne schimbați șeful, or desființați brigadă. — Ascultă, nu cumva te-ai speriat ? — i-a spus directorul. Brigada n-o desființăm ! Sunt oameni buni acolo. Până una alta iei dumneata conducerea brigăzii ! Enlin ? , Așa a devenit fostul caporal Danciu șef de brigadă de tractoare. Multe s-ar putea spune despre munca lui, despre succesele obținute de el și de tractoriștii din brigada sa. Adevăratul spinn de organizator și l-a dovedit mai ales in campania de reparații. Brigada condusă de el a reparat tractoarele intr-un termen record, ciștigind titlul de brigadă fruntașă. Puterea exemplului personal Ploile se țineau lanț. Ploi reci, mohorite, de toamnă tirzie. Zgribuliți in vagoanele-dormitor, tractoriștii urmăreau cu încordare buletinele meteorologice. Președintele g.a.c. din Sacalaz, tovarășul Nagel Adam, mergea către brigada a l-a împreună cu unul din membrii ei, tractoristul Miha Avram, un flăcău robust și tăcut. Miha terminase armata cu vreo două luni în urmă și se angajase la S.M.T. Freidorf. In armată a fost tanchist de frunte și fusese primit in rîndul candidaților de partid. Cei doi drumeți blestemau vremea care le încurca socotelile și aflau că planul stă neindeplinit. ...Către seară ploaia se mai ostai. După o burniță ușoară încetă cu totul. Un ciob de lună se ivi intr-o spărtură de nori și clipi somnoros spre pămint. In vagon, băieții din brigada a 1-a dormeau. Numai Miha Avram sta de veghe, iși aminti ce discutase cu președintele: „Trebuie să arăm printre picături. O oră, două ore pe zi și tot e ceva". Aceste vorbe ii mai stăruiau încă in minte. Ce ar fi dacă... întinse mina pe întuneric și-l zgiliți pe Mihai Hellembrand, șeful brigăzii. — Mihai, a stat ploaia. Am putea ieși pe cimp. — Taci mă ! Pe o vreme ca asta ? S-au sculat și ceilalți tractoriști. Mai că ar fi vrut să iasă și ei, dar le era teamă că ar rămine cu tractoarele împotmolite in noroi. — Treaba voastră — le spuse Miha Avram — eu mă duc. Doar in armată am condus tancul pe timp de noapte, dar mi-te un tractor ! Se îmbrăcă, își trase cizmele de TP» cauciuc și ieși afară. După cîteva clipe, buduitul tractorului sparse liniștea nopții. Cuprind in urma tractorului s-au intins brazde negre, tăiate in palamîntul reavăn. In vagon, băieții se răsuceau sub așternuturi. Știau că se poate lucra și la lumina farurilor, dar pină acum nu li se ivise prilejul sa facă așa ceva... Și buduitul tractorului cind se îndepărta, cind se apropia, ca un ecou, ca o chemare... ..După jumătate de oră, toate tractoarele erau in brazdă. Luminile farurilor se încrucișau peste cimpuri. Pilda fostului tanchist Miha Avram, din brigada a șaptea, a servit de îndemn tractoriștilor și din celelalte brigăzi, M. MARINESCU C. CUCU PE PRIMUL PLAN: LUCRUL CORECT însușirea specialității de radio telegrafist necesită, înainte de toate, o muncă perseverentă pentru invățarea lucrului corect, fără nici o greșeală. Ulterior, munca se continuă pentru obținerea vitezei, pentru îndeplinirea și chiar scurtarea »vremurilor. In clișeul de sus : Locotenentul major I. Șerban conduce antrenamentul subordonaților. In clișeul din dreapta : Militari din plutonul comandat de ofițerul I. Șerban In timpul orei de recepție morse. (Foto : ȘT. IONESCU; In intîmpinarea Zilei internaționale a femeii Soțiile ofițerilor și sergenților reangajați, care activează în cadrul clubului de garnizoană, se pregătesc intens pentru a întîmpina Ziua Internațională a Femeii, ziua de 8 martie. Intr-una din sălile clubului se va amenaja o frumoasă expoziție cu lucruri de mină executate de soțiile de ofițeri. Activul de soții de ofițeri pe garnizoană a propus ca fiecare comitet de unitate să amenajeze un colț cu astfel de obiecte. Exponatele cele mai frumoase vor fi premiate. Se execută un panou de onoare sau fotografii ale soțiilor de militari care s-au evidențiat în mod deosebit in diferite activități obștești. Tot in intimpinarea zilei de 8 martie se pregătește un frumos program artistic, alcătuit din cîntece populare romînești și sovietice, dansuri, recitări etc.