Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 1-52)

1971-01-13 / nr. 2

I PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA , ANUL XXVII wi­ Apărarea patriei -Ji. ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI PORTELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA 8 1 LEU AVEM O BOGATĂ BAZĂ MATERIALĂ A INSTRUCȚIEI. SĂ O FOLOSIM DIN PLIN ! dacă ne Îngrijim DIN TIMP..­­ Dimineață de iarnă, cer mohorît și vînt puternic. Pe poarta cazăr­mii plutoanele ies la cîmp. Solda­ții din ultimele rînduri poartă cu ei felurite materiale de instrucție corespunzător temelor din pro­gram. Plutonul comandat de locote­­nentul-major Gheorghe Ichim exe­cută instrucție tactică. Pe teren sînt instalate la anumite distanțe ținte brîu și în picioare care marchează inamicul. — In afară de ținte mai dispu­neți și de alte materiale ? — Avem cartușe de manevră și de exercițiu, petarde. — întotdeauna dispuneți de cele necesare ? — Da. Dacă ne îngrijim din timp, le avem.­­ Cîmpul a început să răsune de răbufnitul armelor și exploziile pe­tardelor. Am revăzut plutoanele și a doua zi. Unele își desfășurau programul în sălile de specialitate.1 Același ofițer, cu creta în mînă, scria pe tablă denumiri, făcea scheme. In­tr-o altă sală, sergentul-major Mi­hai Ungureanu explica, cu ajutorul planșelor și al pieselor de pe pa­noplii, armamentul de pe tanc. După cum am aflat la statul ma­jor, subunitățile dispun de o bună bază materială care este folosită in procesul de instruire a milita­rilor. Pentru acest ciclu a fost amenajat cu mijloace proprii și un nou poligon pentru subunitatea de cercetare. Dar este folosit și de celelalte subunități pentru unele exerciții tactice, ședințe de obser­vare și de determinare a distan­țelor. Ca urmare a îmbunătățirilor aduse, poligonul de antrenament pentru tragerile cu armamentul de infanterie este folosit­­ acum și în vederea ședinței de noapte. Mai sînt încă deficiențe în păstrarea bazei materiale a ins­trucției. Lipsa de grijă mai face ca unele materiale să se deterio­reze, iar altele, ținte în special să fie uitate pe cîmp. De aceea accentul muncii educative din uni­tate cade și pe dezvoltarea răspun­derii pentru buna păstrare a în­tregii baze materiale în vederea folosirii ei cît mai îndelungate. MATERIALE CLASICE, DAR ȘI REALIZĂRI PROPRII Intr-o subunitate de artilerie, sub conducerea gradaților,­ pe ateliere, militarii verifică și întrețin tehnica și însoțim pe locotenentul Mihai Buga în controlul de... calitate la cîteva ateliere. Ne convingem că subunitatea dispune de o bogată și modernă bază materială, că există o preocupare continuă pentru între­ținerea și aducerea ei în perma­nentă ..la zi“ — Am făcut un pas înainte în această direcție, ne mărturisește comandantul bateriei. Cu toate că și pînă acum am avut o bază ma­terială corespunzătoare, nu întot­deauna am folosit-o în totalitate și cu maximum de randament. Exis­tau, pînă nu de mult, comandanți care, dintr-o falsă grijă față de ma­teriale, „păstrau“ o parte din ele la magazia subunității sau se duceau la terenul de instrucție ca simple elemente de decor. Acum nu mai procedăm așa. Dimpotrivă, există la fiecare dorința de a îmbogăți și perfecționa „zestrea“ de materiale, de a nu ne mai mulțumi doar cu ceea ce ne dă unitatea, de a oferi subordonaților cît mai multe posi­bilități practice pentru învățarea și mînuirea cu pricepere a tehnicii din dotare Ne oprim la cîteva ateliere. Pe lîngă așa-zisele materiale clasice — lădița comandantului, binoclurile, machete, panouri cu figuri, ținte panoplii etc — găsim și multe al­tele „brevetate“ de curînd sau în curs de experimentare. Sînt inovațiile noastre,­­ ne spune un comandant de pluton. Ceea ce vedeți aici — jaloane lumi­noase pentru marcarea direcției spre obiectiv, a locului piesei și a direcției de bază pe timp de noapte, seturi cu stegulețe luminoase pentru marcarea „focului“, planșe, piese secționate — sînt doar cîteva din proiectele noastre deja materiali­zate. In curînd, ele se vor îmbogăți cu altele și mai valoroase. Ne gîn­­dim, de pildă, la o ladă de nisip la care să putem repeta fel de fel de variante și scheme de dispunere a pieselor în teren, de deplasare, mascare și deschiderea focului IMPASURI LA JUMĂTATEA DRUMULUI „Amenajarea blocului-școală, des­tinat pregătirii la sol a aviatorilor și în special a piloților, e încă de­(Continuare in pag. a II-a) Unitățile dispun de o puternică și modernă bază tehnico­­materială a procesului instructiv-educativ. Poligoane automati­zate de antrenament și trageri, tancodromuri, săli tehnice și de specialitate, o largă rețea de baze sportive, numeroase mij­loace de imitare pentru crearea ambianței luptei le stau la dispoziție, întreținută corespunzător și dezvoltată cu noi ele­mente, multe din ele datorate inovatorilor, ea răspunde în condiții optime dezideratului ca militarii să-și însușească re­pede cunoștințe și deprinderi durabile, să fie temeinic in­struiți ca luptători, ca specialiști cu înaltă calificare ÎNAINTEA PRIMULUI PAS în calitate de comandant de sub­unitate de elevi într-o școală mili­tară de ofițeri activii, urmăresc cu multă atenție împlinirea în cariera militară a tinerilor care an de an părăsesc școala spre a se alătura cadrelor din unități. Experiența din tinerețe și cea dobândită în cei peste douăzeci de ani de activitate arată că pe lîngă zestrea de cunoștințe și deprinderi cu care tinerii ofițeri vin din școală, că pe lîngă elanul și hotă­­rîrea lor de a se afirma, multe depind de felul în care sînt primiți în unități, de atenția cu care sînt ajutați să se integreze în atmosfera noului loc de muncă și să se deprindă cu cerințele îndeplinirii noilor atribuțiuni, de atitudinea principială față de ei. Trecerea de la viața de elev la cea de ofițer nu-i ușoară și nici simplă. In articolele publicate în presa militară au­ fost exprimate numeroase idei bune cu privire la munca desfășurată pentru creșterea tinerilor ofițeri. S-a subliniat uti­litatea primelor discuții purtate cu ei, de către comandant, secretarul comitetului de partid, de către alte cadre din comandamentul unității, explicarea sarcinilor ce le stau în față,­evocarea celor mai însemnate momente din istoria unității, vizi­tarea sectoarelor, a noilor locuri de muncă etc. Un moment important, care nu se uită toată viața, este luarea în primire a subunității cu tot ceea ce are aceasta în înzestrare și mai ales cu oamenii care o compun. Este bine să se dea noului coman­dant lămuriri asupra militarilor, asupra calităților și defectelor lor, arătîndu-i-se pe cine se poate spri­jini de la început și pe cine trebuie să ajute mai îndeaproape pentru a evita anumite neajunsuri în perioa­da de cunoaștere a subordonaților. Greutăți întîmpină uneori tinerii ofițeri la luarea în primire a arma­mentului, tehnicii de luptă și a altor materiale. Există din partea unora din cei care dau în primire tendința de a simplifica cît mai mult „formalitățile", urmărind să „paseze“ eventuale lipsuri în in­ventarele completelor de care urmează să răspundă pecuniar noii comandanți. Comandanții de sub­unități au nu numai datoria etică, dar și obligația regulamentară de a asigura luarea în primire corectă a averii plutonului. Rar se intîmplă ca după începe­rea activității tînărul comandant să nu întîmpine greutăți, să nu comită anumite erori. Este foarte impor­tant ca aceste erori să fie tratate la adevăratele lor dimensiuni fără a le transforma neapărat în „ca­zuri“, în „probleme“, prilej de pre­lucrări de amploare, în dorința de a-i­ lua „tare“ de la început pe locotenent-colonel V. BOGDAN (Continuare în pag. a II-a) O scurtă orientare și din nou schiurile își vor tăia drum prin zăpada proaspăt căzută Foto . M. POJOGEANU VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL PRAHOVA Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu secretarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat, însoțit de tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț a efectuat o vizită de lucru in județul Prahova. Prezența secretarului general al partidului în mijlocul colectivelor de muncitori prahoveni a constituit un nou prilej de manifestare a sen­timentelor de dragoste statornică și atașament nețărmurit față de partid și conducerea sa, de mani­festare a unității de monolit dintre partid și popor, chezășia trăiniciei de nezdruncinat a orîndu­irii­ noas­tre socialiste. In cuvinte simple, însă cu o înaltă încărcătură emo­­țională, cei ce muncesc­­ și-au­ ex­primat vibrant stima, respectul față de conducătorul partidului și sta­tului. Prin localitățile prin care a trecut coloana oficială, în unitățile și întreprinderile economice vizi­tate, mii și mii de muncitori, teh­nicieni, ingineri au făcut o entu­ziastă primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, în întreprinderile industriale vi­zitate. între secretarul general al partidului și colectivele de sala­riați s-a angajat un amplu și viu dialog, desfășurat într-o atmosferă de lucru, de studiu al problemelor pe care se ridică înfăptuirea preve­derilor cuprinse în planul pe 1971, dezvoltarea unităților respective în perspectiva cincinalului­­ în care ara pășit. Acest dialog, contactul per­manent, nemijlocit cu cei ce mun­cesc, cu realitățile sociale și eco­nomice ale țării,— metodă de lu­cru adînc, încetățenită în activita­­tea conducerii de partid și de stat, a tovarășului, Nicolae Ceaușescu personal — au reliefat și de dată aceasta numeroase soluții creatoa­re apte­ să se concretizeze­ în noi realizări. Prezența secretarului ge­neral al partidului,­­ indicațiile date în diverse probleme­­ privind , efi­ciența și diversificarea producției, ridicarea calității, modernizarea unor­­ unități industriale, scurtarea termenelor în care noile capacități de producție trebuie, să­ atingă pa­rametrii planificați,­ utilizarea in­tensivă a suprafețelor de produc­ție, au un puternic efect dinamiza­tor, dau un nou impuls activității oamenilor muncii. Expresie a legăturii de nezdrun­cinat dintre partid și popor, a sti­­l­ulu­i de muncă , al secretarului ge­neral al partidului de a se sfătui permanent cu oamenii­­ muncii, de a se interesa1 de condițiile în care își desfășoară activitatea, în care trăiesc, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în­­ județul Prahova scos­ încă o dată in evidență hotă­­­­rîrea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de a nu precupeți nici un efort pentru a da viață sarcini­lor­­ cincinalului, pentru a înfăptui politica­ marxist-leninistă a parti­dului de înfăptuire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate în ■natria noastră. O entuziastă primire au făcut tovarășului Nicolae Ceaușescu salariații întreprinderii de reparat utilaje electrice din Cîmpina D­ocumentîndu-ne citeva zie într-o unitate mecanizată, însoțiți de un instructor al consiliului politic și de un ofițer din statul major al marii unități, am reușit să ne formăm o ima­gine destul de reală asupra mo­dului cum se muncește, cum sunt angajate forțele și posibilitățile existente pentru transpunerea în practică atît­ a ordinelor date de comandant și a măsurilor stabilite de statul major, cît și a hotărîri­­lor luate de co­mitetul de partid, de organizațiile de bază, să ne referim mai întîi la acțiu­nile întreprinse pentru înfăptuirea ordinului dat de comandantul uni­tății privind or­ganizarea studiu­lui pentru însuși­rea temeinică de către toți ofițerii, subofițerii și mi­litarii în termen a prevederilor re­gulamentelor ge­nerale Pe baza acestui ordin, statul ma­jor a întocmit un plan, cu date și responsabilități precise, în care s-au prevăzut articolele ce tre­buiau studiate, în funcție de situa­ția concretă din unitate, precum și exercițiile demonstrative care urmau să aibă loc pentru o mai profundă cunoaștere a regulamen­telor. După cum ne-a confirmat șeful de stat major, locotenent-co­­lonelul N. Stelea, ceea ce s-a ini­țiat și organizat n-a constituit un lucru inedit. Studiu s-a mai făcut, numai că în ciclurile precedente totul s-a rezumat la citirea unor articole, la prezentarea unui sin­gur exercițiu demonstrativ — schim­­­barea gărzilor. Dîndu-și seama că asemenea practică este inefi­cientă, de astă dată, statul ma­jor a luat măsura ca studiul re­gulamentelor să fie condus de cei mai competenți ofițeri care pot să transmită idei interesante par­ticipanților. „Ne este tuturor cu­noscut — spunea șeful de stat ma­jor — că regulamentele de luptă nu prevăd soluții concrete pen­tru fiecare caz în parte din ma­rea diversitate de fenomene ce se petrec. De aceea, cei care au con­dus studiul, după citirea fiecărui articol, au insistat — apelînd la o serie de fapte luate din reali­tate — asupra modalităților de re­zolvare a celor mai diverse si­tuații. Acest procedeu conside­răm că a exercitat o influență pozitivă asupra participanților, a­­jutîndu-i să înțeleagă că aplicarea regulamentelor presupune gîndire creatoare, inițiativă și spirit de discernămînt“. Cît privește exercițiile demon­strative, ele s-au organizat la principalele capitole din regula­mentele generale. Fiind pregătite din timp și cu meticulozitate, aces­tea au oferit adevărate modele de îndeplinire riguroasă a prescrip­țiilor regulamentare. Atît cadrele, cît și militarii în termen care au prezentat asemenea exerciții fost sprijiniți au de ofițerii din statul major în însuși­rea temeinică temelor, în execu­a­tarea corectă a mișcărilor, în a­­menajarea sectoa­relor etc. Totul a fost pus la punct, începînd de la ți­nută și pînă la darea ordinelor. Ar mai fi de a­­dăugat că aceste exerciții s-au des­fășurat și de clte ori au apărut fi­suri într-un loc sau altul. Mai mult chiar. Une­le au fost pregă­tite și desfășurate tocmai de acele subunități unde treburile șchiopă­tau. Bunăoară, modul de exe­cutare a inspecției de di­mineață­­ a fost prezentat de compania comandată de căpitanul Al.­ Spiridon, iar ordinea inte­rioară în sectorul unei companii de cea comandată de căpitanul A. Soare — subunități cotate la data respectivă cu cele mai se-Locotenent-colonel I. NISTOR (Continuare in vag. a IlI-a) H0TÂRÎT0ARE ESTE FINALIZAREA fi Un obiectiv important, ECONOMISIREA LA MAXIMUM A MATERIALULUI LEMNOS Modernizarea structurii econo­miei naționale, promovarea pe o scară tot mai largă a proceselor intensive în sfera producției ma­teriale implică în etapa actuală economisirea și valorificarea su­perioară a materiilor prime și ma­terialelor — inclusiv a lemnu­lui — factor primordial în acțiunea de reducere a cheltuielilor de producție și în sporirea beneficiilor. După cum s-a subliniat la Congre­sul al X-lea al partidului, precum și la plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969, printr-un grad superior de valorificare masei lemnoase va fi posibilă aco­a­perirea necesităților în mod cores­punzător a economiei naționale. Faptul că producția globală a in­dustriei lemnului a fost în anul 1970 de 2,6 ori mai mare decît în 1960, în condițiile exploatării unui volum de masă lemnoasă aproape egal , cu cel de­ acum 30 ani, demonstrează în mod con­vingător ce sporuri mari de pro­ducție se pot obține pe seama va­lorificării superioare, folosirii ra­ționale și economisirii­­ materiei prime. In această perspectivă, o recentă Hotărîre a Consiliului de Miniștri mai buna stabilește măsuri pentru gospodărire­a­­ masei lemnoase, în condițiile păstrării și dezvoltării patrimoniului forestier țării, și Ținînd seama că și în unitățile celor formațiunile Ministerului, For­Armate ‘ se folosesc mari cantități de lemn, ne-am interesat de măsurile ce se întreprind pentru aplicarea acestei hotăriri. Prima constatare : se relevă că s-au in­tensificat preocupările specialiștilor și colectivelor din unități și de pe șantiere pentru găsirea unor noi posibilități de reducere a consu­murilor efective de masă lemnoasă. La Direcția construcții și cazarea trupelor — care a elaborat un stu­diu privind economisirea lemnu­lui — generalul-maior ing. I. Nedel­­cu ne-a declarat : — După studierea recentei hotărîri a Consiliului de Miniștri a fost elaborat — în colaborare cu toate comandamentele — un plan care a și fost difuzat în unități. El in­dică căile cele mai importante de reducere a consumului de material lemnos în forțele noastre armate, în asigurarea bazei materiale a pregătirii de luptă a trupelor, în lucrările de investiții și întreținere în diverse ateliere ale armatei etc. Din discuțiile avute cu­­ șeful Direcției construcții și cazarea trupelor și cu specialiști din dife­rite comandamente, am reținut că în anii viitori se va intensifica ritmul de înlocuire a încălzitului cu lemne al cazărmilor prin cen­trale termice dotate cu cazane tip­­,Vuia“ sau prin racordarea lor la rețeaua de termoficare a orașelor. Prin aplicarea acestor măsuri se vor economisi mii de vagoane de lemne de foc. De asemenea, se va reduce în mod substanțial con­sumul de lemn în lucrările de con­­st­rucții, locul lui luîndu-i betonul, plăcile aglomerate, masele plastice, metalul. Se vor revizui și normele de deviz. In acest sens inginerii proiectanți au făcut propuneri in­teresante privind tipizarea element Colonel C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a V-a"

Next