Bilete de Papagal, 1944 (Anul 16, nr. 6-9)

1944-12-24 / nr. 6

NU învie morții Contra­ofensiva în Vest Comunicatele militare aliate ne aduc știrea unor contraatacuri ger­mane metodice în vest. In regiunea frontiere belgiene, la Mal­oédy, în­tre Monschau șî extremitatea sudi­că a graniței germano-luxemburghe­ze, germanii au trecut de câteva zile la atac. Aceste știri, pe care, în toată o­­biecti­vita­tea, le înregistrează comu­nicatele aliate, ar putea surprinde a prima citire. Mai sunt neiîiții în tare să întreprindă contraatacuri, după loviturile atât de grave pri­mite până acum, la est, la sud și la vest? Declarațiile d-lifly Churchill B. Churchill a declarat zilele tre­cute că războiul va mai dura câteva luni, poate până­ în vară. Aceste pre­cizări, care dovedeau spiritul realist al primului ministru britanic, lăsau a înțelege că Germania mai poate rezista ■încă o bucată de vreme șî că mai poate chiar încerca, gesturi dis­perate. Un asemenea gest disperat este­­ contraofensiva recentă. Disperat nu numai din punct de vedere militar, dar și din punct de vedere intern și, mai ales, din punct de vedere diplo­­matic? Vom explica mai jos aceste afirmații Deocamdată să vedem ? Cine comandă armata ger­iana din vest In urma eșecurilor de până acum in urma epurațiilor cărora a f­ost supusă armata germană, comanda­mentul nazist din vest a fost schim­bat. Sectorul nordic și nordvestic este comandat de către generalul Stu­dent. Sectorul central este coman­dat de către generalul Model iar cel sudestic de către generalul Balck. Corespondentul britanic pe lângă al 21-lea grup de armată din Vest care dă aceste informații, adaugă că generalul Runstedt, care este un fel de comandant-șef al frontului ves­tic, conduce contraofensiva strate­gică șî dispune de alocația rezerve­lor de scop' urmărește contraofensivă Forțele aliate conjugate între © Insă cu mult atât ca efective ome­nești, cât și ca putere'de foc, ca.e­­chipament, ca alimentare și condu­cere, forțele naziste. .La vest și la est, nemții trebue să lupte cu trupe mereu proaspete, cu elemente tinere și viguroase, animate de certitudi­nea victoriei. Pe când în armata germană rari sunt cel cari mai cred într’o victorie nazistă. . Contraofensiva urmărește totuș un scop, și încă imul triplic. Altfel nu ar fi fost începută. Anume: Pe plan intern , se urmărește a se crea o diversiuen, a­­ obține un mic succes care să remonteze spirt­­ele desnădăjtiiite ale opiniei pu­blice, a se justifica necesitatea u­­nor noui sacrificii, în final a se pre­găti o mică platformă pentru o apa­riție sau o reapariție a lui Hitler. Pe plan diplomatic : a se întări, cu o ofensivă militară, tatonările diplomatice încercate în ultima vre­me prin intermediul Vaticanului și al Spaniei. Pe plan militar , a se întârzia o­­fensiva finală a aliaților, a se in­tervenii ordinea planurilor militare ale acestuia, a slăbi pe cât posibil pe adversar; în fine, a-1 îndupleca, fie la un armistițiu mai favorabil, fie la ...o pace de compromis Mii *nine morții Toate acestea sunt cunoscute­, prea bine cunoscute atât de comandamen­tul aliat cât și de șefii guvernelor in­teresate. Inutilă și criminală din punct de­ vedere militar —­ pentru că duce la sacrificii fără­­­ici un rost și mai ales fără nici un rezultat, — o­­fensiva se va termina ca toate cele de până acum, de mai bine de doi ani încoace, printr-un eșec lamenta­bil Aliații sunt perfect pregătiți. Ei nu sunt surprinși de nimic, știu la ce au să se aștepte. Și mai ales au acea imensă superioritate tehhnică, mime­­ric-urană și spirituală, care nu poate duce decât la o certă victorie. Așa că noua contraofensivă germană nu­­ ne poate apărea decât ca ceea­ ce este cu deosebit el­ - un gest disperat, un mtatfe bluff, pentru nÿm­irea partiza­nilor și pentru încurajarea coloanei a S-a lăsată in retragere în țările eli­berate. 10 lei exemple­­ ț~—­—J­P ♦ fi jL_^­­ ___ f"’ 2­ 191 ^Kr^ELSSS V ‘ ADMIn ilSTRA ÎiA üüm­M mT&"Î*44 str. Academier 17 I / y Status III W mmw DIRECTOR % i V­l Telefoane­i f BMPS Kw llr THEGR­URGHEZI | JWR l_îi!fiLiî!L3l_­ (Pul: una sută tel ^ÉtÉÊék WELâÊk ÉÊÊÉÊK^ WEÉkiéÉk ÆEEtL MBSk fil Mâine „ poate, una fi Id­otiH. flflilHs zHfl­a Viindcă dacă fabrici iei BhLHffilf hBML sGKjSHk­4hKHh »Pp­JbbP -jS|g JIbI»­­Syfg Xu poți fabrica și ouă„ eHyHH jBÊBm æppHR ||||| Mw înscrisă la Tribunalul nMMMHHK­­ nVBIIIIIIIIIIII MIHMMHWM H| I IJOV ScCflE i COM­ HB Hi IBP sub No. 47/194$. Si­ eicn­dere« i­na Mifil Situația nu ia baza liberală Votând încrederea absolută în con­­­­ducerea partidului, liberalii au decis pe deoparte urmarea liniei directoare a d-lui Dinu Brătianu, pe de altă parte, eliminarea irevocabilă a d-lui Gh. Tătărăscu. In acest fel procesul de clarificare care se urmărea de multe luni de zile în sânul partidului a fost rezolvat. A se spune că această soluție a constituit un avantaj pentru vreuna din părți este desigur hazar­dat. Intr’adevăr, dacă liberalii din tradiție pierd prin d. Tătărăscu, și partizanii acestuia, elemente tinere, experimentate și mai ales dinamice, liberalii tătărăscieni pierd la rândul lor firul tradiției brătieniste. In acest fel, despărțirea nu e ușoară pentru niciuna din părți și este posibil că ambele se vor resimți. Gert este că, odată , ,purificat’* par­tidul liberal de tradiție este dispus a proceda pe deoparte la o revizuire și la o reîmprospătare a cadrelor, pe de altă parte la o mai amplă pro­movare a valorilor tinere In tabăra tătarăseiană Odată rupte legăturile, cu Brătie.­­ntr. d. Tătărăscu a pășit ferm la or­ganizarea propriei ramuri a partidu­lui său, intituat, așa cum am arătat ori, tot partid »«oțional liberal“. Perseverenți în a menține această titulatură, cu toate amenințările „bătrânilor“ (predește două lucruri; 1). Că ă. Tădărăscu dorește, să arate că, prin procem­ul Său teoretic și prin acțiunea sa Pe teren reprezintă tradiția ortodixă a generației libera­le dela 1848, ce sferă « reuni »în jurul său tate elementele desamă­­gite de faptu că partidul „bătrâni­lor“ ar lunec­ mereu spre dreapta. Intr’adevăr, *n­­ discursul ținut la Caracal, d. Itiărăscu a susținut că programul pa­tioului său este­ anumat de o sinceră tendință de stânga. In materie agrară, în problema munci­torească, în raporturile economice dintre muncă și capital, d. Tătărăscu a indicat o serie de puncte care-l de­părtează profund de liberalii brătie­­niști și-l apropie la câțiva pași de frontul național democratic. De altfel, după cât se spune, d. Tătărăscu, ar vedea cu ochi buni o apropiere cât mai mare de acesta din urmă. Rămâne ca zilele viitoare că ne a­­rate care va fi rezultatul practic al scindării partidului și a acțiunii d-lui Tătărăscu. i BENEFICIARII DE RĂZBOI hazurile trebuesc cercetat­­ea iaști seriozitatea.­­ Cei vizați $a­na ’•tv >1|M •&lttw*- «teia.­­IawbAva cu privire la articolul mostru, prin «ar« arătam felul în care A Gr. B­e­lettte obținuse și efectuase «o mare «sport de fasole, in Elveția, safe re­gimul trecut, mm primit ® notificare prin Portărei, care «dud © următoa­rele amănunte! 1. D. Gr. Melinte afirmă că fiind arumit Consilier ministerial al depar­tamentului Economiei Naționale, Ï» dat» de 1 Noenaiferi ® 1942, a demisio­nat chiar a doua zi, această demi­­siune apărând în Monitori.! Oficial deabia la 15 Noembrie 1942. Niciodată noi, si’am pretins contra­riul Totuși, luând act de acest detaliu Istorie, ne permitem a remarca, în treacăt, că pentru a fi sfetnicul e­­fectiv al fostului regim, d. Melinte nu avea nevoie de această învestitură oficială, care, în plus, îl handicapa în libera desfășurare a promovării inte­reselor sale personale.­­ D. Melinte afirmă, după aceea, că pentru demnitatea de Consilier, n’a primit nici un fel de retribuțiune. Noi n’am menționat că d. Melinte a primit autorizația de export drept re­­tribuțiune pentru funcția sa, ei am găsit că ,­onorariile” pentru luminile «pedale cu care » gratificat condu­cerea economică a regimului defunct, era­u exorbitante, înțelegând prin a­­««asta că influența ce și-o câștigase grație relațiunilor sale, la respectivul Minister, «parase­m prea vizibil,. 3. D. Meinte afirmă, de asemenea, că funcțiunea de consilier ,,era legată de o anumită pregătire în chestiunile œconomice’. Incontestabil ! Este tocmai ceea ce confiruiem noi atunci când vorbind de cei 5 consilieri ai d-lui Fințescu, declarasem că ei constituiau „un bu­chet de econmiști distinși și rutinați, prea rutinați..­* Adică erau dotați d­e o... prea mare pregătire profesională! Excesul e deplorabil în toate 1 #. D. Melinte continuă afirmând că nu el, ci „Societatea pentru între­prinderi Industriale și Agricole“*, a obținut aprobarea de export pentru cele 300 vagoane de fasole, adăugând: „subsemnatul fiind numai membru în consiliul de administrație al acestei societăți“ La He­ierte d. Melinte, dar aici nu mai suntem de acord, deoarece este de notorietate publică că numita So­cietate este întreprinderea sa perso­nală, fondată de d-sa și condusă, efectiv, tot de d-sa. B. Melinte este prea modest, d’ea­­ceea vom suplea noi, precizând că respectivul este administratorul-dele­­a* întreprinderii sus arătate — și banal membru pasiv și deco­nou eleement v­­­e mărturisește că •t, în număr de 100 vagoane. sm fle»! «Liberats în A* ia 26 Noem­­brie 1942, ceea ce presumim« e& rezo­luția de a probare fusese dată cu câ­teva zile Înainte, căci nu se dă apro­bare» și se eliberează autorizația chiar în aceeași zi. Dar, chiar dacă aș» ar fi, tot ră­mâne faptul că d. exportator, pardon, că », Societatea pentru întreprinderi etc.“, a cărui Spiritul director este d. Melinte, a obținut cele râvnite, numai 5 zile după ce-și dăduse de­misia d. Consilier Melinte. E prea elocvent, ca să mai insistăm. Ar fi de­scris un mic essen despre influența, prin inerție, a demnitarilor demisionați ”. Deasemenea, ă. Melinte afirmă că ,,d­e unde celelalte autorizațiuni de export, din 1942, au fost date de mi­nisterul Economiei Naționale 3» pre­țul de 800, 1000 și 1200 fr. «lv.. .,So­cietatea pentru întreprinderi etc.“* s’a obligat să exporte la cel mai mare preț stabilit, respectiv 1500 fr elv. per tonă» în franci elvețieni liberi, *© b Giurgiu“. In ceea ce privește c ele afirmate la a­cest punct, ne rezervăm de a veri­fica chiar la Direcția Exportului — ceea ce n‘am putut face, timpul fiind prea scurt — dacă într'adevăr prețul de 1500 fr. elv. per tonă este cel re­­almente declarat. Până atunci, reproșul nostru ră­mâne valabil, numai că suma incri­minată ar fi, mai mică: diferența ar fi, deci, numai de 100 fr. elv. per tonă, față de oferta la care ne refe­risem în articolul nostru precedent, făcută, se știe, la 1600 fr. elv. Adică, în joc de 900.000 fr. elv., d. Melinte a beneficiat „numai” de 00.000 fr. elv... Circa 300 miliarde lei ia cursurile actuale ale pieței. ?» ..Oricine puls» face dovadă că­tre un contract încheiat la valută (Continuare în pag. 2-a.1 din «i­ li pelenHi fiiMM Minstiui asanra l­i lr. PETRU GROZA , Parchetul de Ilfov, după indi­catul» d-lui 1 secretar general al ministerului d­­ justiție, a t trimis în cercetare­a Curții Marțiale, chestiunea segresiunei săvârșite în hallul ho­elului Athenée Pa­lace, asupra «Hui dr. Petru Gro­­a», președint al „Frontului Plu­garilor“ și vice-președinte al­onsiliu ui *. ■ . ..f In­t« mein art. 3-t aiii necre­­tul-lege nr. 36, care dă in­com­petență­­ jus­ției militare actele de agresiuni și de atingere a­­ o­­noarei și prestigiului demnitari­lor țării, sancțiunea prevăzută pentru astfel de fapte este de 6—10 ani temniță grea. Agresorii au fost Înaintați Curții Marțiale. NOUL PREȚ AL PÂINE! Hotărârile delegației economice a guvernului Delegația economică a guver­nului a hotărît ruinătoarele în privința regimului pâinii : 1) Extracția: 30 °/« făină albă, 55 °/« făină neagră, 15 ° « tărâțe. 2) Prețul pâinii albe va fi de 85 lei la brutărie. 3) Prețul pâinii negre - Im m m m «ac m­m « » . -n va fi de 3B lei la brutărie. Pentru aducerea la do­miciliu sau la magazinele de cartier, altele decât brutăriile s’a aprobat 4 lei în plus la bucată. Nouăle grețuri sunt va­labile de azi 21 Decem­brie. BLSES M. S. REGINA ELENA, ÎMPĂRȚIND DIPLOMELE NOILOR SURORI DE CARITATE 1 ÎNTREVEDERE WkW-MM­& C. VIȘOIĂ Eri dimineață, d. Iuliu Maniu, președintele partidului național­­țărănesc a avut o întrevedere cu d. C. Vișoianu, ministrul afaceri­lor străine, O FLOARE ALBA In trebuința ei decorativă na­tura face din tot pe ce pune Rui­na ceva, și iarna când materia­lele i se împuținează până la ni­mic, ea Știe să dea și nimicului soluții, forme și eleganță. Vântul ei scormonește și caută pretutindeni. Va găsi măcar nu­­­maiva rămășițe, de stilizat ? Blo­catele de frunze și aramă au că­zut. A mai scăpat un boboc de trandafir, nevătămat de brumă. Pe acela i-l furăm, noi, ca să-l ferim de înghețul de noapte­, ve­stit în strălucirea nouă a lucea­fărului, scăpărat în împărăție. Pentru pictura de iarnă i-au rămas penele și fulgii. Se mărgi­nește la artele femenine, lustruind ciocurile și hainele păsărilor mici, mulțumită cu sculele mi­niaturale, gătind curcanii și găi­nile de curte, frizăndu-le porum­beilor albi, în creștetul capului, moțul. • Ba da. A făcut șî o floare, Din­­tr’un abur, și ajunge un pretext și născocește o altă priveliște, inedită, întâia floare de ghiață de Crăciun. T. A. ce FAG­, FARMTE ! Nu te întreb­ăe sănătate, că te știu sănătos, Ești, mult prea să­nătos. Pântecul, slavă Domnului merge la amândouă părțile bune. Mulțumită lui Dumnezeu, ești dolofan și rumen. Porcii i-ai vândut cu preț. Hrăniți cu prescuri­ și colivă, ei se făcuseră frumoși ca Prea Cucernicia Ta șî le-a* lipsit numai o țăcălie, ca să-i serrtuiești ca niște arhierei culcați“ la rând în pielea goală. Să mă ierți, ușa vine Va­ Siftis 'dar fio­­ sa­te fiu tocmai acum de rău, după 50 de ani de chiverniseală, că, ai și Banca, și că dai cu camătă și bani. Ăsta fusese reforma activității extrașcolare, culturale, coo­perative, nu ești se vină Sfinția Ta. Ai, să-ți trăiască, și șase­ copii, patru băieți, un a­vo­cat, un doctor, un teolog și un Di­­­rector, și două fete măritate bine, una cu un mare funcționar­ de pe la U. C. B. și cealaltă cu unul de la C. N. R. *— și ai o gră­d­inadă de rubedenii sus puse, pe la C. A. M., pe la C. F. R., pe la, Consiliul de Patronaj și pe la felurite alte Utere de alfabet,, adunate ca muștele pe câte o fărâmă de pleașcă. In totalitatea ei, aleasa familie a Cucernicului Părinte Po­­pescu-Meleaga, cum te numești, cuprinde Statul întreg și mi­ mai e nevoie de date comemorative ca să vă strângeți la o masă­ greu de găsit, cu 400 de tacâmuri. Banchetul orișicum ține în­ șir 380 de zile pe an, toată vremea, solidar­ , îți zisei Cucernice, ca unui preot de mir. Aș putea să te chem cu denumirile ierarhiei, Prea Sfinte, Im­alt Prea Sfințite, Dom­­­nule Domn sau Patriarhia Ta, și ar fi cam tot una. Ești o dinas­­­tie mult mai mare decât o familie presărată pe treptele de dea­­­supra. Sunteți Î5.000 de preoți și vre-o 50­­ de Popi boieriți. ‘ Cu cârje de aur și mitră de diamant, un Cler și un Sinod. Dacă­­ nu vă licăie capul, vă strălucește căciula. , Poți fi bun să-mi spui, Cinstite Părinte, ce faci ? < Că nu te zărește nimeni la treabă. Ești numeros dar lipsești de pretutindeni unde nu se plătește. In spitale nu ești, să cerce­t iezi bolnavii , în temniță nu intri, la văduvă și orfan nu te duci/ Unde ești părinte? La preoteasă? Nu te chiamă nicăieri nicio­ datorie ! Nu te împinge nicio întristare ? Nimic nu te îndeamnă,­ nu te supără, nu te ațâță, nu te răscolește ? Neamul despre care­­vorbești când nu trebuie și despre care taci ca mormântul cană, clocotul de sânge se varsă peste el, când îl pândește și-l apasă nenorocirea, te lasă liniștit. E o suferință fără tarif " Te aștept de o viață la lucruri și la fapte. De o viață te ții" Părinte, slugă cu cădelniță după Guverne, după Miniștri, după­ Maimari, binecuvântându-le asupririle, nebuniile, asasinatele ;* iscălindu-le pe piatra altarului toate sentințele, întărindu-le ne-­­ dreptățile făcute țării și poporului, cu plecăciune și tămâie. De, furtuna învălmășelii fugi, Părinte, pe când le-am pomenit. „ Neștiutor de teologie, pe vremuri, ai putut să fii lângă noi. Eștii un pământean, privilegiat. Ai un g­­ai deosebit al cerului și al " "mt^.nH^'nulTWibeStC^ann­ ergiî^ruîneT'^be'r^/ac^ac'' oriunde, te-ai duce și nu te duci. Nu vezi ura, nu vezi primejdia,< ■nu vezi încăierarea sălbatecă ă între sentent. Ai uitat să mângâi, i Părinte, șa îndemni, să potolești. Ești unicul om, care zace, care­­ nu pornește, care nu încearcă. Tăne ți-i burta scumpă, Părinte! Te-ai dus la învățătură și te-ai ticăloșit. Ce-ai învățat ? Că sfântul Duh purcede numai dela Tatăl ? Că ortodoxia e legea­ adevărată ? Atâta tot ? Ți-e silă și de haină, pe care o repezi­­ seara la cinematograf și de barbă, pe care o vazi și de chica,* tunsă. Ce fel de preot ești, Părinte, dacă nici pe ale bisericii , nici pe ale ?noastre nu le faci ?­­ De scris nu știi să scrii și dacă te apuci, mânjești hârtia o pastorală proastă. Pupi în dreapta, pupi în stânga și dai cu de­getele în aer bobârnace de binecuvântare. De citit, nu știi nici Evanghelia să o citești. Liturghia nu o mai­ faci : tragi clopotele ca să nu se zică. Ai înlăturat și tipicul. Și nu crezi, Părinte, în­ nimic , nu ești în stare nici de atât, să crezi în Cel ce te-a trimis. * Chemarea Sfinției Tale nu știi că are un înțeles tulburător, ați uitat limba lui Dumnezeu. Lumea te-ar asculta în numele îm­­­părăției nevăzute, să împaci fiarele și să le înfrățești. Nu iese din Cucernicia Ta un gând, o flacără, o rugăciune. Numai xintură* și râgâială. * Trezește-te, Părinte. Smală-te. Ridică-te și luptă. Chel­* tuiește-te, risipește-te — sau dacă iarăș te-ai chibzui și tânjești­ în ultimul ceas al datoriei, aș putea să te întreb ce mai cauți. 4 Părinte, între noi ? ] T. ARGHEZ1 Azi se dau dispozițiunile legale pentru arestarea primei serii de criminali de rasseoi Azi se vor da dispozi­țiunile legale pentru are­starea primei serii de cri­minali de război. De general Rădescu» u­rasecfitifele consiliului de miniștri șî ministru de interne a avut ori mai multe întrevederi­­ cu membrii guvernului, în legătură cu aceste dispo­nsafe IfVilfe și Trei ■met*­de Lega In legătură cu­ instituirea tri­bunalelor populare pentru jude­­carea criminalilor de răsboi» or­ganizațiile politice au prezentat până în prezent d-lui Lucrețiu Pătrășcanu, ministru de justiție, trei proecte de lege, care vor fi examinate de © «o misiune spe­cială in vederea redactări defi­nitive a legii De vreme ce s-a stabilit în con­dițiile armistițiului obligația unei epurări a numitului aparat de Stat, comitetele sindicatului de ga­zetari și a­l. Scriitorilor au epurat și ele vre-o 2 serii de membri. Ziariștii și scriitorii nu sunt prin definiție funcționari de Stat de­cât numiți, unii din ei, la fostul Minister al Propagandei, la Di­recția Presei sau la Cenzură. Mulți din acești ziariști și scriitori funcționari, împlinind uneori sluj­ba greu de împăcat la moral cu meseria în sine, au trecut din re­gimul precedent în regimul ac­tual cu o seninătate aproape stoi­că, dacă ne oprim la unghiul de vedere filosofic. Culoarea, opinia s’au schimbat, ca sa tomate, cu­noscute pentru această însușire, în­tâlnită în zoologie la cameleoni și frizeri. Ieri , trăiască Dictatura, azi , trăiască Democrația ! Alții au realizat contrastele fără măcar efortul trecerii prin două Calendar­e lui Coco EPURAȚIA PRESEI oților­, ieșind dintre inactivitate complectă și un bun trai monoton de 4 ani, în lumina zilei de 23 August, devenind a doua zi eroici fără luptă și revoluționari fără fapte și de o agresivitate cu atât mai remarcabilă cu cât venea după ce trecuseră toate primejdii­le și eroul se simțea garantat. Ziariștii s’au ales singuri și fără criteriu cunoscut, au fost și jude­cători și parte, numărând printre ei advocați, oameni în curent cu știința juridică și care au avut în trecut să sufere din pricina jude­căților sumare. Ei nici n’au jude­cat. Cu ușile închise, au epurat șî fără citarea părții, și Cititorul a putut a doua zi să afle că anume profesioniști nu mai sunt ziariști. Rece, po æe­tfi Baeæ șî cum» nu am­ știut. Procede­ im se deosibe» de procedeele Dlîph­urM și ale Inchi­ziției» Așa se « deportau in Trans­­nistria și lagăre,, o» la Bas­­tilia înainte făe Comuna fran­ceză și ea în Siberia până la revoluția ruși oameni cu o acu­zare secretă. j.,iar pe sus erai în­tâi expediat , fără „calificativ“» fără motiv. Motivul era formal, pentru registru, după internare, câteodată târziu, putând să fie și modificat, dar­ o inspirație nouă se adăuga la cea precedentă. Și fără termen. Erai închis înainte de a fi acuzat Societatea S­criitorilor a făcut la fel, cu toate că sarcina ei era mai complexă, sințindu-se chemată nu numai să califice purtările din timpul Dictaturii ale membrilor ei dau să ia și măsuri urgente !» pri­vința unei probleme capitale pen­­tru poeți și prozatori, subsolul pe­trolifer. Cele două comisiuni s’au văzut din pricina acestui fel de a lucra, lipsite de autoritate și epurările, terminate de la început ca un joc de popice, n’au contribuit la con­cretizarea ei. S’a văzut că epurea­ză cine vrea pe cine dorește și că epurația trebuia începută de la ca­niști. Căci epurația politică ar f fost momentul bine venit să fie complectată cu­­ curățire și carac­terelor pentru obținerea și a caii­­DL" Fătră Scauni,. Ministrul Justi­ției, după toate formele dreptului și drepturile apărării. Aceleași nor.­au s’au »plicat si 1» Finanțe. Așa, dl. Nu se poate obiecta nimic Epurația Presei dând greș din graba pripiților de » se afla in treabă, s’a «prit. Operați» va fi re» luată dela început după elaborarea unei legi speciale, în studiu 1» Pre­­zidenție De astă dată se va proceda nor­mal, dar trebuiesc și »©misiite bine organizate și bine aprovi­zionate cu scopuri, precise. De pildă, guvernul să echilibreze exact compoziția comisiunii, după tipul compoziției guvernului în­ sus, numind din fiecare cele 4 partide un reprezentant. Formula însărcinării, dată Sindicatului Pre­sei, să-și aleagă singur membrii e nesănătoasă. Necazul de inferiori­tate și concurență iau în speță pro­ății Un model de epurație a ereeat (Continuare în prig. 2~a, VINERI SE VA ȚINE U1 CONSILIU DE MINIȘTRI Consiliul de miniștri» care urma să se țină Joi după amiază» se va ține Vineri d. a. la orele 5» cu aceeași ordine de zi.­­A. R. I. PJ.

Next