Bilete de Papagal, 1944 (Anul 16, nr. 6-9)

1944-12-24 / nr. 6

NU învie morții Contraofensiva în Vest Comunicatele militare aliate ne aduc știrea unor contraatacuri germane metodice în vest. In regiunea frontiere belgiene, la Maloédy, între Monschau șî extremitatea sudică a graniței germano-luxemburgheze, germanii au trecut de câteva zile la atac. Aceste știri, pe care, în toată obiectivitatea, le înregistrează comunicatele aliate, ar putea surprinde a prima citire. Mai sunt neiîiții în tare să întreprindă contraatacuri, după loviturile atât de grave primite până acum, la est, la sud și la vest? Declarațiile d-lifly Churchill B. Churchill a declarat zilele trecute că războiul va mai dura câteva luni, poate până în vară. Aceste precizări, care dovedeau spiritul realist al primului ministru britanic, lăsau a înțelege că Germania mai poate rezista ■încă o bucată de vreme șî că mai poate chiar încerca, gesturi disperate. Un asemenea gest disperat este contraofensiva recentă. Disperat nu numai din punct de vedere militar, dar și din punct de vedere intern și, mai ales, din punct de vedere diplomatic? Vom explica mai jos aceste afirmații Deocamdată să vedem ? Cine comandă armata geriana din vest In urma eșecurilor de până acum in urma epurațiilor cărora a fost supusă armata germană, comandamentul nazist din vest a fost schimbat. Sectorul nordic și nordvestic este comandat de către generalul Student. Sectorul central este comandat de către generalul Model iar cel sudestic de către generalul Balck. Corespondentul britanic pe lângă al 21-lea grup de armată din Vest care dă aceste informații, adaugă că generalul Runstedt, care este un fel de comandant-șef al frontului vestic, conduce contraofensiva strategică șî dispune de alocația rezervelor de scop' urmărește contraofensivă Forțele aliate conjugate între © Insă cu mult atât ca efective omenești, cât și ca putere'de foc, ca.echipament, ca alimentare și conducere, forțele naziste. .La vest și la est, nemții trebue să lupte cu trupe mereu proaspete, cu elemente tinere și viguroase, animate de certitudinea victoriei. Pe când în armata germană rari sunt cel cari mai cred într’o victorie nazistă. . Contraofensiva urmărește totuș un scop, și încă imul triplic. Altfel nu ar fi fost începută. Anume: Pe plan intern , se urmărește a se crea o diversiuen, a obține un mic succes care să remonteze spirtele desnădăjtiiite ale opiniei publice, a se justifica necesitatea unor noui sacrificii, în final a se pregăti o mică platformă pentru o apariție sau o reapariție a lui Hitler. Pe plan diplomatic : a se întări, cu o ofensivă militară, tatonările diplomatice încercate în ultima vreme prin intermediul Vaticanului și al Spaniei. Pe plan militar , a se întârzia ofensiva finală a aliaților, a se intervenii ordinea planurilor militare ale acestuia, a slăbi pe cât posibil pe adversar; în fine, a-1 îndupleca, fie la un armistițiu mai favorabil, fie la ...o pace de compromis Mii *nine morții Toate acestea sunt cunoscute, prea bine cunoscute atât de comandamentul aliat cât și de șefii guvernelor interesate. Inutilă și criminală din punct de vedere militar — pentru că duce la sacrificii fărăici un rost și mai ales fără nici un rezultat, — ofensiva se va termina ca toate cele de până acum, de mai bine de doi ani încoace, printr-un eșec lamentabil Aliații sunt perfect pregătiți. Ei nu sunt surprinși de nimic, știu la ce au să se aștepte. Și mai ales au acea imensă superioritate tehhnică, mimeric-urană și spirituală, care nu poate duce decât la o certă victorie. Așa că noua contraofensivă germană nu ne poate apărea decât ca ceea ce este cu deosebit el - un gest disperat, un mtatfe bluff, pentru nÿmirea partizanilor și pentru încurajarea coloanei a S-a lăsată in retragere în țările eliberate. 10 lei exemple ț~——JP ♦ fi jL_^ ___ f"’ 2 191 ^Kr^ELSSS V ‘ ADMIn ilSTRA ÎiA üümM mT&"Î*44 str. Academier 17 I / y Status III W mmw DIRECTOR % i Vl Telefoanei f BMPS Kw llr THEGRURGHEZI | JWR l_îi!fiLiî!L3l_ (Pul: una sută tel ^ÉtÉÊék WELâÊk ÉÊÊÉÊK^ WEÉkiéÉk ÆEEtL MBSk fil Mâine „ poate, una fi IdotiH. flflilHs zHfla Viindcă dacă fabrici iei BhLHffilf hBML sGKjSHk4hKHh »PpJbbP -jS|g JIbI»Syfg Xu poți fabrica și ouă„ eHyHH jBÊBm æppHR ||||| Mw înscrisă la Tribunalul nMMMHHK nVBIIIIIIIIIIII MIHMMHWM H| I IJOV ScCflE i COM HB Hi IBP sub No. 47/194$. Si eicndere« ina Mifil Situația nu ia baza liberală Votând încrederea absolută în conducerea partidului, liberalii au decis pe deoparte urmarea liniei directoare a d-lui Dinu Brătianu, pe de altă parte, eliminarea irevocabilă a d-lui Gh. Tătărăscu. In acest fel procesul de clarificare care se urmărea de multe luni de zile în sânul partidului a fost rezolvat. A se spune că această soluție a constituit un avantaj pentru vreuna din părți este desigur hazardat. Intr’adevăr, dacă liberalii din tradiție pierd prin d. Tătărăscu, și partizanii acestuia, elemente tinere, experimentate și mai ales dinamice, liberalii tătărăscieni pierd la rândul lor firul tradiției brătieniste. In acest fel, despărțirea nu e ușoară pentru niciuna din părți și este posibil că ambele se vor resimți. Gert este că, odată , ,purificat’* partidul liberal de tradiție este dispus a proceda pe deoparte la o revizuire și la o reîmprospătare a cadrelor, pe de altă parte la o mai amplă promovare a valorilor tinere In tabăra tătarăseiană Odată rupte legăturile, cu Brătie.ntr. d. Tătărăscu a pășit ferm la organizarea propriei ramuri a partidului său, intituat, așa cum am arătat ori, tot partid »«oțional liberal“. Perseverenți în a menține această titulatură, cu toate amenințările „bătrânilor“ (predește două lucruri; 1). Că ă. Tădărăscu dorește, să arate că, prin procemul Său teoretic și prin acțiunea sa Pe teren reprezintă tradiția ortodixă a generației liberale dela 1848, ce sferă « reuni »în jurul său tate elementele desamăgite de faptu că partidul „bătrânilor“ ar lunec mereu spre dreapta. Intr’adevăr, *n discursul ținut la Caracal, d. Itiărăscu a susținut că programul patioului său este anumat de o sinceră tendință de stânga. In materie agrară, în problema muncitorească, în raporturile economice dintre muncă și capital, d. Tătărăscu a indicat o serie de puncte care-l depărtează profund de liberalii brătieniști și-l apropie la câțiva pași de frontul național democratic. De altfel, după cât se spune, d. Tătărăscu, ar vedea cu ochi buni o apropiere cât mai mare de acesta din urmă. Rămâne ca zilele viitoare că ne arate care va fi rezultatul practic al scindării partidului și a acțiunii d-lui Tătărăscu. i BENEFICIARII DE RĂZBOI hazurile trebuesc cercetatea iaști seriozitatea. Cei vizați $ana ’•tv >1|M •&lttw*- «teia.IawbAva cu privire la articolul mostru, prin «ar« arătam felul în care A Gr. Belettte obținuse și efectuase «o mare «sport de fasole, in Elveția, safe regimul trecut, mm primit ® notificare prin Portărei, care «dud © următoarele amănunte! 1. D. Gr. Melinte afirmă că fiind arumit Consilier ministerial al departamentului Economiei Naționale, Ï» dat» de 1 Noenaiferi ® 1942, a demisionat chiar a doua zi, această demisiune apărând în Monitori.! Oficial deabia la 15 Noembrie 1942. Niciodată noi, si’am pretins contrariul Totuși, luând act de acest detaliu Istorie, ne permitem a remarca, în treacăt, că pentru a fi sfetnicul efectiv al fostului regim, d. Melinte nu avea nevoie de această învestitură oficială, care, în plus, îl handicapa în libera desfășurare a promovării intereselor sale personale. D. Melinte afirmă, după aceea, că pentru demnitatea de Consilier, n’a primit nici un fel de retribuțiune. Noi n’am menționat că d. Melinte a primit autorizația de export drept retribuțiune pentru funcția sa, ei am găsit că ,onorariile” pentru luminile «pedale cu care » gratificat conducerea economică a regimului defunct, erau exorbitante, înțelegând prin a««asta că influența ce și-o câștigase grație relațiunilor sale, la respectivul Minister, «parasem prea vizibil,. 3. D. Meinte afirmă, de asemenea, că funcțiunea de consilier ,,era legată de o anumită pregătire în chestiunile œconomice’. Incontestabil ! Este tocmai ceea ce confiruiem noi atunci când vorbind de cei 5 consilieri ai d-lui Fințescu, declarasem că ei constituiau „un buchet de econmiști distinși și rutinați, prea rutinați..* Adică erau dotați de o... prea mare pregătire profesională! Excesul e deplorabil în toate 1 #. D. Melinte continuă afirmând că nu el, ci „Societatea pentru întreprinderi Industriale și Agricole“*, a obținut aprobarea de export pentru cele 300 vagoane de fasole, adăugând: „subsemnatul fiind numai membru în consiliul de administrație al acestei societăți“ La Heierte d. Melinte, dar aici nu mai suntem de acord, deoarece este de notorietate publică că numita Societate este întreprinderea sa personală, fondată de d-sa și condusă, efectiv, tot de d-sa. B. Melinte este prea modest, d’eaceea vom suplea noi, precizând că respectivul este administratorul-delea* întreprinderii sus arătate — și banal membru pasiv și deconou eleement ve mărturisește că •t, în număr de 100 vagoane. sm fle»! «Liberats în A* ia 26 Noembrie 1942, ceea ce presumim« e& rezoluția de a probare fusese dată cu câteva zile Înainte, căci nu se dă aprobare» și se eliberează autorizația chiar în aceeași zi. Dar, chiar dacă aș» ar fi, tot rămâne faptul că d. exportator, pardon, că », Societatea pentru întreprinderi etc.“, a cărui Spiritul director este d. Melinte, a obținut cele râvnite, numai 5 zile după ce-și dăduse demisia d. Consilier Melinte. E prea elocvent, ca să mai insistăm. Ar fi descris un mic essen despre influența, prin inerție, a demnitarilor demisionați ”. Deasemenea, ă. Melinte afirmă că ,,de unde celelalte autorizațiuni de export, din 1942, au fost date de ministerul Economiei Naționale 3» prețul de 800, 1000 și 1200 fr. «lv.. .,Societatea pentru întreprinderi etc.“* s’a obligat să exporte la cel mai mare preț stabilit, respectiv 1500 fr elv. per tonă» în franci elvețieni liberi, *© b Giurgiu“. In ceea ce privește c ele afirmate la acest punct, ne rezervăm de a verifica chiar la Direcția Exportului — ceea ce n‘am putut face, timpul fiind prea scurt — dacă într'adevăr prețul de 1500 fr. elv. per tonă este cel realmente declarat. Până atunci, reproșul nostru rămâne valabil, numai că suma incriminată ar fi, mai mică: diferența ar fi, deci, numai de 100 fr. elv. per tonă, față de oferta la care ne referisem în articolul nostru precedent, făcută, se știe, la 1600 fr. elv. Adică, în joc de 900.000 fr. elv., d. Melinte a beneficiat „numai” de 00.000 fr. elv... Circa 300 miliarde lei ia cursurile actuale ale pieței. ?» ..Oricine puls» face dovadă către un contract încheiat la valută (Continuare în pag. 2-a.1 din «i li pelenHi fiiMM Minstiui asanra li lr. PETRU GROZA , Parchetul de Ilfov, după indicatul» d-lui 1 secretar general al ministerului d justiție, a t trimis în cercetarea Curții Marțiale, chestiunea segresiunei săvârșite în hallul hoelului Athenée Palace, asupra «Hui dr. Petru Groa», președint al „Frontului Plugarilor“ și vice-președinte alonsiliu ui *. ■ . ..f Int« mein art. 3-t aiii necretul-lege nr. 36, care dă incompetență jusției militare actele de agresiuni și de atingere a onoarei și prestigiului demnitarilor țării, sancțiunea prevăzută pentru astfel de fapte este de 6—10 ani temniță grea. Agresorii au fost Înaintați Curții Marțiale. NOUL PREȚ AL PÂINE! Hotărârile delegației economice a guvernului Delegația economică a guvernului a hotărît ruinătoarele în privința regimului pâinii : 1) Extracția: 30 °/« făină albă, 55 °/« făină neagră, 15 ° « tărâțe. 2) Prețul pâinii albe va fi de 85 lei la brutărie. 3) Prețul pâinii negre - Im m m m «ac mm « » . -n va fi de 3B lei la brutărie. Pentru aducerea la domiciliu sau la magazinele de cartier, altele decât brutăriile s’a aprobat 4 lei în plus la bucată. Nouăle grețuri sunt valabile de azi 21 Decembrie. BLSES M. S. REGINA ELENA, ÎMPĂRȚIND DIPLOMELE NOILOR SURORI DE CARITATE 1 ÎNTREVEDERE WkW-MM& C. VIȘOIĂ Eri dimineață, d. Iuliu Maniu, președintele partidului naționalțărănesc a avut o întrevedere cu d. C. Vișoianu, ministrul afacerilor străine, O FLOARE ALBA In trebuința ei decorativă natura face din tot pe ce pune Ruina ceva, și iarna când materialele i se împuținează până la nimic, ea Știe să dea și nimicului soluții, forme și eleganță. Vântul ei scormonește și caută pretutindeni. Va găsi măcar numaiva rămășițe, de stilizat ? Blocatele de frunze și aramă au căzut. A mai scăpat un boboc de trandafir, nevătămat de brumă. Pe acela i-l furăm, noi, ca să-l ferim de înghețul de noapte, vestit în strălucirea nouă a luceafărului, scăpărat în împărăție. Pentru pictura de iarnă i-au rămas penele și fulgii. Se mărginește la artele femenine, lustruind ciocurile și hainele păsărilor mici, mulțumită cu sculele miniaturale, gătind curcanii și găinile de curte, frizăndu-le porumbeilor albi, în creștetul capului, moțul. • Ba da. A făcut șî o floare, Dintr’un abur, și ajunge un pretext și născocește o altă priveliște, inedită, întâia floare de ghiață de Crăciun. T. A. ce FAG, FARMTE ! Nu te întrebăe sănătate, că te știu sănătos, Ești, mult prea sănătos. Pântecul, slavă Domnului merge la amândouă părțile bune. Mulțumită lui Dumnezeu, ești dolofan și rumen. Porcii i-ai vândut cu preț. Hrăniți cu prescuri și colivă, ei se făcuseră frumoși ca Prea Cucernicia Ta șî le-a* lipsit numai o țăcălie, ca să-i serrtuiești ca niște arhierei culcați“ la rând în pielea goală. Să mă ierți, ușa vine Va Siftis 'dar fio sate fiu tocmai acum de rău, după 50 de ani de chiverniseală, că, ai și Banca, și că dai cu camătă și bani. Ăsta fusese reforma activității extrașcolare, culturale, cooperative, nu ești se vină Sfinția Ta. Ai, să-ți trăiască, și șase copii, patru băieți, un avocat, un doctor, un teolog și un Director, și două fete măritate bine, una cu un mare funcționar de pe la U. C. B. și cealaltă cu unul de la C. N. R. *— și ai o grădinadă de rubedenii sus puse, pe la C. A. M., pe la C. F. R., pe la, Consiliul de Patronaj și pe la felurite alte Utere de alfabet,, adunate ca muștele pe câte o fărâmă de pleașcă. In totalitatea ei, aleasa familie a Cucernicului Părinte Popescu-Meleaga, cum te numești, cuprinde Statul întreg și mi mai e nevoie de date comemorative ca să vă strângeți la o masă greu de găsit, cu 400 de tacâmuri. Banchetul orișicum ține în șir 380 de zile pe an, toată vremea, solidar , îți zisei Cucernice, ca unui preot de mir. Aș putea să te chem cu denumirile ierarhiei, Prea Sfinte, Imalt Prea Sfințite, Domnule Domn sau Patriarhia Ta, și ar fi cam tot una. Ești o dinastie mult mai mare decât o familie presărată pe treptele de deasupra. Sunteți Î5.000 de preoți și vre-o 50 de Popi boieriți. ‘ Cu cârje de aur și mitră de diamant, un Cler și un Sinod. Dacă nu vă licăie capul, vă strălucește căciula. , Poți fi bun să-mi spui, Cinstite Părinte, ce faci ? < Că nu te zărește nimeni la treabă. Ești numeros dar lipsești de pretutindeni unde nu se plătește. In spitale nu ești, să cercet iezi bolnavii , în temniță nu intri, la văduvă și orfan nu te duci/ Unde ești părinte? La preoteasă? Nu te chiamă nicăieri nicio datorie ! Nu te împinge nicio întristare ? Nimic nu te îndeamnă, nu te supără, nu te ațâță, nu te răscolește ? Neamul despre carevorbești când nu trebuie și despre care taci ca mormântul cană, clocotul de sânge se varsă peste el, când îl pândește și-l apasă nenorocirea, te lasă liniștit. E o suferință fără tarif " Te aștept de o viață la lucruri și la fapte. De o viață te ții" Părinte, slugă cu cădelniță după Guverne, după Miniștri, după Maimari, binecuvântându-le asupririle, nebuniile, asasinatele ;* iscălindu-le pe piatra altarului toate sentințele, întărindu-le ne- dreptățile făcute țării și poporului, cu plecăciune și tămâie. De, furtuna învălmășelii fugi, Părinte, pe când le-am pomenit. „ Neștiutor de teologie, pe vremuri, ai putut să fii lângă noi. Eștii un pământean, privilegiat. Ai un gai deosebit al cerului și al " "mt^.nH^'nulTWibeStC^ann ergiî^ruîneT'^be'r^/ac^ac'' oriunde, te-ai duce și nu te duci. Nu vezi ura, nu vezi primejdia,< ■nu vezi încăierarea sălbatecă ă între sentent. Ai uitat să mângâi, i Părinte, șa îndemni, să potolești. Ești unicul om, care zace, care nu pornește, care nu încearcă. Tăne ți-i burta scumpă, Părinte! Te-ai dus la învățătură și te-ai ticăloșit. Ce-ai învățat ? Că sfântul Duh purcede numai dela Tatăl ? Că ortodoxia e legea adevărată ? Atâta tot ? Ți-e silă și de haină, pe care o repezi seara la cinematograf și de barbă, pe care o vazi și de chica,* tunsă. Ce fel de preot ești, Părinte, dacă nici pe ale bisericii , nici pe ale ?noastre nu le faci ? De scris nu știi să scrii și dacă te apuci, mânjești hârtia o pastorală proastă. Pupi în dreapta, pupi în stânga și dai cu degetele în aer bobârnace de binecuvântare. De citit, nu știi nici Evanghelia să o citești. Liturghia nu o mai faci : tragi clopotele ca să nu se zică. Ai înlăturat și tipicul. Și nu crezi, Părinte, în nimic , nu ești în stare nici de atât, să crezi în Cel ce te-a trimis. * Chemarea Sfinției Tale nu știi că are un înțeles tulburător, ați uitat limba lui Dumnezeu. Lumea te-ar asculta în numele împărăției nevăzute, să împaci fiarele și să le înfrățești. Nu iese din Cucernicia Ta un gând, o flacără, o rugăciune. Numai xintură* și râgâială. * Trezește-te, Părinte. Smală-te. Ridică-te și luptă. Chel* tuiește-te, risipește-te — sau dacă iarăș te-ai chibzui și tânjești în ultimul ceas al datoriei, aș putea să te întreb ce mai cauți. 4 Părinte, între noi ? ] T. ARGHEZ1 Azi se dau dispozițiunile legale pentru arestarea primei serii de criminali de rasseoi Azi se vor da dispozițiunile legale pentru arestarea primei serii de criminali de război. De general Rădescu» urasecfitifele consiliului de miniștri șî ministru de interne a avut ori mai multe întrevederi cu membrii guvernului, în legătură cu aceste disponsafe IfVilfe și Trei ■met*de Lega In legătură cu instituirea tribunalelor populare pentru judecarea criminalilor de răsboi» organizațiile politice au prezentat până în prezent d-lui Lucrețiu Pătrășcanu, ministru de justiție, trei proecte de lege, care vor fi examinate de © «o misiune specială in vederea redactări definitive a legii De vreme ce s-a stabilit în condițiile armistițiului obligația unei epurări a numitului aparat de Stat, comitetele sindicatului de gazetari și al. Scriitorilor au epurat și ele vre-o 2 serii de membri. Ziariștii și scriitorii nu sunt prin definiție funcționari de Stat decât numiți, unii din ei, la fostul Minister al Propagandei, la Direcția Presei sau la Cenzură. Mulți din acești ziariști și scriitori funcționari, împlinind uneori slujba greu de împăcat la moral cu meseria în sine, au trecut din regimul precedent în regimul actual cu o seninătate aproape stoică, dacă ne oprim la unghiul de vedere filosofic. Culoarea, opinia s’au schimbat, ca sa tomate, cunoscute pentru această însușire, întâlnită în zoologie la cameleoni și frizeri. Ieri , trăiască Dictatura, azi , trăiască Democrația ! Alții au realizat contrastele fără măcar efortul trecerii prin două Calendare lui Coco EPURAȚIA PRESEI oților, ieșind dintre inactivitate complectă și un bun trai monoton de 4 ani, în lumina zilei de 23 August, devenind a doua zi eroici fără luptă și revoluționari fără fapte și de o agresivitate cu atât mai remarcabilă cu cât venea după ce trecuseră toate primejdiile și eroul se simțea garantat. Ziariștii s’au ales singuri și fără criteriu cunoscut, au fost și judecători și parte, numărând printre ei advocați, oameni în curent cu știința juridică și care au avut în trecut să sufere din pricina judecăților sumare. Ei nici n’au judecat. Cu ușile închise, au epurat șî fără citarea părții, și Cititorul a putut a doua zi să afle că anume profesioniști nu mai sunt ziariști. Rece, po æetfi Baeæ șî cum» nu am știut. Procede im se deosibe» de procedeele DlîphurM și ale Inchiziției» Așa se « deportau in Transnistria și lagăre,, o» la Bastilia înainte făe Comuna franceză și ea în Siberia până la revoluția ruși oameni cu o acuzare secretă. j.,iar pe sus erai întâi expediat , fără „calificativ“» fără motiv. Motivul era formal, pentru registru, după internare, câteodată târziu, putând să fie și modificat, dar o inspirație nouă se adăuga la cea precedentă. Și fără termen. Erai închis înainte de a fi acuzat Societatea Scriitorilor a făcut la fel, cu toate că sarcina ei era mai complexă, sințindu-se chemată nu numai să califice purtările din timpul Dictaturii ale membrilor ei dau să ia și măsuri urgente !» privința unei probleme capitale pentru poeți și prozatori, subsolul petrolifer. Cele două comisiuni s’au văzut din pricina acestui fel de a lucra, lipsite de autoritate și epurările, terminate de la început ca un joc de popice, n’au contribuit la concretizarea ei. S’a văzut că epurează cine vrea pe cine dorește și că epurația trebuia începută de la caniști. Căci epurația politică ar f fost momentul bine venit să fie complectată cu curățire și caracterelor pentru obținerea și a caiiDL" Fătră Scauni,. Ministrul Justiției, după toate formele dreptului și drepturile apărării. Aceleași nor.au s’au »plicat si 1» Finanțe. Așa, dl. Nu se poate obiecta nimic Epurația Presei dând greș din graba pripiților de » se afla in treabă, s’a «prit. Operați» va fi re» luată dela început după elaborarea unei legi speciale, în studiu 1» Prezidenție De astă dată se va proceda normal, dar trebuiesc și »©misiite bine organizate și bine aprovizionate cu scopuri, precise. De pildă, guvernul să echilibreze exact compoziția comisiunii, după tipul compoziției guvernului în sus, numind din fiecare cele 4 partide un reprezentant. Formula însărcinării, dată Sindicatului Presei, să-și aleagă singur membrii e nesănătoasă. Necazul de inferioritate și concurență iau în speță proății Un model de epurație a ereeat (Continuare în prig. 2~a, VINERI SE VA ȚINE U1 CONSILIU DE MINIȘTRI Consiliul de miniștri» care urma să se țină Joi după amiază» se va ține Vineri d. a. la orele 5» cu aceeași ordine de zi.A. R. I. PJ.