Biserica şi Şcóla, 1883 (Anul 7, nr. 1-51)
1883-10-09 / nr. 41
364 BISERICA şi ŞCOLA Anală VII. A treia împrejurare care credii că a ajutată încă la durata vieţei este lipsa înfluenţilor morale, cari astăzi săcătuescă şi consumă pe omă fisicesce şi sufletesce. Nume indoescu că oricine este convinsă, că moravurile simple şi curate, calmulă şi liniştea sufletului, ajută puternică şi până astăzi sănătatea corporală şi sufletescă şi cu ea şi prelungirea vieţei umane. Dar de viaţa pastorală sau agricolă, ce voiă moil dice ? Nimic altă decât că toţi hygieniştii simtă de acordă a afirma, că deprinderile pastorale şi agricole potă prelungi firulă esistenţei dincolo de terminală comună, condiţiune care, se observă chiar şi astăzi în tóte ţările la individi ce aă acestă profesiune. Dăcă pre lângă circumstanţele de mai sus voiă adăuga încă şi regimulă alimentară, o viaţă frugală, ce potă crede că consta în întrebuințarea vegetalelor, ar trebui încă mai multă a se convinge oricine, că primii omeni, patriarhii, hrănindu-se cu plantelă trăită mai multă de cât noi, cari avemă una regimă alimentariă mixtă, saă unii pate compusă numai din cărnuri. Totă-aici găsescă nimerită a arăta că întrebuinţarea cărnuriloră grăbescă procesulă vieţeî, pe când ală vegetateloră îlă retardeză. Şi ca să ne convingemă de acestă adevăr, n’avemă de cât să ne uitămă la monahii de prin monastirile nóstre ; nu trăescă el ore mai multă de cât locuitorii sateloră şi a oraşeloră ? Şi causa nu este aare acea ce aci am arătată. Insuşi o privire în Istoria naturei, în specială a planteloră şi animaleloră, ne va încredinţa, că nu arareori arborii aă ajunsă o mie de ani, ba chiar şi dintre animale aă trăită multă odinioră. Aşa în cartea: Voia (fiului lui Anacharsis tomulă V, pag. 172, se vorbesce de o căprioră cea trăită mai multă de 700 ani. Eră Aristotă şi Hesiodă atribue cerbului o vieţă şi mai lungă. Deci dacă dintre arbori şi animale odinioră aă putută trăi aşa de multă, cum să nu fi trăită şi omulă capă de opera creaţiunei? Ună raportă dreptă a trebuită de necesă să esiste, fără care omulă primitivă ar fi fostă o cordă discordantă în lumea vegetală şi animală. Că animalele vechimel aă trăită mai multă decât cele actuale o dovedescă scheletele enorme aflate în scoria globului, aşa ca potrivită cu construcţiunea şi colosală corpului, aă trebuită naturalmente urma numerositatea aniloră adică o viaţă lungă. Nu voiă pute categorică afirma, dar e de credută că strămoşii noştri aă fostă multă mai corpolenţi ca noi, cu atât mai multă că astădi esistenţa giganţiloră, (Neferim), (Num. XIII, 32—33) adică a omenilor, celebri prin talie,' forţă şi audacie, nu mai este o ipoteză, ci ună faptă probată. Aşa dar dacă şi omulă primitivă jj a fostă înzestrată cu ună cârpă mal mare ca ală nostru (cât de mare nu putemă sei), arraeză neindorbilă că trebue se fi vieţuită şi mai multă , ca noi. ^ A. ^ In cea ce privesce calcululă numeralul aniloră, în scriptură se observă, că omenii ante( deluvieni aă trăită mai multă de cât cel de după ) deluviă, fiindcă Avramă n’a ajunsă mai multă de 175 ani, eră Jacovă în Egipetă se plânge lui ( Faraonii (Genesa, 47, 9) diceadă : „pilele aniloră nimerniciei mele puţine şi rele aă fostă (filele ) aniloră vieţei mele, şi n ajunseră la anii vieţel ', părinţiloră mei................. Din acestă plângere încă estrngemă mă argumentă de celă mai mare preţă, acela că adică părinţii şi protopărinţii sei au avută o viaţă lungă, precum nareza biblia. Unii învăţaţi s’au încercată a esplica cifrele : de 969 ani, 930, ect. etc, dicendă că el nu represintă ani solari, ci perioade lunare şi că 930 iaani, de eseraplu, nu suntă de cât 930 luni. înse , după cura observă fercitulă Augustină în cartea : : „De civitate Dei“ cap. 12, 1—15, acesta ar duce la cele mai mari absurdităţi pentru că nu era obiceiulă vechilor. Evrei a calcula anii în modulă acesta. Şi dacă pentru momentă am admite că anii ar fi fostă luni, stă unde am ajunge. In Genesă la cap. 5, 9 se dice că Euosă la 90 anî la născută pe Caviană, eră la cap 5, 21 că : Enohă a născută pe Metusalahă (Matusalemă) la vrîsta de 65 ani. Dacă anii n’ar fi de cât luni, ar urma că Enosă ar fi avută 7 anii şi 1/5 şi Enohă 5 ani şi 1/5 când deveniră părinţi. A. In anticitate mai întălnimă şi altă modă a calcula anii (la Haldei, Babiloneni, Etrusci şi Romani) după care omul avea 10 luni adica 273 dile, 5 ore şi 11 minute. Inse Genesa nu vorbesce de ani lunari, ci de ani solari. Din cele până aci dise urmeza, că împrejjurările climatologice, originea încă prosperă a rassei umane, natura neslăbită prin gusturi artificiale, prin bele şi alte înfluinţe esterioare detată genulă, făcea viaţă lungă în timpulă omului primară. Şi era chiar necesară ca omulă primitivă să trăescă multă, ca astfelă se potă născoci ; şi propăga cunoscinţele şi industriile posterităţei; ca se potă propăga mal repede rassa; ca se conserve tradiţiunile orale despre origina lumei, precum şi promisiunea despre Mesia, pe care se le rconfieze viitorelor generaţiuni. In se rezonulă celă mal profundă este, că aşa era voinţa dumnedeeseá. George Arama. C