Biserica şi Şcóla, 1883 (Anul 7, nr. 1-51)

1883-10-09 / nr. 41

-A-nu. 1-Cl VII. jAcrada, ©/£2± Octomvre 1883. Nr. -&±. Foe bisericescă, scolastică, literară şi economică. PrepilA Iitaerth­issilui-A­­ , Corespondințele să se adreseze la Redac­­țiunea dela BISERICA si SCOLA. 9 9 Ese odată în septem­aua: DUMINECA. Krr|nlS abonamentului­­ Pentru Austro-Ungaria pe anu . . 5 ti.—er. „ „ 1, „ jum. anii 2 „ 50 „ Pentru România şi străinătate pe anu 7 „ — „ .. .. !. ., „ j. a. 3 „ 50 „ : : Pentru publicaţiunile de trei or! ce conţieu fi­e cam 160 cuvinte 3 ti., pana la 200 cuvinte ; 4 ti. şi mai sus 6 8. v. a. „BISERICA şi ŞCOALA" Iar banii de prenumeraţiune la — „Tipografia Al­mnni la Aradfi." — Domnii noi abonenţi şi carii sunt în res­tanţă cu preţuiţi abonamentului sunt rugaţi a trimite banii de prenumeraţiune directe la administraţiunea tipografiei diecesane în Arad. Durata vieţei umane în lumea primitivă. Ori­ce doritori a-şi mări cercul­ cunoscin­­ţilor, sau chiar numai a utiliza bine timpulă, va afla prin cetirea aprofundată a sântei Scrip­turi noi materii de edificaţiune morală şi îna­vuţire intelectuală, şi cu cât va căl€tori mai des pe acesta vastă câmpie, cu cât mai des o va explora , cu atât la fie­ce cetire i­ se vor face noi destăinuiri, va dobândi utile cunoscinţi. Scrip­tura sântă fiinda unica şi cea mai bogată fân­tână, îndestulătore, nu numai a ne satisface sufletesce, ci încă a ne fi facla conducătoare în toate variatele înprejurări a­le vieţii noastre. Aşi putea adăuga, că înaintarea umanităţii în tote privirile a aflată m­ă sprijină puternică şi m­ă îndemnă fără samănă în cărţile sântei scripturi. Nu voia cita medicina, geologia, hygiena, artele, sciinţele în genere, ci voiă trece de astă dată la cele ce ni spune sânta scriptură In privinţa vieţei îndelungate. în adevăr ori­cine iea o biblie în mână, întimpină chiar dela îpepptfĂ (Genesă), că Adamă a viețuit 930^anî, 912, Enosă 905, Cainană 910, Matusalemh p69, Lamehă 777, Noe 950. Copilulă cred­n'la^^ceste date le crede pentru cuventulă\că_ totu^ce este tipărită de cei mal mari este adevărată; creştinulă pentru că biblia este o carte sântă; învăţatură pentru că ea este sorgintea, muma, tuturoră învăţăturilor­ adevărate, sânte şi folositóre. Dar suntă şi unii cari se îndoescă că omulă vre­­­­odată ar fi atinsă sume de ani ca cele de mai sus. Dar are să fie locă de Indoela ? Este ceva destulă de bine constatată, că­­ toate popoarele anticităței aă ceva comună, acea că toate s’aă păstrată tradițională şi unele şi înscrisă, între alte amintiri şi aceasta despre în­delungata viață a strămoşiloră loră, strămoşi cari în ori­ce casă nu suntă de cât acei de cari vorbeşce Genesa. Apoi când toate popoarele suntă­­ legate prin aceleaşi suveniruri, oare mai remâne­a­locă să ne îndoimă ? A fostă cu putinţă să min­­­­ţescă saă să se înşale ună individă, ună po­li­poră, dar a minţi, a spune fabule toţi oamenii,­­ toate popoarele, este în contra ori­cărei afirmaţiunî.­­ Dar afară de argumentulă istorică, pledezi , încă şi circumstanţele climaterice, care nu in­­­­pună a crede în veracitatea anilor­ de care I vorbeşce biblia. Şi în adevăr care omă de ^­sciinţă va putea nega, că clima nu contribue­a puternică asupra lungime! vieței. Câci chiar și , până astâdi, după locuia unde trăeste cine­va,­­ la poluri saă la centru, în zona toridă saă tem­­­­perată, este și vieța, mai lungă saă mai scurtă.­­ Apoi dacă aceasta este constatată, apoi unde­­ este naturalistulă, savantulă, care se poate do­­­­vedi contrariulă, că adică în valea Tigrului şi a Eufratului, circumstanţele climaterice n’aă putută ? fi escepţionale la^ începutulă lumei, a pamintu­­­­lui şi a omului ? înprejurări care desigur aă fa- i vorată pe omulă primară în a trăi multă. Dar are numai clima să fi contribuită la ■ îndelungata viaţă a omenilor­ primari ? Scutirea­­ de bólé să nu fi jucată ună rolă totă aşa de i­m­portantă în lungimea vieţei ? Eă credă că da.­­ Ună individă născuta din părinţi bolnăvicioşi, şi până asta el se perde mai uşoră de cât acelă ce­­ nu cunoasce bóléle, unulă neavendă mai multă : forţă a restata, ca cela alta ce nu le a eredi­­­­tată. Dar oare omulă primitivă creditase saă cu­­l­noscea bâtele și încă atâtea câte curbéza astădi pe celă actuala? Desigur că nu se va găsi ni­­mene care se credă că Adamă și următorii aci­­ până la Noe, ar fi cunoscută botele ca noi. I

Next