Ceahlăul, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 37-112)
1968-04-02 / nr. 37
Datoria mecanizatorului Tractoriștii se... relaxează Fluxul continuu al muncilor agricole de primăvară impune concentrarea tuturor forțelor spre folosirea cu maximum de eficiență a timpului de lucru. In această campanie, cînd orice zi este hotărîtoare pentru soarta recoltei, nu pot exista perioade de relaxare sau de stagnare a activității mecanizatorilor. Este adevărat că în Cooperativa agricolă de producție Dobreni epoca întîia s-a terminat în condiții bune la 30 martie, însămînțîndu-se 165 hectare cu mazăre, orzoaica, ovăz, in, floarea-soarelui și culturi furajere. Insă, acest fapt nu a împuternicit brigada de tractoare prească din acțiune, să sea La 31 martie, la sediul brigăzii, se aflau aliniate 4 tractoare din cele 7 existente. De fapt toată brigada în frunte cu șeful, Constantin Acatrinei, nu se afla la lucru. 3 mecanizatori, cu tot cu tractoare, nu au fost găsiți, restul erau plecați acasă. Inginerul agronom al cooperativei, Constantin Ghineț, era dezamăgit, iși planificase pentru a doua zi dimineață, 1 aprilie, să înceapă plantatul cartofilor care necesita o serie de măsuri pregătitoare : reglarea mașinilor de plantat, executarea rigolelor ș. a. De asemenea, lipsa tractoriștilor a dat peste cap și planul stabilit privind terminarea grăparului griului pe întreaga suprafață de 275 ha. Faptul că mecanizatorii din Dobreni au pierdut o zi bună de muncă ne îndreptățește să afirmăm că organizarea activității în unele brigăzi de tractoare nu este suficient de bine pusă la punct. Timpul și mașinile nu sunt exploatate la maximum. Starea de indisciplină ce se manifestă la o parte din mecanizatori frînează desfășurarea urgentă a lucrărilor agricole. Tovarășul inginer Ion Constantinescu, directorul S.M.T. „Ștefan cel Mare" și întreaga conducere se complac cu asemenea stări de lucruri ? Ce măsuri s-au luat împotriva acelora care nu-și realizează sarcinile, se abat de la disciplina de producție ? T. R. Ivitatul nostru De vorbă cu tovarășul NICOLAE I GÂPLESCU, inginer șef la C.A. Piatra Neamț, despre perspectiva unor lucrări de mare anvergură. Reparațiile capitale - După cum suntem informați, la mijlocul acestei luni Combinatul de îngrășăminte cu azot intră în reparații capitale, operațiune care de data aceasta se pare - prezintă o doză de inedit. In virtutea celor spuse am considerat utilă o convorbire cu dvs., pentru a afla nu atît intențiile (care de fapt sunt ferm conturate), ci modalitățile fundamentale ce vă vor orienta activitatea in acest viitor apropiat. In primul rind deci, despre volumul reparațiilor și modul cum sunt ele distribuite la scara intregii întreprinderi. — Spuneați că fabrica de amoniac va necesita, probabil, cel mai mare volum de reparații. Vă solicit amănunte de rigoare. - 19^8 este anul cu cel mai mare volum de reparații capitale de la intrarea în funcțiune. O sarcină, evident dificilă, care reclamă in afara unei laborioase pregătiri, multă competență profesională din partea echipelor de reparații, îndeobște lucrările sunt repartizate în toate secțiile, cu prioritate însă la fabrica de amoniac. Ele vor fi executate sub egida și directa participare a unor organe de strictă specialitate. O precizare de circumstanță ar fi aceea că Ministerul Construcțiilor nu mai execută reparații capitale pentru chimie, lucru care ne obligă de fapt să ne descurcăm singuri. — înțeleg prin aceasta o pregătire prealabilă pînă la cele mai mici detalii. Negreșit. Pregătirea, sau mai bine zis organizarea, a fost demarată încă de la jumătatea anului trecut, în așa fel încît reparațiile se vor executa conform planificării și în concordanță cu planul de producție. Și cînd spun acest lucru mă gîndesc la obținerea fondurilor necesare, la — Un bloc de separare aerului, de dimensiunile celui de a la C.I.A.P.N. se repară capital pentru întîia oară în țară. Vor fi substituite aici peste 70 subansamble cu un material superior celui adoptat prin proiect, cu scopul declarat de a dilata ciclul de funcționare între două reparații , probabil de la 9 luni la aproximativ 3 ani. Reparația acestui bloc, cu consecințe pozitive nete, va dura 7 luni, după care anticipăm o îmbunătățire a parametrilor tehnologici, adică a purității oxigenului și azotului. In cadrul reparației capitale de la agregatul 1 de conversie, Nu. Hotărît nu. Putem anticipa chiar de pe acum — în virtutea pregătirilor efectuate că la blocul de separare a aerului (lucrarea nr. 1 - n. r.) durata de staționare se va scurta — nu pot să-mi dau seama deocamdată cu cît — furnizîndu-ne întocmirea listelor de aprovizionare, precum și a planului de pregătire a reparațiilor și a graficelor de execuție. Precizez că în privința materialelor nu am așteptat obținerea repartițiilor de la forul tutelar, ci am tratat nemijlocit cu furnizorii pentru a facilita remiterea acestora, - rămîn bineînțeles în perimetrul fabricii de amoniac - ne-am propus schimbarea zidăriei refractare după o nouă soluție de proiect. Lucrarea va dura trei luni și va avea drept corolar îmbunătățirea funcționării agregatului și micșorarea consumului specific de oxigen. In sfîrșit, reparația compresorului de gaz convertit. Va dura două luni și jumătate și va consta din schimbarea batiului fisurat încă din 1965, asigurînd astfel siguranța funcționării acestui utilaj, care contribuie la realizarea celei de a patra părți din producția de amoniac a combinatului, niște sporuri de producție substanțiale. De fapt, și la celelalte reparații sau revizii generale există șanse de scurtare a termenelor de redare în folosință. Eugen TURESCHI - Excludeți cumva din planurile dvs. posibilitatea scurtării duratelor de staționare sau reparație ! BIB s i , T.:C. CENTRALA U ■ -R.-I .M. EMINIS-ChIARI I PREZWETIAR» OM TOATE ȚĂRILE. UNITI-VĂ» [organ AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIuj Folosirea fiecărei ore bune de lucru Băieții de Drumețeam, nu de mult, prin părțile Gîdințiului. Drumuri pietruite, mărginite de șanțuri drepte, înfățișarea veselă, primitoare a caselor, tarlale cît vezi cu ochii insămînțate, brazde adînci revene, toate mi se perindau prin fața ochilor și toate, parcă vorbeau despre hărnicia oamenilor gospodari de prin partea locului. Am luat-o fără zăbavă, pînă hăt, sub geana pădurii. Se auzea puternic zumzet de motoare care zvîcneau din tăriile lor de metal. Pe aceste cimpii întinse muncește cu pasiune brigada a 11-a de mecanizatori de la S.M.T. Roman. Am căutat să intru în discuție cu unul dintre mecanizatori. Mă iertați un moment. Trebuie să termin de însămînțat porțiunea aceasta de teren. Timpul este scurt în campania agricolă de primăvară și trebuie folosit din plin. Vedeți că vine șeful de brigadă. Intrețineți-vă cu dînsul. Intr-adevăr venea un tînăr cu ochii de culoarea cerului. Cu basca dată pe ceafă, cu chipul luminat de zîmbet, cernea printre degete boabe de sămînță. Era șeful de brigadă Clement Bugan. - Vă interesează mecanizatorii noștri ? - Da, admir pasiunea cu care lucrează. Sînt unul și unul, continuă să mă completeze șeful de brigadă. Am colindat,împreună, cu el tarlalele insămînțate, cît vezi cu ochii, mergînd pe urmele iscusiților mecanizatori care își pun la contribuție tot ce știu pentru sporirea rodniciei pămîntului. Intr-un tîrziu, ne-am așezat la marginea unui hat, iar privirile lui parcă alintau tractoarele care băteau cald, regulat, ca o inimă. El a continuat să-mi adune în fraze simple, crîmpeie din viața brigăzii și a oamenilor. Aș vrea să scriu despre un evidențiat în campania agricolă de primăvară. Șeful de brigadă Clement Bugan prinse a zîmbi. - Un evidențiat ? Unul singur ? E greu, ba chiar imposibil! La noi în cadrul brigăzii, toți mecanizatorii sunt evidențiați în procesul de producție. Așadar, vă rugăm să scrieți despre toți... - Ușor de spus, dar greu de realizat. Biografia unei brigăzi întregi de evidențiați, buni, simpli, modești , a mecanizatorilor la Grdinii Nicolae Stafie, Dumitru Andrei, Vasile Cozma, Ioan Aneloaie, sau a altor harnici mecanizatori ca Alexandru Iacob, Nicolae Guguianu, Gheorghe Chirica, tineri stimați, care și-au găsit în sat fete, întemeindu-și cămine. Cea mai convingătoare carte de vizită a mecanizatorilor sunt înseși rezultatele obținute campania agricolă de primăîn vară. Pînă în momentul de față, ei au efectuat lucrări calitative la grăpar, discuit și însămînțări. In prima urgență au însămînțat 55 ha cu mazăre, ovăz, borceag și altele. A doua urgență a cuprins culturile de floarea-soarelui pe o suprafață de 70 ha, adăugîndu-se încă 445 ha care au fost grăpate. Semănatul din epoca întîia deci s-a terminat. Se pregătește terenul, iar timpul optim, vor trece la semăla natul porumbului. Munca lor a adus mulțumire cooperatorilor din comuna Gîdinți. ...Amurgise de mult. Umblînd dintr-un loc într-altul a venit vremea să mă întorc în sat. Pe acoperișuri ședeau într-un picior berze, iar gospodarii trebăluiau pe lîngă case. Din depărtare, de pe întinsele cimpii continua să se audă puternic zumzet de motoare. M. LAZAR SE INSAMINTEAZA LA C.A.P. DAVIDENI Consfătuire cu lucrători din alimentația publică Ieri, la Uniunea județeană a cooperativelor de consum Neamț, au început lucrările unei consfătuiri organizate de Centrocoop. La consfătuire participă tovarășul director Dumitru Dumitrescu, din partea Comitetului executiv al Centrocoop, vicepreședinți ai uniunilor județene ale cooperativelor de consum din Bacău, Botoșani, Brăila, Stanța, Galați, Harghita, Contași, Mureș, Neamț, Suceava, Tulcea, Vaslui și Vrancea, directori , de la unele întreprinderi comerciale, șefi ai serviciilor de alimentație publică, responsabili de unități. re. Scopul consfătuirii este instruiorganelor județene nou alese în vederea îmbunătățirii alimentației publice în cadrul cooperativelor de consum. In atenția consfătuirii stă problema sporirii eficienței economice a unităților, ridicarea pe o treaptă superioară a deservirii, intensificarea reclamei comerciale și a propagandei turistice, realizarea planului de investiții, îmbunătățirea stării igienicoranitare a unităților, dezvoltarea bazei de producție proprie a preparatelor și semipreparatelor. Timp de trei zile, cît durează consfătuirea, vor fi organizate demonstrații practice la caramangeria din Tîrgu Neamț, expoziții de artă culinară și de cofetărie, vor fi prezentate filme documentare. . . .... ■ ‘... * ’ y .s’^" m^yW&TWX#EEEVimPmw‘l.»“""W11HW - J^yUMSB ANUL I Nr. 37 Tel. 2582, 1980, 2601, 2586, 2491, 2602, 2561, marți 2 aprilie 1968 4 pagini — 30 bani «CTț~i»rrwm<» •■Pii»;^ra^7a0Ti;gfl.,ggna3B^^rafcrLmd?»CT.i.Tj mrv rrrw^i» REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Str. ALEXANDRU CEL BUN 24, PIATRA NEAMȚ, Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. Au fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la București, (Agerpres), HELSINKI - Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. lonescu, transmit : După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special bordul căruia se aflau președințatele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Iori Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de maiestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbătorească - expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre intre România și Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez prezentat apoi oaspeților celorlalte persoane oficiale venite in întîmpinare : Aarje Simonen, ministrul justiției, Vaino Leskinen, ministrul comerțului și industriei, Arjeo Keinonen, comandantul șef al armatei, Teuvo Aura, președintele Consiliului municipal al orașului Helsinki, Lauri Aho, primarul orașului Helsinki, precum și alte personalități ale vieții politice finlandeze. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Românieila Helsinki,, membri ai ambasadei și ai agenției economice a țării noastre în Finlanda, precum și Kgailo Veikko Makóig, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți, numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a forțelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte personalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreținut cordial, la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, în timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o telegramă de salut președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. T8. aea im.au Keasgaecgai-ti .la'ii'ii.-g-rc-rcn * ¹ O DELEGAȚIE A UNIUNII COMUNIȘTILOR DIN IUGOSLAVIA A VIZITAT JUDEȚUL NOSTRU iar! membrii delegației Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, condusă de tovarășul Predrag Ajtici, membru al Comitetului Executiv al U. C. din Serbia, care ne vizitează țara la invitația C.C. al P.C.R., au fost oaspeții județului nostru. Cu acest prilej, delegația iugoslavă, însoțită de tovarășul Ion Angelescu, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., a vizitat Uzina de fire și fibre sintetice Săvinești, Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Stejaru, precum și barajul de la Bicaz. Membrii delegației au fost primiți la tovarășul Ștefan Boboș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean provizoriu, cu care au avut convorbire caldă, tovărășească. In timpul vizitei, oaspeții iugoslavi au luat cunoștință de dezvoltarea economică, social-culturală pe care au înregistrat-o meleagurile nemțene, de unele aspecte ale muncii organilor și organizațiilor de partid din județul nostru. Lupta revoluționară izbucnită în anul 1848 în Țările Române face parte integrantă din revoluția generală care a zguduit din temelii aproape întreaga Europă. In prima jumătate a anului 1848, flacăra revoluției s-a întins de la Oceanul Atlantic pînă la Dunărea de jos. Condițiile social-economice în Europa erau în perioada amintită foarte diferite. In timp ce Anglia, Franța, Belgia, Germania și în parte Italia se scuturaseră una după alta de feudalism, creîndu-se premizele pentru dezvoltarea mai devreme a industriei, în partea răsăriteană și partea sud-estică a continentului european situația din acest punct de vedere era mai slabă. In urma dezvoltării industriei, burghezia nu se putea împăca cu rămînerea în continuare a puterii politice în mîinile uneia clase care în mare parte își pierduse importanța economică și care se sprijinea pe monarhiile absolutiste, frînînd dezvoltarea economică. Pe lîngă burghezie, care voia să ia în mîinile sale conducerea societății, a apărut pe arena istoriei, ca o forță politică independentă nouă și puternică, proletariatul. In același timp, cînd industria, orașele, comunicațiile se dezvoltau, la sate persistau în cea mai mare parte a Europei centrale și răsăritene relațiile feudale înrobitoare pentru milioane de țărani care dădeau o mare parte a rodului muncitor feudalilor parazitari. Aceste relații loveau în interesele vitale ale celei mai mari părți a populației și constituiau o piedică în dezvoltarea economiei capitaliste. La aceste contradicții se adaugă faptul că o serie de popoare gemeau sub asuprirea străină : imperiul habsburgic și cel otoman erau adevărate închisori ale popoarelor. Revoluția europeană a cuprins curînd și Transilvania, Moldova și Țara Românească, unde poporul asuprit aștepta numai un semn ca să se ridice. Cauzele revoluției burghezo-democratice de la 1848 în Țările Române se găsesc în condițiile de dezvoltare economică, socială și politică a acestor țări. Masele populare de aici sufereau apăsarea grea a jugului feudal. încă din prima jumătate a secolului al XVIII- lea au început să se dezvolte relațiile de producție capitaliste și-n primul rînd în industrie, iar în prima jumătate a sec. al XIX-lea dezvoltarea acestor relații se accentuează și mai mult. Contradicția dintre noile forțe de producție, capitaliste, și relațiile vechi, feudale, se agravau. Se impunea deci lichidarea orînduirii feudale ca și a asupririi habsburgice și otomane care împiedicau dezvoltarea economică și socială. In prima jumătate a sec. al XIX- lea se constată o însemnată dezvoltare a forțelor de producție în Țara Românească, Moldova și Transilvania în comparație cu perioada premergătoare. Tratatul de la Adrianopol, impus Turciei de către Rusia în urma războiului ruso-turc din 1828-1829, a înlesnit la rîndul său această dezvoltare în Țara Românească și Moldova: înlăturarea monopolului turcesc asupra comerțului Țării Românești și Moldovei, libertatea comerțului lor cu celelalte țări, desființarea vămilor interne în fiecare țară, precum și a vămilor dintre cele două țări au înlesnit dezvoltarea comerțului lor extern, deși rămîneau mai departe sub dominația Imperiului Otoman. Deși Țara Românească și Moldova cunoscuseră o anumită dezvoltare, totuși industria continua să rămînă mult în urma nivelului atins în țările capitaliste din apus. Numeroasele „stabilimente industriale” existente (mori, poverne, olarii, pive) nu depășeau cooperația capitalistă simplă. In ajunul anului 1848, boierii, în număr de 3100 de familii din Țara Românească și 2800 de familii din Moldova și mănăstiri dețineau 80 la sută din pămînt, în timp ce cele 70.000 de familii de moșneni din Țara Românească și 50.000 de familii de răzești din Moldova dețineau doar 20 la sută din pămînt. De aceea, țărănimea a fost forța pe care s-a sprijinit în primul rînd burghezia în lupta sa contra orînduirii feudale. Cu toată pătrunderea însemnată a elementelor capitaliste în economia Transilvaniei, în ajunul revoluției de la 1848 relațiile de producție feudale precumpăneau și aici. Pentru a obține un spor mai mare de cereale necesar comerțului în creștere, nobilii căutau mai mult ca în trecut să reducă pămîntul dat în folosință iobagilor, făcînd măsurători sau hotărnicii prin care loturile iobagilor erau micșorate sau schimbate, țăranilor rămînîndui-le pămînturile cele mai puțin productive. Răpirile de păduri, de pășuni aflate în proprietatea obștească a țăranilor au devenit tot mai dese. Situația țărănimii s-a înrăutățit și mai mult ca urmare a folosirii de către nobili a sistemului arendării moșiilor. Țăranii din Transilvania trebuiau să facă față și grelelor obligații fiscale, militare, impuse de imperiul habsburgic. In ajunul revoluției din 1848, cea mai mare parte a țărănimii din Transilvania - arată Gh. Barițiu - se afla în stare de iobăgie: „Din 1960 de sate, 1886 erau sate de iobagi în care locuiau peste 1.000.000 de țărani români și 213.000 țărani maghiari". De aceea țăranii români și maghiari care gemeau sub același jug al iobagiei se vor ridica împreună la lupta împotriva feudalismului. Dușmanul principal, al libertății tuturor popoarelor din imperiul habsburgic, deci și al poporului român considerat o națiune „tolerată”, era absolutismul feudalo-habsburgic, împotriva lui se ridicau toate forțele revoluționare. Țărănimea, care forma marea majoritate a populației țărilor române, a fost forța socială de bază a revoluției. Alături de ea s-a găsit pătura muncitoare de la orașe și din regiunile miniere. In fruntea acestei lupte a stat burghezia, care era interesată în dezvoltarea capitalismului, în crearea unei piețe de desfacere mai largi. Ea a jucat în această perioadă un rol progresist. In ajunul revoluției din 1848, intensificarea luptei împotriva feudalismului, pentru scuturarea jugului otoman și habsburgic s-a manifestat prin numeroase frămîntări ale claselor și păturilor sociale nemulțumite. Țărănimea și-a intensificat lupta prin nesupunerea la clacă, la plata birului, fuga de pe moșii, incendierea recoltelor boierilor, haiducie. In același timp izbucnesc și unele răscoale locale. In anii 1831—1833, în perioada pregătirii Regulamentului organic și curînd după punerea lui în aplicare, izbucnesc în Moldova o serie de răscoale puternice care cuprind aproape toate județele. In unele locuri, la aceste răscoale s-au alăturat și tîrgoveții, iar în cele din 1831 și unii boieri mici. Cea mai puternică răscoală dintre acestea a izbucnit în 1831 în satul Flămînzi-Botoșani, iar alta in 1833 la Comănești (Bacău). In 1846 au izbucnit răscoale în județele Bacău și Putna. In Țara Românească au loc asemenea răscoale răzlețe la Izlăz (Romanați) și în Plaiul Cloșanilor (Mehedinți). In Transilvania, țărănimea și-a intensificat lupta atît prin nesupunerea la robotă sau la darea dijmelor și prin fuga de pe moșii, cît și prin răscoale locale. A continuat, refugierea unor iobagi în Țara Românească și Moldova. Focarul luptelor a rămas regiunea munților Apuseni. In fruntea moților se afla încă în 1843 luptătoarea maghiară Ecaterina Varga care a căutat să-i unească pe iobagi, români și maghiari, în lupta împotriva feudalismului și a dominației habsburgice. Văzînd că plîngerile lor nu au nici un efect, ea i-a îndemnat pe moți la răscoală. Dar, cu concursul vicarului Andreica- Profesor Tanase GHEORGHE Profesor Marin IONEL ------ ... ... ,ț.. -------- (Continuare în pag. Ile) unul revolutionar 1848 in moldova, Tara Romanească si Transilvania 120 de ani de la Revoluția din 1848