Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)

1968-10-18 / nr. 206

> 1 r FSÖimiU B!H tSAft TftRilE ONIȚI-VA» (organ AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I Nr. 206 vineri 18 octombrie 1968 4 pagini 30 bani In continuarea vizitei pe care o fac în nordul Moldovei, tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, VIRGIL TROFIN, PETRE LUPU și GHEORGHE STOICA, au fost în cursul zilei de joi oaspeții jude­­ țului Botoșani. DRAGI TOVARĂȘI, Dați-mi voie să vă adresez dumnea­voastră, locuitorilor comunei Flămin­tuturor cooperatorilor din județul Botoșani, cele mai călduroase salu­tări din partea Comitetului Central și partidului, a Consiliului do­t guvernului Republicii socialiste Ro­­mânia. (Aplauze, urale). Ne aflăm in comu­na unde în 1907 țăranii, apăsați de jugul moșieresc, s-au răsculat pentru dreptul de a il stăpini pe pămintul pe care-l mun­ceau, pentru dreptul la o viață liberă. Independentă, iară stăpîni și asupri­tori. (Aplauze, male). Flacăra răscoalei aprinsă în februa­rie 1907 la Flăminzi a cuprins întrea­ga țară românească. Toate satele, în­treaga țărănime s-a ridicat la luptă împotriva feudalismului, împotriva moșierimii, a regimului burghezo-mo­­șieresc, hotărîtă să scuture jugul asu­pritorilor. Această luptă, e adevărat, s-a soldat cu peste 11.000 de victime — țărani răpuși de gloanțele burghe­ziei și moșierimii. Ea­­ a­ Inspârastntat însă nu numai stăpînirea de la noi, ci și­ clasele stăpînitoare din țările ve­cine, gata să intervină pentru a înă­buși răscoala, lupta pentru libertate și dreptate socială a țărănimii româ­nești în care vedeau un pericol pen­tru propriile lor interese. Este încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pretutindeni și-au dat mina, s-au unit pentru a înăbuși mișcarea de elibera­re națională și socială. Au căzut jert­fe, dar aceste jertfe n-au făcut decit să indirjească și mai mult țărănimea română, poporul român, hotărîrea lor de a-și cîștiga libertatea și indepen­dența națională, de a întrona în țară un regim de dreptate socială. (Urale puternice, îndelungate). S-a vorbit aici de spontaneitatea a­­cestei răscoale. Lucrurile nu stau chiar așa, tovarăși. Răscoala din 1907 nu a fost o întimplare, ci rezultatul creșterii conștiinței țărănimii noastre, a setei ei străvechi de libertate și o viață mai bună. Răscoala a fost con­secința unui regim ce se cerea înlă­turat o dată pentru totdeauna. Ras­­coala din 1907 a fost semnalul ridică­rii țărănimii românești la luptă, ală­turi de clasa muncitoare, de forțele progresiste ale societății, pentru răs­turnarea vechii orinduiri, pentru crea­rea orînduirii celor ce muncesc in țara noastră. (Aplauze, urale puter­nice), în istoria poporului român, lungul veacurilor, țărănimea a de-a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul luptei pentru eliberarea națio­nală și socială. Răscoalele conduse de Doja, Maria, Cloșca și Crișan, răs­coalele din 1907 sunt numai cite­va momente din șirul luptelor purtate in secole de țărănimea României pentru dreptate socială, pentru eliberarea na­țională, pentru păstrarea ființei na­țiunii noastre. Știți bine că în forțele de luptă ale lui Ștefan cel Mare ță­rănimea moldoveana s-a aflat totdea­una în primele rînduri; ea a fost a­­ceea care l-a ajutat aici pe Ștefan cel Mare, cit și pe alți voievozi moldo­veni să apere ființa noastră naționa­lă, să înfăptuiască unitatea națională a poporului nostru. (Urale, aplauze). Iată de ce, participând la acest mi­ting al țărănimii din Botoșani, din co­muna Flămînzi, ne reamintim cu evla­vie de cei care au aprins flacăra răs­coalei din 1907, aducem omagiul nos­tru tuturor acelora care, de-a lungul secolelor, au udat pămintul românesc cu sîngele lor și prin munca și lupta lor au făurit România de astăzi.­­A­­plauze, urale puternice­. Desigur, tovarăși, trăim acum alte vremuri. Poporul român, sub conduce­rea Partidului Comunist, a devenit stăpîn pe destinele sale. Clasa mun­citoare, țărănimea, intelectualitatea construiesc în România o orînduire nouă, fără moșieri și capitaliști, orîn­­duiirea celor ce muncesc cu brațele și cu mintea, in care tuate bunurile­­aparțin poporului. Amintindu-ne de­­trecutul glorios de luptă, ne angajăm să facem totul pentru a asigura îna­intarea continuă a patriei pe culmile progresului și civilizației, ale bună­stării. (Urale­ prelungite). Daca* țărănimea noastră poate să-și clădească astăzi viața așa cum do­rește aceasta se datorește in primul rând faptului că s-a aliat cu o clasă de nădejde, cu un prieten încercat, cu clasa muncitoare, clasa cea mai a­­vansată a societății. Dacă țărănimea poate să-și înfăptuiască astăzi năzuin­țele spre o viață mai bună, aceasta se datorește faptului că are un con­ducător încercat, Partidul Comunist Român, al cărui țel suprem este bună­starea întregului popor. Am ascultat vorbind aici președinți de cooperative, primarul comunei Flă­­m­inzi, un profesor. Ei ne-au vorbit despre realizările in dezvoltarea agri­culturii, în dezvoltarea satelor de pe aceste meleaguri in activitatea de în­­vățămînt. Am auzit vorbîndu-se aici de averi obștești de milioane de lei, în trecut aproape nici moșierii­ nu-și socoteau averea în milioane. Toate a­­cestea, tovarăși, oglindesc viața nouă, schimbările radicale care s-au produs în satul românesc. Sunt numai 6 ani de la încheierea cooperativizării în România. în acești 6 ani agricultura patriei noastre a obținut insă succe­se remarcabile în toate domeniile. Ele ies in evidentă chiar dacă ne referim numai la situația acestui an. După cum știți, cu toate­ că am avut o se­cetă prelungită, agricultura noastră a reușit să obțină recolte mulțumitoare care asigură hrana țărănimii, hrana populației de la orașe, nevoile indus­triei, și, trebuie să spunem, ne dau și disponibilități de export. Gândiți-vă numai la anii 1946—1947 și la anul acesta și puteți singuri vedea ce în­seamnă agricultura socialistă. Folo­sind mecanizarea, îngrășămintele chi­mice, știința în lucrarea pămîntului, putem învinge toate greutățile, inclu­siv cele create de natură și putem smulge roade tot mai bogate pămân­­tului. Aceasta dovedește justețea dru­mului pe care partidul comunist îndrumat țărănimea românească, dru­­­mul unirii în cooperative agricole, drumul socialismului. Acuma este e­­vident pentru toată lumea că numai, pe această cale agricultura româneas­că se poate dezvolta rapid, poate asi­gura recolte îmbelșugate, creșterea bunăstării țărănimii, progresul între­gii economii naționale. (Aplauze pu­ternice). Mai avem, desigur, încă multe de făcut. Ogoarele patriei noastre păs­trează încă multe rezerve nefolosite. Trebuie să organizăm în așa fel acti­vitatea în cooperative și in întreprin­derile de stat iicit să folosim cu maximum de randament mijloacele puse de stat la dispoziție pentru creș­terea intr-un ritm tot mai rapid producției agricole. Numai pe aceas­a­tă cale pot spori veniturile fiecărui cooperator, agricultura poate contri­bui tot mai mult la creșterea avuției materiale a patriei socialiste. Țărăni­mea noastră, aliatul de nădejde al clasei muncitoare, își aduce contribu­ția tot mai activă la dezvoltarea so­cialistă a României, la desăvîrșirea construcției socialiste, la crearea con­dițiilor pentru a trece la făurirea co­­munismului în patria noastră. (Aplau­ze, urale). Suntem­ convinși că țără­nimea din Flămînzi, țărănimea din județul Botoșani, la fel ca întreaga țărănime din România nu va precu­peți nici un efort pentru a obține re­zultate tot mai bune in activitatea cooperativelor, a întreprinderilor de stat, pentru a obține recolte tot mai mgri Știți, tovarăși, că despre răscoalele din 1907 s-a scris mult. Ele au inspi­rat pe șerpitori, pe artiști plastici. Ber­dreanu a scris minunat despre răs­coalel­e din 1907. Cei­ care au scris, au sculptat, au pictat sau au compus atunci despre lupta țărănimii, au trăit acele vremuri, le-au înțeles și le-au redat în cuvinte, în culori sau în mu­­­­zică, au exprimat năzuințele de li­bertate și dreptate ale țărănimii ro­mânești. Astăzi trăim alte vremuri. Dar și azi avem scriitori, compozitori, pictori, sculptori, oameni de creație. Trăind vremurile noi de bunăstare, de înflorire continuă a satului româ­nesc, sperăm că ei vor ști să redea viu năzuințele și înfăptuirile de azi ale țărănimii, să înfățișeze deceniile in care oamenii muncii, eliberați de exploatare, infrîngind nenumărate greutăți, făuresc o societate nouă, so­cietatea bunăstării tuturor celor ce muncesc in România. (Vii aplauze). M-am referit la faptul că țărănimea, de-a lungul veacurilor, a fost spriji­nul de nădejde in lupta pentru nea­târnarea principatelor române, pen­tru unitatea națională, iar azi, alături de clasa muncitoare, constituie un sprijin de nădejde al politicii partidu­lui de dezvoltare și înflorire a Româ­niei socialiste, de apărare a indepen­denței și suveranității patriei. (A­­plauze, urale). Noi știm că urmașii celor care și-au dat viața pentru a de­veni stăpîni pe pămînt nu vor admite niciodată ca pămintul patriei să se a­­fle sub jugul străin, că ei vor apăra cu viața independența și suveranitatea patriei socialiste. (Aplauze, urale). România, ca țara socialistă, are mulți prieteni. Avem prieteni in ță­rile socialiste. Obținînd succese tot mai mari în construcția socialistă, fiecare popor își întărește țara și în același timp întărește forța generală a socialismului, face imposibil un a­­tentat la independența și suveranita­tea națională a statelor noastre. A­­vem prieteni și în țările cu alte o­­rînduiri sociale, deoarece partidul și guvernul nostru dezvoltă continuu prietenia atit cu țările socialiste, cit și cu celelalte popoare. Numai pe a­­ceastă cale se pot asigura condiții de dezvoltare pașnică și de bunăstare pentru fiecare popor, se poate asigura pacea în întreaga lume. Noi vom face și în viitor totul pentru a dezvolta continuu prietenia cu tarile socialis­te, colaborarea cu toate popoarele lumii in lupta pentru pace și progres. (Aplauze). Dați-mi voie, tovarăși, să vă urez din toată inima, dumneavoastră, coo­peratorilor din Flămînzi — comună cu o denumire istorică care nu mai corespunde realităților de azi, dar care amintește vremurile luptelor e­­roice — întregii țărănimi din județul Botoșani urarea de a obține succese tot mai mari în creșterea producției agricole, in dezvoltarea cooperative­lor, venituri tot mai mari, o viață tot mai îmbelșugată. Vă urez să întăriți continuu prietenia și alianța cu frații voștri muncitori, cu clasa muncitoare, cu intelectualitatea, unitatea poporu­lui in jurul partidului și guvernului forța care asigură triumful socia­lismului in România, înălțarea Româ­niei pe culmi tot mai înalte de pro­gres și civilizație — să vă aduceți contribuția la întărirea independenței și suveranității patriei noastre socia­liste. (Aplauze, urale). Vă doresc la toți multă sănătate, o viață tot mai îmbelșugată și fericită. I Aplauze, urale puternice, prelungite). I Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul din comuna Flămînzi i Pierind din­­ Iași conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu căldura de locuitorii străvechilor așe­zări moldovenești de pe drumul Bo­toșanilor. Ora 11. La­­ intrarea pe teritoriul ju­dețului Botoșani, oaspeții sunt intîm­­pinați de mii de țărani îmbrăcați în portul strămoșesc, care îi aclam­a în­delung, manifestindu-și bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe condu­cătorii partidului și statului, începe vizita de lucru. Vechi pă­­mânt românesc, pomenit adesea de cronicari,­ținutul Botoșanilor a înscris pagini de neuitat în­ istoria poporu­lui nostru. Pe aici și-a­ dus Ștefan­ cel Mare oștile la biruință ; aici mai stau și astăzi mărturie ctitorii de sea­mă ale lui Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanuu, Ie­remia Movila și ale altor domnitori ; aceste meleaguri au dăruit spiritualității românești oameni de seamă: pe Mih­ai Eminescu, Geor­ge Emescu ,Ninolae Iarga, Ștefan Lu­­chian. și pe mulți alți cărturari și ari (Continuare in pag. a ill­ă) Investițiile anului viitor, temeinic pregătite fabricația de burlane de foraj și conducte conform normelor API la Uzina de țevi Roman, da­rea in folosință a liniei tehnolo­gice de fabricare a tuburilor din beton precomprimat la în­treprinderea de prefabricate Ro­man, extinderea rețelelor de ex­ploatare și transport a lemnoase prin construirea masei de noi drumuri forestiere, constru­irea de noi obiective social-cul­­turale etc. Invățind din experiența anilor trecuți, în această perioadă se cere din partea tuturor factori­lor de : răspundere : beneficiar, constructor, proiectant, măsuri energice, operative pentru pre­gătirea frontului de lucru nece­sar începerii lucrărilor de inves­tiții în condiții corespunzătoare încă din primele zile ale anului viitor. Se constată că măsurile luate până acum de către beneficiarii de investiții sint insuficiente și ««satisfăcătoare și in primul rind dacă ținem seama că pînă la sfîrșitul anului documentația de execuție a investițiilor va fi asigurată in proporție de nu­mai 13 la sută. De aceea, așa cum s-a apreciat șî ia recenta plenară a Comitetului județean de partid, conducerile­ întreprin­derilor trebuie să asigure toate condițiile posibile pentru urgen­tarea execuției documentației de devă și contractarea utilajelor tehnologice, creind prin aceasta premize optime pentru atacarea la timp a tuturor lucrărilor pla­nificate. Asigurarea documentației­­ de execuție este o chestiune de cea mai mare importanță pentru­ întreprinderile­ din județul nos­tru, intrueit chiar de pe ,acum se ridică o serie de probleme deo­sebite. Alături de asigurarea documentației, în această pe­rioadă se impune urgentarea lucrărilor de pregătire a frontu­lui de lucru pentru sezonul rece. Asigurarea unui ritm corespun­zător de lucru și pe timpul ier­nii este de neconceput fără pre­­gătirea din timp a condițiilor necesare. In acest scop se­ im­pune organizarea corespunză­toare a activității unităților de construcții, închiderea spațiilor, aprovizionarea în cantități sufi­ciente cu materiale, amenajarea surselor de încălzire etc. Din lipsurile care s au manifestat în acest an și care au influențat un mare­ măsură ritmul de­ spa­ciu pe șantiere, trebuie să se tragă învățămintele­­ n­ecesare, iar investițiile anului viitor să fie temeinic pregătite. Uimind linia ascendentă de dezvoltare a economiei județu­lui nostru, in anul viitor pe lin­gă continuarea lucrărilor în­cepute sunt prevăzute a se ataca noi obiective industriale care vor contribui la creșterea ca­pacităților de producție, la sa­tisfacerea mai deplină a cerin­țelor oamenilor muncii. Volumul investițiilor propuse de beneficiari pentru a se exe­cuta în anul 1969, prezintă creșteri simțitoare fața de anul acesta, creșteri exprimate valoric la peste 600 milioane lei. Ponderea cea mai mare o pre­zintă unitățile din cadrul ramu­rilor chimiei, industriei meta­lurgice, industriei construcțiilor, economiei forestiere etc. Lucrările de investiții propuse a fi executate în anul viitor se referă la punerea în funcție a unor obiective industriale la U.F.S. Săvinești cum ar fi : Me­lone III și Relon III, dublarea capacității de producție la Combinatul de­ îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, punerea in funcție a laminorului de 6 și 16 țoli, precum și trecerea la Curier Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț și-a reali­zat sarcinile de plan pe 10 Colectivul Combinatului de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț* și-a îndeplinit sarci­nile de plan la producția globală, marfă și sortimentul amoniac pe­ 10 luni ale anu­lui, cu multe zile mai devreme. De la începutul anului și pînă la 15 octombrie, valoarea producției globale a fost de­pășită cu 20.095.000 lei, iar la producția marfă cu 20.090.000 lei. În aceeași pe­rioadă planul pe sortimente a fost depășit cu 6.695 tone a­­moniac, 3,722 tone azotat de amoniu și 739 tone uree. Economii și beneficii Zilele acestea, în întreprin­­dări și industriale din județul nostru, se încheie bilanțul e­­conomico-financiar al activi­tații trimestrului care a tre­cut Cifrele înscrise în dările de seamă evidențiază faptul că în acest trimestru și în toată perioada care s-a scurs din acest an, colectivele în­treprinderilor industriale au obținut importante realizări pe linia reducerii cheltuielilor de producție și obținerii de beneficii peste sarcinile de plan. Uzina de fire și fibre sinte­tice Săvinești a realizat în nouă luni economii la prețul de cost in sumă de aproape 30.000.000 lei și beneficii peste sarcinile planificate în valoare de 41.000.000 lei. O importan­tă pondere în reducerea chel­tuielilor la producție, constituie economiile realizate prin­ dimi­nuarea consumului specific de materii prime și­ materiale. " Ansamblul de estradă bucu­­reștean Optimiștii"­­ va evo­lua­ luni, 21 octombrie, orele 17 și 20, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Piatra - Neamț, intr-un specta­col de satiră și umor intitulat „A fi său a nu fi în ritmul muzicii". Din rindul interpre­ților, ar f­intim pe Anatol Coca, Ane Marie Stratulgt, Mihai Petcu, Margareta Barabás, Eugen Machedon, Gabriela Beiliag-Leu, Regio artistică : Traian Mo­raru­.­­ ■ ' .................................. Să folosim la maximum timpul de lucru la ------ium nv'imu'imn ■muimm« im ,i­l, i ' recoltarea grabnică a cartofilor! Situația recoltării cartofilor la data de 17 octombrie (In procente) (!n hartă mi sunt cuprinse comunele din zona de munte) O lucrare care stp­leî­ță , un mare volum, de:«șuncă o constituie recoltarea cartofilor.. Din datele centralizate la Direcția agricolă jude­țeană, rezultă că pînă ieri, s-a recoltat numai pe 60 la sută din suprafața în cultură. Din cele 81 CAP, numai în 9 unități , s-a terminat de recoltat și anume : Bozieni-Rugi­noasa, Bozieni, Budești,­­Doljești, Ghindăoani, Ho­­ria, Trifești și Valea Uri­sului. Intr-un ritm nesatisfă­cător și nejustificat fățiș de timpul la care ne aflăm se prezintă situație, în peste 40 de unități care au realizări, sub 50 la sută, așa cum se vede și din harta alăturată. In unele cooperative a­­­gricole, așa cum este ca­a­zul la Moldoveni și Stă­ni­­ța, recoltarea cartofilor, abia a început realizîn­­du-se sub 15% din supra­față. Cu realizări slabe se prezintă și C.A.P. Petri­­cani, Filioara și Răucești Unde mai sint de recol­tat încă 140 ha ; Dragă­­nești, Grumă­zești, Botești, Roznov, Piatra Neamț, Brusturi, Cindești și altele. Se impune ca în zilele următoare să fie mobili­zate toate forțele pentru terminarea în cel mai scurt timp a recoltării cartofilor. Paralel cu recoltatul, să fie luate, de aseme­nea, măsuri pentru trans­portul lor de pe cimp și livrarea la fondul de stat,' UD- i, s­tă In comunele cu mai multe C.A.P. s-a făcut irtem­ia realizările:'­

Next