Ceahlăul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-04-01 / nr. 346
Mm ki SOMITEmm JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul II nr. 346 marți 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani r Ilie Teodor, filetator fruntaș — Uzina de țevi Roman, Curier CONFERINȚE Ieri, în sala de ședințe a Consiliului popular județean, dr. in filozofie M. Voiculescu, membru al Consiliului executiv al Asociației române de științe politice, lector al C.C. al P.C.R., a vorbit in fata activului Comitetului județean al P.C.R., lectorilor Comitetului județean de partid și membrilor organizației județene a Asociației juriștilor despre „Unele probleme ale corelației dintre etic și juridic în socialism“. După-amiază, tovarășul M. Voiculescu a susținut în fața cadrelor din aparatul de stat și a juriștilor din Piatra Neamț conferința „Despre știința politică". Astăzi după-amiază, conferențiarul va susține aceeași temă și în fața cursanților Universității serale de marxism-leninism din Roman. Sistemul informațional-temă de dezbatere Recent, cabinetul municipal Roman de organizare științifică a producției și a muncii a fost inițiatorul unui util schimb de experiență cu specialiști din întreprinderile de industrie locală și gospodărie comunală din municipiu. Acțiunea, la care au participat președinții comitetelor de direcție din întreprinderi, șefi serviciilor de organizare științifică a producției și a muncii și alti specialiști, a avut ca temă modul de realizare a sistemului informational în cadrul I.I.L. „Siretul". Șeful serviciului de organizare științifică a producției și a muncii de la amintita întreprindere, Marin Florescu, a prezentat un referat pe această temă. Discuțiile care s-au purtat au fost vii și interesante, iar concluziile utile pentru toți participanții. Îmbunătățirile fazelor procesului tehnologic la fabrica de zahăr Roman In cadrul lucrărilor de remont de la Fabrica de zahăr Roman, s-au prevăzut și unele lucrări de mică mecanizare a producției. Figurează printre estea, mecanizarea transportului pietrei de var, materie auxiliară la fabricarea zahărului, necesară în cantitati de ordinul miilor de vagoane. Prin problemele pe care le rezolvă, lucrarea este de mare utilitate, la fel ca și cea care se referă la mecanizarea filtrării zemurilor. Prin contribuția creatoare a unor maiștri și ingineri din fabrică, s-au prevăzut îmbunătățiri ale unor faze din procesul tehnologic. Așa este cazul cu confecționarea unui bunker-rezerva la mașinile de tăiat sfeclă și modificarea stației de evaporatie. Risipa Esențial pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de producție, este modul în care se folosește timpul de lucru disponibil. O utilizare cît mai completă a fondului de timp maxim disponibil, va duce în mod neîndoios la realizarea unei productivități înalte, la obținerea unor Indici superiori la producția globală. Pentru folosirea integrală a timpului de lucru afectat producției s-au luat nenumărate măsuri, începînd cu cele de ordin organizatoric și terminînd cu cele educative, de creare a opiniei colective împotriva chiulangiilor și dezorganizatorilor producției. Bineînțeles, s-au obținut anumite rezultate în această direcție, fiind acum mai mic procentul timpului de muncă neutilizat și mai rare cazurile de indisciplină și de părăsire nejustificată a locului de muncă. Poate fi considerată drept bună situația disciplinei în muncă la I C.H. Bistrița, Fabrica „Comuna din Paris", Fabrica de bere „Steagul roșu", Fabrica de zahăr Roman etc. Totuși, în unele unități industriale din județ se mai înregistrează numeroase lipsuri nemotivate din program, învoiri și concedii fără plată, stagnări și întreruperi ale procesului tehnologic din vina personalului, ceea ce determină realizarea unei medii scăzute de utilizare a fondului de timp maxim disponibil. Astfel, în vreme ce pe luna februarie I.C.H. „Bistrița" realizează un timp efectiv lucrat de 99 la sută, G.I.A. Piatra Neamț de 97,5 la sută, Fabrica de cărămizi Roman de 93,6 la sută etc., Industria cărnii Neamț realizează doar 91,4 la sută, Fabrica „8 Martie" 91 la sută, iar Industria laptelui Neamț 93,5 la sută. O slabă utilizare a timpului de lucru, atrage după sine necesitatea angajării suplimentare de forță de muncă. Așa, spre exemplu, pe luna februarie au fost angajați în întreprinderile județului peste planul forțelor muncă 861 de armivtor. Toeodată, s-au efectuat din diverse necesități 105.534 ore suplimentare în afara programului de lucru. Este drept că s-a realizat un spor al producției globale pe județ în valoare de peste 8 milioane lei, dar această depășire a prevederilor de plan nu a fost determinată de creșterea productivității ci de utilizarea unei importante cantitati suplimentare de muncă. Din totalul orelor suplimentare, peste 80 de mii aparțin sectorului forestier, într-o oarecare măsură din necesitatea creării posibilităților de lucru în condiții de înzăpeziri și temperaturi scăzute, dar și ca urmare a utilizării necorespunzătoare a timpului de lucru, în timp ce întreprinderile forestiere angajează peste plan 699 de muncitori, în timp ce efectuează ore suplimentare, înregistrează 11.205 ore/or absente nemotivate, învoiri și stagnări în procesul de producție. Mai înregistrează un număr important de ore lipsuri nemotivate Uzina de țevi Roman, întreprinderea mecanică Roman, Fabrica de cărămizi „Zorile noi", iar întreruperi — Fabrica „Reconstrucția", Uzina de țevi etc. Ceea ce se observă cu multă ușurință, este faptul ca mai ales acolo unde se înscriu mai multe lipsuri nemotivate, învoiri și întreruperi ale procesului tehnologic, se înregistrează și un mai mare volum de ore suplimentare. Pe lângă întreprinderile forestiere, care sunt cele mai deficitare la capitolul orelor suplimentare utilizate pentru realizarea sarcinilor de plan, trebuie să mai fie menționate Fabrica de ciment Bicaz, întreprinderea de prefabricate Roman, Fabrica „3 Martie". Ca un efect al neutilizării eficiente a timpului de lucru, (Continuare în pag. a 111-a) de timp-pași pe joc [pi □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]ca c=rj 11=3 c=3aaa cn c a Citiți în interiorul ziarului. « l CULTURALE SPORT » DE PAGINA A II-A PAGINA A III-A ți tnnnnnnn acaaaaaaacs aErnninaacnO O ACȚIUNE URGENTA: t Evacuarea apelor stagnante O particularitate a primăveri o constituie acestei faptul că în sol au fost acumulate importante rezerve de umiditate, ceea ce face ca odată cu topirea zăpezilor excesul de apă să nu mai fie acumulat și să acopere solul pe mari suprafețe, aducînd pagube însemnate semănăturilor de toamnă, provocînd asfixierea și distrugerea plantelor. Totodată se întîrzie lucrările pe terenurile agricole ce se vor însămînța în această primăvară și așa destul de întîrziate. In fiecare unitate agricolă există suprafețe mai mici sau mai mari ce vor fi expuse acestui pericol și care trebuie depistate imediat. In mod deosebit vor fi afectate cooperativele ce au terenuri agricole situate în albiile majore pe ambele maluri ale rîurilor Bistrița, Siret, Moldova, în special pe terasa întîi, unde și în anii normali, din punct de vedere al precipitațiilor, are loc asemenea fenomen. Pentru a nu se aduce prejudicii semănăturilor și întîrzia în mod nepermis celelalte lucrări agricole se cere ca specialiștii și conducerile cooperativelor agricole să folosească toate mijloacele pentru evacuarea apei de pe terenurile amenințate cu băltirea. In primul rînd e necesară întreținerea și desfundarea de gheață, și zăpadă a șanțurillor deja existente și totodată imprăștierea grămezilor de zăpadă care împiedică scurgerea apei de pe unele terenuri. Acolo unde este necesar, trebuie săpate noi șanțuri pentru scurgerea apei, puțuri absorbante pentru drenare etc. Acolo unde mijloacele enumerate mai sus nu pot fi folosite din cauza reliefului accidentat, e necesar să se întrebuințeze pompele de la instalațiile de irigație și alte utilaje asemănătoare cu ajutorul cărora apa să poată fi deversată in cursurile de apă. Măsuri urgente trebuie luate la Podoleni, unde în afară de apa rezultată din topirea zăpezilor, pentru care s-au luat măsuri necesare, s-a dat drumul la vanele unor iazuri care au inundat peste 100 ha pămînt arabil din care 72 semănate din toamnă. Pagubele se cifrează la citeva zeci de mii de lei. Și în cadrul C.A.P. Costișa s-au luat măsurile necesare pentru prevenirea stagnării apelor. Astfel, s-a creat un comandament comunal condus de către inginerul Mihai Alexandrescu, care, coordonează toate lucrările ce se fac în acest scop. De asemenea, o echipă de membri cooperatori lucrează la desfundatul șanțurilor existente iar altele la săparea de noi șanțuri. Asemenea măsuri trebuie luate în toate unitățile cooperatiste din raza județului nostru. Pentru toți membrii cooperatori campania agricolă începe cu această lucrare. Un rol deosebit în această importantă acțiune îl au organele de partid comunale, organizațiile de partid din C.A.P. și organizațiile de tineret, toți factorii de răspundere, care sunt chemați să mobilizeze pe toți cooperatorii la executarea în cel mai scurt timp a lucrărilor de scurgere a apei, măsură care va permite executarea în condiții bune a lucrărilor agricole de sezon și va da posibilitatea salvării semănăturilor de toamnă. Ianoș Grobeanu, Adalbert Budai și Petre Petruț de la C.A.P. Săbăoani, pregătesc răsadnițele pentru însămînțarea magheranului, plantă medicinală mult căutată. Un episod din strădania forestierilor Parchetul ,Argintăria" Drum îngust și cotit, pe malul unui pîrîu strîns încă în duritățile ghețurilor, coaste nu prea abrupte, peste care se întind cablurile unui funicular „Mîneciu". Căruciorul alunecă suplu purtînd peste văi și ogașe bușteni tăiat undeva, în adînc de pădure. O rampă înaltă, largă, alcătuită cu meșteșug din arbori groși, cîțiva oameni zdraveni care mînuiesc funicularul și țapina, ferăstrăul mecanic și toporul, după nevoile de moment ale producției. Aici lucrează brigada lui Constantin C. Dascălu, om tînăr și entuziast, cu o experiență de jumătate de deceniu ca șef de parchet și o școală de sortatori la bază. Are 42 de oameni ți-l conduce bine, pentru ea de la 1 septembrie, de cînd a încetini anul forestier, a exploatat aproape zece mii de metri cubi de masă lemnoasă și, după cum se arată treburile, va termina de exploatat parchetul cu vreo 4 luni mai devreme, peisaj modern la C.I.A. Piatra Neamț. Dar nu acesta este succesul cel mare al brigăzii. Succesul cel mare și întrucîtva original, se prezintă sub forma unei stive lungi, impresionant de lungi, care se întinde pe marginea drumului de acces către rampa de încărcat bușteni. Este o stivă de 486 metri steri de lobde pentru foc, realizate din . . nimic. Deși pare neverosimil, acesta este adevărul din nimic. Lucrurile stau cam așa ! S.F. Piatra Neamț are în plan să realizeze anul acesta 76,7 la sută lemn de lucru din întreaga cantitate de lemn de fag doborîtă. Adunarea generală a salariaților s-a angajat să mărească acest procent de realizare la 80 la sută. In acest mod se dă fagului o utilizare mai valoroasă, dar... (căci există un „dar"), din ce mai realizezi cantitatea planificată de lemn de foc? Acest sortiment, aparent nevaloros, își are și el rostul în contextul economiei naționale. Și atunci, a venit inițiativa. In ședința comitetului de direcție din luna ianuarie, s-a hotărît ca toate resturile de pe văi să fie adunate, fasonate și secționate în labde, în scopul completării lemnului de foc. Aici, în o ® stateie parchetului „Argintăria", acțiunea a început în luna februarie. A început cu nădejde. Fără a neglija procesul principal de producție, ori de cîte ori a permis timpul, brigada a adunat crăcile mai groase, doborîturile de vînt ,tot ceea ce putea fi utilizat. Eforturile s-au concretizat în cantitatea pomenită — 486 de metri steri (care între timp se va fi mărit). Din ceea ce era sortit putrezirii și pieirii, brigada lui Constantin Dascălu a realizat o garnitură de tren de pe coordonatele întrecerii lemn bun pentru foc, care va încălzi casele oamenilor. A mai realizat în afară de plan 9.800 arabi, 6.200 tutori și 216 metri steri crăci în legături. Succesele acestea ale unui colectiv redus numericește, își au semnificația lor. Ele oglindesc receptivitatea salariaților la măsurile comitetului de direcție, care este hotărît să înscrie anul acesta succese care să le depășească calitativ pe cele ale anului trecut: încărcătorii Vidu Afloare, Vasile și Rotari Gh. Gheorghe, funicularistul Crăcăoanu C. Toader, legatori Tinttureanu Gh. Nicolae, fac prin eforturile lor să capete contur ideile organizatorice născute în comitetul de direcție. La fel ca In parchetul Hărgeanu sau Cuejdel, ca în toate parchetele din sectorul Gîrcina, se dă bătălia pentru îndeplinirea angajamentelor luate. D. BUZNEA WSS.1:&** 00000 ■ 0 primenire, o înnoire a naturii are loc în acest anotimp. Iar oamenii, simțindu-i îndemnul, se văd obligati să-i urmeze exemplul, să creeze cadrul unor noi frumuseți, în concordanță cu primăvara care trebuie să reintre în drepturile sale, înjumătățite oarecum de predecesoarea ei ce. ne-a răpit un martie întreg. Așadar, aprilie ne găsește cu mînecile sumese, gata de treabă. S-a împămîntenit în acest „Prier" al datinilor, o tradiție pe meleagurile noastre de ani și ani această perioadă a fost declarată „Luna curățeniei". I-am auzit vorbind de ea pe deputații întrunit! în sesiunile din Piatra Neamț și Neamț. Ni s-a spus că și Tîrgu în alte localități ale județului nostru tema curățeniei generale în luna aprilie constituit obiectul unor discuții și măsuri. E și firesc. Iarna, după o lungS perioadă de alb imaculat, a degenerat, lăsînd în urmă-i ca niște răni deschise, străzi murdare, trotuare sparte, garduri căzute, pereți stropit,, acoperișuri cu lipsuri, șanțuri pline, uneori arămezi de gunoaie, ba chiar blocuri de zăpadă înghețată pe trasee de iarnă circulație. Or tot,ce e urît și inutil trebuie îndepărtat, tot ce lipsește trebuie adăugat, reparat, întrn toate localitățile din județul nostru e un vechi obicei ca în aceste săptămîni să se facă curățenie generală, să se văruiască interioarele și exterioarele caselor, să se șteargă geamurile pentru a deschide drum razelor soarelui, să se repare împrejmuirile curților, porțile, podețele, să se măture, să se desfunde șanțurile. Va trebui reeditată în fiece casă, în fiece gospodărie această frumoasă datină. Și nu numai în clădirile de locuit. Treaba aceasta trebuie făcută și în întreprinderi, în instituții, în depozite și unități comerciale, în incintele și mai ales în jurul lor. Pentru că nu de puține ori lăzile, sticlele și alte ambalaje o dată golite, întunecă fațadele și... strică firma unități respective. Va trebui întreprinsă o adevărată operă de asanam a stolzilor, grădinilor, parcurilor, a intersecțiilor pe care iarna a lăsat urme mai adinei, mai grele. Am văzut că la serviciile de gospodărie comunală ale consiliilor populare municipale și orășenești, la întreprinderile comunale, în serele și secțiile acestora, se fac pregătiri. Secția de igienă comunală din cadrul Inspecției sanitare de stat a elaborat, și ea, un plan de urmărire a acțiunilor de primăvară. Va trebui ca aceeași preocupare s-o aibă circumscripțiile sanitare urbane și rurale, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, lucratorii de la salubrizarea orașelor. „Luna curățeniei" dă prilej noilor deputați din circumscripțiile electorale municipale, orășenești și comunale să se manifeste într-o muncă de interes general, să-și verifice capacitatea de mobilizare a celor care i-au ales de curînd. Va fi de asemenea, o primă acțiune, credem, a noilor comitete de cetățeni, o reală contribuție adusă de asociațiile de locatari, de organizațiile sindicale, de femei și de tineret, la gospodărirea și înfrumusețarea localităților. Șî să nu uităm : comerțul și cooperația de consum au datoria să aducă în magazinele de specialitate tot ce e necesar în acest scop: var, gips ciment, material lemnos, vopsea, cuie, unelte. Să fie cu ce face reparații, amenajări, curățenie, în sesiunea din reședința de județ, deputatul circumscripției electorale nr. 118-Vînători, G. Ciobanu, a chemat la întrecere toate celelalte circumscripții din municipiul Piatra Neamț. Un prim obiectiv : realizări deosebite în „Luna curățeniei". Dar la astfel de întreceri ar trebui să ia parte toți locuitorii județului nostru. Să ne facem casele unde locuim, unitățile în care lucrăm, cit mai curate! Să le îngrijim și să le împodobim, să ne fie dragă viața în ele ! M. A. APRILIE-LUNA CURATENIEI / r \ | 1 î Instruirea președinților consiliilor populare comunale Ieri dimineață a început, la Cabinetul județean > de partid, instruirea președinților consiliilor populare comunale [ cu privire la sarcinile ] noilor consilii populare 1 și ale comitetelor lor executive, în lumina Legii de organizare și funcționare a consiliilor ^ populare. t Programul de două zile prevede o instruire multilaterală a primarilor comunelor din județul nostru printr-o Sirie de expuneri prezentate de tovarășii Gh. Gh. Ibănescu, prim - vicepreședinte, D. Bîrlădeanu, Gh. N. Ibănescu și Aurel Mușat, vicepre ședinti, Petre Risipeanu, secretar al Comitetului executiv și alte persoane I cu munci de răspundere în organele de speciali’ 7 tate ale Consiliului popular județean. O parte a programului i a fost rezervată activitatii pe grupe, precum și prezentării unui buletin legislativ pe anii 1968— ^ 1969. ^ Astăzi după — amiază, în sala mică a Consiliului popular județean, 7 tovarășul ȘTEFAN BOZBOȘ, prim-secretar al Comitetului județean ^ Neamț al P.C.R., preșe^ dintele Consiliului popular județean va prezenta ^ ^ concluziile instruirii și va Indica sarcinile pentru ^ perioada următoare. L___________