Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-11-08 / nr. 536
Anul II Nr. 536 Sîmbătă 8 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani OBSAW tI COMITET UNIT JUDEȚEAN HEfTWT tI P. C. 8. SI AL CONSIUULUI POPULAR JUDEȚEAW Mai multe cauze și un efect: ACCIDENTELE IN MUNCA . Cunoscînd obligațiile și răspunderile ce le au pe linie de protecție a muncii, conducerile întreprinderilor din județul nostru asigură cunoaștera respectarea normelor de tehnici ca securității de către angajați, prin irestructajele periodice, demonstrații practice și alte activități. Ca urmare a măsurilor luate de conducerile întreprinderilor pentru înlăturarea neajunsurilor constatate de inspectorii pe linia protecției muncii cu prilejul controalelor preventive, numărul accidentelor pe cele trei trimestre ale anului s-a redus față de aceeași perioadă a capului trecut. Insă atît timp cit se produc încă accidente de muncă, oricît de diminuat ar fi numărul lor de la o perioadă la alta, nu poate duce la o stare de mulțumire, date fiind urmările nefaste ce le au asupra vieții sau integrității corporale ale persoanelor care participă direct sau indirect la producerea bunurilor materiale, cât și asupra familiilor acestora. Analizind cauzele ce au determinat producerea accidentelor de muncă, se constată că peste 50 la sută s-au produs datorită neluării unor măsuri de natură organizatorică, privitoare la locurile și procesul de muncă, cât și folosirea unor metode de muncă necorespunzătoare ; peste 30 la sută din cauza stării tehnice necorespunzătoare a sculelor, dispozitivelor, utilajelor și instalațiilor, iar 20 la sută ca urmare a actelor de indisciplină ale salariaților în cauză. Avînd în vedere că reluarea măsurilor pe linia protecției muncii este în primul rînd un aspect al lipsei de disciplină, se poate concluziona că 80 la sută din numărul accidentelor de muncă grave și cu invaliditate, s-au produs ca urmare a actelor de indisciplină manifestate de angajații cu funcții de conducere, care au atribuții de organizare, conducere și control în procesul de muncă, cărora le revin obligații și răspunderi în realizarea deplină a măsurilor de protecție a muncii și"20"săruta prin actele de indisciplină ale angajaților cu funcție de execuție. Cîteva exemple sînt edificatoare : la întreprinderea de industrializare a cărnii Piatra Neamț, muncitorul necalificat Vasile Ceaușu a primit sarcina de serviciu să participe la lucrările de refacere a instalației electrice, în condiții de organizare necorespunzătoare a procesului tehnologic, făcîndu-se intervenții la instalații electrice sub tensiune, acesta a fost accidentat mortal. Vinovați de producerea accidentului sînt : maistrul Constantin Milovschi și ing. I. Dospinescu. De asemenea, Dumitru Nemțanu, șef de parchet la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului Tg. Neamț, a introdus în lucru, ca legător funicular pe muncitorul necalificat Ioan Rahău. Nefiind autorizat pentru efectuarea operațiilor la care a fost pus, acesta s-a accidentat, rămînînd cu invaliditate.La Autobaza Roman, conducătorul acestei unități, Gheorghe Sandu, prin neîncredințarea lucrărilor unui șef de echipă, pentru conducerea operațiunilor de descărcare (deci lipsă de coordonare a lucrărilor în grup) s-a ajuns la accidentarea gravă a manipulantului Mihai Barcan. Cazuri asemănătoare de lipsă de răspundere pentru realizarea deplină a măsurilor de protecția muncii din partea celor ce organizează, controlează și conduc procesul de producție, s-au constatat și în cadrul altor unități. Cu privește actele de indisciplină ale unor salariați cu funcții de execuție, ce au condus la producerea accidentelor de muncă, scoatem în evidență doar cîteva : Filip Jlanca, fasöfiat Sftscskwestificat, de aici unitatea forestieră Tg. Neamț, prin nerespectarea normelor de tehnica securității la doborîrea arborilor, s-a accidentat mortal. Cel mai semnificativ exemenică OANCEA director al Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale (Continuare în pag. a 111-a) Uzina de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești. Sunt urmăriți parametri de funcționare a mașinilor. Cooperatorii din Șerbești onorindu-și obligațiile contractuale față de stat. Mercurul termometrelor a început să scadă sub zero grade încheiați de urgență DEPANALATUL PORUMBULUI ȘI TRANSPORTUL PRODUSELOR Oameni ai muncii de la sate! LIVRAȚI STATULUI CIT MAI MULTE PRODUSE VEGETALE ȘI ANIMALE Chiar dacă livezile au fost bogate SA NU SE RISIPEASCĂ NICIO FRUCTA! V-ați supărat că am rodit ? SCRISOAREA DESCHISA A UNOR LIVEZI CĂTRE CONDUCEREA I.L.F. NEAMȚ Ciudat, dar între plicurile sosite la redacție în ziua de 3 noiembrie aia.s-a aflat și o scrisoare ce era adresată conducerii I.L.F. Neamț de către unele livezi din județ. Acum, după ce am verificat și am constatat că cele sesizate în scrisoare sînt autentice, o dăm publicității. Iat-o : 1 Stimate tovarășe Dorin, lentați-ne daca îndrăznim să vă răpim cîteva din prețioasele dumneavoastră clipe, dar nu mai putem sta . . de lemn Tănase. Noi suntem obișnuite cu greutățile. Din fragedă copilărie tulpinile și crengile noastre suportă cu stoicism capriciile naturii.1 Răbdăm și arșița soarelui din verile secetoase și ploile reci din toamnele urile și gerurile, vifornițele din iernile grele și lungi; răbdăm și colții iepurilor înfometați și mușcăturile vitelor nepăzite și atacul gindacilor, ai omizilor dar nu putem răbda și neglijența unora dintre salariații I.L.F. Spuneți și dumneavoastră, că doar sunteți oameni cu suflet, cu salarii — nu ca noi niște livezi, niște pomi neștiutori, niște lemne — cum să nu se rupă ... măduva in noi cind, știindu-se cu aâtă trudă am rodit, ne sunt refuzate ■- poamele ! Nu zicem, ați preluat o mare cantitate de fructe, chiar și peste contracte de la unele cooperative, dar de la altele de ce n-ați vrut să primiți nici cantitățile prevăzute în acele hîrtii ? Și apoi, de ce să nu strîngeți toate fructele pe care le-am rodit și peste contractele semnate de dumneavoastră ? Acestea nu sînt comestibile ? Sau poate nu vă bucurați că s-au făcut autea mere și pere și prune.Dacă știam că vă dăm bătaie de cap...). Dacă nu ne credeți, poftiți și vedeți cum stau și acum — stafidite de așteptare — vu lăzi, sub cerul liber,aproape 2.000 kg de prune la C.A.P. Bălțătești. Până la urmă, cooperativa se va da la Vinalcool dar va pierde o mulțime de parale. ‘ Sau duceți-vă la Agapia și vedeți prunele, depozitate în livada de vis-a-vis de consiliul popular. Chiar sub nasul, organului local al puterii de stat. La C.A.P. Filioara vă așteaptă și o mare cantitate de mere gata sortate. Deplasați-vă și la C.A.P. Răucești și vedeți cum vă așteaptă nu mai puțin de 700 kg de mere și ■ peste 1.000 kg țtte pere frumos, rînduite in lădițe. Vă amintim că din livada de la Răucești nu ați preluat încă nici o pară deși v-ați angajat să cumpărați patru tone. Nu pricepem, că n-avem minte (noi știm numai să rodim) cum își îndeplinește întreprinderea de menirea dacă nu valorifică cu grijă toate poamele livezilor și legumele grădinilor din județ ? Spuneți că n-aveți spații de depozitare, dar cine să se îngrijească de ele dacă nu dv. ? Și — iertați-ne îndrăzneala dacă vă mai rugăm — de ce nu ascultați de spusele diriguitorilor județului ? Aceasta este scrisoarea adresată tovarășului Dorin Nicolae, directorul I.L.F. Neamț (verificată de redacție în ziua de 4 noiembrie a.c.), scrisoare pe care o trimitem și tovarășului Ocheană Constantin, șeful C.L.F. Tîrgu Neamț. La scrisoare ne permitem să adăugăm ca nici conducerile unor C.A.P. nu se îngrijesc de valorificarea în întregime , a bogatei producții de fructe din acest an. Astfel, la C.A.P. Bălțătești încă nu erau strînse din pomi circa. 1.000 kg prune, la magazie se mai găseau mere și pere nesortate, stricîndu-se cu fiecare zi ce trece. La C.A.P. Filioara, de asemenea, mai ,sînt prune nestrînse de pe crengi. De altfel, în comuna Agapia, nici fructele din livada Consiliului popular n-au fost recoltate în întregime. E timpul să se ia măsuri acum, cu vremea mai permite. Pavel PINTEA — ,"Nu-i din s-ar1' putea crede abanos, cum E o ploscă făurită de un mare meșter, din lemn de-al nostru, tisă sau poate tei. "Doar că a stat decenii un pod, de casă bătrinească, sub grindă și-n fum, părăsit de cine știe ce vornicel alungat de necazuri în lume, copleșit de silniciile vieții. Și-a zăvorit omul inima și cintecul, și n-a mai mers in frunte de alai muntitor, și n-a mai bătut poieni și păduri după căprioară fărcășană pierdută de fiul cel rrindrui al craiului din poveste. Țin în miini plosca țigancă, o apropii de mine și-aș duce-o la buze să-i sorbe tăcerea din lâuntru, pecete pe taină nedezlegată și-n timp ce degetele se plimbă înfiorate pe măiestrele incrustații, pe trupul suplu, grațios, ușor împlinit, de fecioară, al vasului de datină strămoșească, ascult, venind parcă din veacuri apuse, glasul bătrinului dascăl, legind de istoria locurilor și a oamenilor obiectele șterse de praful , uitării și adunate in micul muzeu etnografic. — Plugul ăsta de lemn, fără rotile, azi piesă de muzeu, necunoscut celor mai tineri, scormonit pe vremuri pămîntul, tăind brazdă de o șchioapă, zămislitoare de roadă puțină, neîndestulătoare Cind am venit prin părțile acestea, oamenii îl foloseau de unealtă — cu mici îmbunătățiri — pe ogorul zgircit și udau cu sudoare grăunțele aruncate cu teama că , n-ar slobozi colț spre lumină... Știam multe, despre viața și munca acestui „Domn Trandafir“ al Farcașei. In sfatul nostru purtat in ore de răgaz și destindere, în fapt de zi sau spre seară, cinci umbre dense coborau dinspre Ceahlăul ascuns Farcașei de îngustimea văilor, ne-am oprit adesea asupra marilor satisfacții pe care ți le aduce munca, profesiunea aleasă cu chibzuință și, mai ales, nobila meserie de dascăl învățător sau profesor, stimat de poporeni care se dăruiește acestora, ajutîndu-i să pătrundă cu demnitate în marele templu al cunoașterii. — Mi-s dragi — îmi spunea învățătorul Ioan Luca la un astfel de sfat, într-o seară odihnitoare de toamnă — mi-s dragi tinerii absolvenți ai institutelor, universităților sau școlilor pedagogice pentru că, intr-un fel, sînt și ai mei, tot dascăli ca mine le-au pus pentru prima oară plumbul între degetele stîngace, invățindu-i să-și aștearnă gindurile pe albul hîrtiei sau să se împărtășească din cele cuprinse între coperțile cărților Mi-s dragi și pentru competența lor, pentru multele și temeinicile cunoștințe, și de două ori mai dragi mi-s cei care poposesc pentru toată viața în locurile spre care i-a trimis țară, in sutele de Farcașe trezite la viață nouă și care-i așteaptă, pentru luminarea fiilor și fiicelor de pa palmă, oamenii mari de mîine, continuatori ai unei opere începute de noi și de cei dinaintea noastră. Dar nu înțeleg cum de se desprind uniii din entuziasta coloană și se aciuează prin locuri călduțe (încălziți se vede, de un soare mereu in zenit, neputincios să le dezghețe simțul datoriei și al onoarei, vestejit in fotolii de pluș sau in cine știe ce locuri dubioase de muncă), in timp ce puii aceștia de om, neștiutori și candizi, îi așteaptă pentru deprinderea zborului spre mai departe... Acum in sala muzeului etnografic, rod al trudei și al sufletului său mare, în sala aceasta în care s-a adunat întregul trecut nu numai al “ unei picătură Home !” colectivități restrinse ci, parcă, al unui neam întreg, printre sutele de exponate strinse ocrotite și pentru aducere spre aminte a toate eile au fost odinioară, am remarcat cuvintele atît de patetic rostite de bătrnul dascăl in acea trecută și odihnitoare seară de toamnă. Am așezat cu grijă in vitrină o furcă de tors, după ce i-am admirat forma suplă, ca o turlă de străveche biserică montană, și primind privirea blindă, atît de limpede, a inimosului învățător, l-am întrebat, pe nerăsuflate, parcă speriat să nu răscolesc intime, numai, pentru el ținute amintiri . — Ce te-a adus in locurile acestea, departe de orașe, și pînă nu demult, lipsit de cele mai elementare semne ale civilizației, stimate tovarășe Ioan Luca ? — Ia priviți la răbojul ăsta ! Nu cred că-s multe în muzeele țării. E de pe vremmea cind atîția dintre oameni, și mai ales ciobanii, nu pătrunseseră tainele buchiilor. In linii mai lungi sau mai scurte, mai groase sau mai subțiri, încrustate pe șipca lustruită de mîinile aspre, nume de oameni și număr de oi,intr-un alfabet numai al lor, al ciobanilor, întristător de primitiv. Ce m-a adus pe locurile acestea ? Știu și eu ? Poate acest răboj ?! Sau poate porunca iubitului nostru dascăl de pedagogie, din școala normală, care ne cerea să pătrundem pe văi și coclauri de țară, nu numai gentru că acolo suntem necesari, ci și pentru că numai acolo vom încerca dulcele gust al marilor satisfacții. „Decit o picătură de apă intr-un ocean, ne spunea el, mai bine o picătură de ploaie pe-o floare !“. Constantin CUCU (Continuare în pag. a Il-a) Jilal de ploaie LA COOPERATIVA DE CONSUM DOBRENI Activitatea de achiziții este periferică Există cooperative care manifestînd multă comoditate și lipsă de inițiativă nu și-au îndeplinit planul la achiziții. Un exemplu concludent în această privință ni-1 oferă Cooperativa de consum Dobreni, condusă de Mitică Șerban, care și-a realizat doar aproximativ o treime din planul de achiziții pe 10 luni. E adevărat că el este președinte de numai cinci luni, dar credem că acesta nu-i un motiv de justificare nici pentru el, nici pentru consiliul de conducere al cooperativei. S-a încercat apoi să se arunce vina asupra lucrătorilor care nu întreprind nimic pentru a impulsiona activitatea de achiziție. Dar dvs., tovarășe Șerban, ce ați făcut pentru a-i determina să nu aștepte pasivi la tejghele ? Ț Am stat de vorbă și cu câțiva gestionari de la noul magazin ridicat în centrul comunei Dobreni. Maria Popescu și Mariana Ga’vinencu’ ‘Hfé-au declart dde franchețe că n-au fost niciodată pe teren, dar nici n-au fost trimise de nimeni până acum, pentru a investiga posibilitățile de care dispun tebofferatorii și a-i îndemna să-și valorifice produsele prin cooperativă.Mai mult decit atît,au fost numeroase cazuri cinds-au prezentat cetățeni cu cantități importante de sămînță de cînepă, dar, după ce s-au achiziționat 200 kg, s-a sistat această acțiune, pentru că nu se cunoștea prețul de cumpărare. Fiind întrebat în mai multe rînduri despre această situație, tovarășul președinte a ridicat din umeri. Cum să mai vină oamenii cu produsele, dacă, atunci cind vin, sînt întorși din drum ? O altă gestionară, Ana Rebegea, a rămas cam mirată la întrebarea noastră ! Achiziții ! ? Ce fel de achiziții ? Eu nu știu nimic. Poate știe ceva soțul meu, dar el este plecat la Piatra Neamț. , Acesta este climatul de muncă la Dobreni, acestea sunt rezultatele. Altele nici nu puteau fii "In ultimele zile, toate cooperativele, au primit sarcini sporite în activitatea de achiziții, iar la produsele solicitate mai înainte, s-au adăugat, și altele, printre care , un loc important îl ocupă cartofii. In aceste condiții, se înțelege, că, fără o organizare temeinică a muncii, nu se vor putea obține rezultatele scontate in această acțiuni de larg interes cetățenesc. § Is s ÎN PAGINA A ÎI-A § I ® Culturale Fiecare organizație —un organism dinamic § • Intransigență față de dijmuitorii avutului $ I obștesc I ÎN PAGINA A III-A § I ® Economice § I $ • Comisiile de judecată din C.A.P. au nevoie de sprijin §• Semnalăm opiniei publice I ® Sport fiiii Miimiiiiiiiiiiiiimumiuiniiiiiiunnniiuiiintnii tititiiiiniii7. Curier Pe agenda cenaclului literar „Calistrat Hogaș“ Astăzi, la orele 19, în sala de ședințe a redacției ziarului „Ceahlăul" are loc o întîlnire de lucru a membrilor cenaclului literar „Calistrat Hogaș", în cadrul căreia vor fi discutate ultimele creații poetice ale tovarășului Doru Puiu Parfenie. Pentru iubitorii de poezie din municipiul Piatra Neamț,, cenaclul „Calistrat Hogaș" organizează mîine, 9 noiembrie, orele 9.30, în sala de festivități a liceului centenar „Petru Rareș" o ȘEZĂTOARE LITERARĂ la realizarea căreia vor colabora și poeții Felicia Marinca, George Chirilă, Mircea Simionescu, de la Editura pentru literatură și criticul Constantin Crișan, șeful secției poezie la Televiziunea Română. Deschiderea cursurilor universității populare din Tîrgu Neamț Mîine dimineață, la ora 10, în sala Casei de cultură din Tîrgu Neamț va avea loc festivitatea de deschidere a cursurilor Universității populare din localitate, organizată pe patru secțiuni (I. Istoria culturii și civilizației românești ; II. Familia și educația copilului ; III. Cercul discuțiilor pe diverse teme ; IV. Curs de limbă franceză). Universitatea populară din Tîrgu Neamț oferă cursanților ei, în cadrul primei întîlniri a anului de prelegeri 1969/1970, trei scurte comunicări, pe teme de un real interes : „Adult, cultură, ideologie“, „Cultura ca acțiune socială“, „Timpul liber și activitatea cultural-educativă“. Confecții de iarnă pentru femei In cursul dimineții de ieri au sosit la raionul de confecții pentru femei al supermagazinului „Unic“ din Piatra Neamț cîteva articole mult solicitate pentru sezonul rece : — paltoane din blană naturală (piciorușe) mărimii» 46 — 48 (2.637 lei) și 50 (2506 lei) ; — paltoane din blană naturală (monton dóre negru) mărimile 42—44 (2381 lei) și 46—48 (2443 lei). Ambele sortimente de paltoane au și gulere de blană : — haine din piele veluzată (căprioară — prețul 1458 lei mărimea 46. și porc — mărimea 48, cu prețul de 1188 lei) ; — metade cu fețe din material de balon și guler de blană (haine „Taifun“) mărimile : 42—44 (1015 lei) 46 —48 (1047 lei) și 50—52 (1093 lei). Expoziția de produse culinare în cursul zilei de astăzi (la ora 12), în cadrul bufetului „Ozana" din Piatra Neamț se va deschide o expoziție cu vînzare organizată de T.A.P.L. Cu această ocazie, publicului vizitator și... cumpărător, îi vor fi oferite spre apreciere preparate din carne de pasăre, vînat, vită și porc, preparate de bucătărie gen „Gospodina", produse de cofetărie și patiserie. LOTO La tragerea din 7 noiembrie a.c. au fost extrase din urnă următoarele numere : Extragerea 1: 79, 88, 52, 82, 68, 19, 73, 42, 54, 80, 1. 11. Fond de premii: 486.053 lei. Extragerea a H-a : 53, 37, 21, 13. Fond de premii: 254.703 lei.