Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-11-08 / nr. 536
PAG. CEAHLĂUL Vorbind despre funcțiile complexe ale bibliotecii, nu vom putea omite, desigur, sinteza, expresia concretă a funcționalității acesteia, care se definește în lărgirea numărului cititorilor, în stabilirea unei relații directe și permanente cu biblioteca, incluzînd planuri de cauzalitate, de interdependentă. Este evident că în spațiul rural cartea își revendică un teritoriu de raspîndire din ce în ce mai larg, lectura reușind să satisfacă, dincolo de simplele disponibilități de cititor ocazional, nevoia pregnant afirmata de cultură, de culturalizare a sătenilor, în sensul închegării unor sisteme de cunoștințe și idei, al stabilirii unor criterii. Legătura săteanului cu civilizația contemporană, facilitată pină la realitățile ei cele mai actuale, mutațiile esențiale din conștiința acestuia, ca necesitatea dinamică a cunoașșiterii, determină o integrare activă a locuitorilor satelor noastre în sfera noului. Dinamica vieții contemporane, cu întregul ei angrenaj de probleme in continuă înnoire, solicită permanent prezepta mergu,mai avizată a «viului, cunoașterea în realitățile lor intime a celor mai recente afirmări ale știintrii,a t nimiciri literaturii și aripi, a noțiunilor moderne, de largă funcționalitate practică cele mai apropiate, dar și din diverse domenii de activitate. Prezența bibliotecii, s-a dovedit, poate asigura în satele noastre, mai mult chiar decit alte modalități de culturalizare, o apropiere a săteanului de valorile realității științifice și culturale, constituind un catalizator al acțiunii organizate, metodice, de lărgire a orizontului spiritual. Problema nu trebuie privită, însă, așa cum se întîmplă, în dimensiunile ei statice, Înguste. Căci biblioteca nu va reuși niciodată să se autodefinească doar prin existența ei ca depozit de carte. Faptul, banal de adevărat, a fost observat de nenumărate ori. El exprimă insă, din păcate, în multe localități ale județului o realitate, o mentalitate învechită, înțelegerea îngustă a ceea ce seamnă de fapt activitatea încu cartea.Aceasta se evidențiază, de pildă, cu ușurință în procentele de participare a diferitelor categorii de cititori la numărul celor care trec pragul bibliotecii. Rezultă, astfel, că cei mai mulți nu sunt, cum s-ar crede, țăranii, oamenii care s-au apropiat de lectură în timpul din urmă, ca urmare a activității metodice, științifice depuse de căminele culturale, ci, mai ales, elevii, cadrele didactice, alte categorii de cititori, a căror legătură cu cartea se situează, în ordinea unor necesități formative, profesionale, sistematic acoperite. Trecînd dincolo de aspectul formal al problemei, constatăm că de fapt fișele de bibliotecă ale cititorilor din rîndul țăranilor numără, în marea lor majoritate, doar 2-3 cărți. In cele mai multe cazuri, alegerea acestora, lipsită de asistența competentă a bibliotecarului, se face fără discernămînt, astfel că nu o dată cititorii nu reușesc să asimileze lectura. Stabilindu-și planurile de activitate pe perioade limitate, cei mai multi bibliotecari sătești urmăresc doar realizarea numerică a unor acțiuni, care se reduc, de cele mai multe ori, la prezentări de cărți, simpozioane, recenzii etc., stereotipa, situate in planul superficial al fenomenului respectiv, omitîndu-se, din necunoaștere sau din lipsă de interes, sensurile lui adinei, esențiale. Menținînduse, în sfera provizoratului, acești bibliotecari, prea puțin sprijiniți de directorii căminelor culturale, de metodiștii de specialitate, reduc, astfel, funcția bibliotecii la cea de bazar de carte. Este evidentă, in aceste cazuri, lipsa de interes pentru asigurarea unei funcționalități permanente, crescînde, a acțiunilor organizate. Or, știut fiind faptul că educația prin lectură a cititorului, apropierea acestuia de cartea utilă este o problemă de metodă, dimensionată larg în timp, cert că nu poate fi vorba este în aceste situații decit de o creștere întîmplătoare, dacă aceasta se constată, a numărului cititorilor, determinată de cauze exterioare. Căci, mimînd adevărata muncă educativă, substituind activității pasionante de îndrumare și cultivare a cititorului o muncă stereotipă, lipsită de orizont, orice strădanie se va opri, cu certitudine, la începuturi. Fără a fi o situație generală, s-a dovedit că mulți bibliotecari comunali, lipsiți nu numai de noțiuni de metodologie, ci intolerabil, de cunoștințe elementare de cultură generală, entuziaști în cel mai fericit caz, nu reușesc să confere bibliotecii locul cuvenit în sfera muncii complexe și dificile de îndrumare, de educare a cititorului. Este nevoie, deci, înainte de toate, de discernămint in alegerea bibliotecarilor, dar, mai ales, de o muncă permanentă de îndrumare, de asistența științifică de specialitate. Preocuparea continuă pentru calitate, pentru autoperfecționarea bibliotecarilor, stabilirea unor colaborări fructuoase cu intelectualii comunei, receptivitatea la solicitările cititorilor — sînt doar cîteva elemente care pot închega o metodă, un stil de muncă științific, atît de necesar în activitatea bibliotecarilor sătești. Viorel TUDOSE false dimensiuni educaționale in activitatea bibliotecilor După plenarele cu activele U. T. C. din școli Fiecare organizație un organism dinamic De la înalta tribună a Congresului al X-lea al P.C.R. — tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că organizațiile UTC. din școli „vor trebui să devină un organism dinamic, capabil să antreneze întregul tineret la învățătură, la muncă, la o intensă activitate obștească, să desfășoare o tot mai bogată activitate de educație comunistă, de pregătire pentru viață a tinerei generații". Organizațiile de tineret din școlile județului Neamț au pornit in activitatea lor de la ideea că posibilitățile, fiecărui elev trebuie puse de acord cu interesele, aspirațiile și năzuințele lui. A ști să dorești, sa lupți pentru ceea ce dorești și să dorești ceea ce ți-ar aduce satisfacții trebuie să învețe fiecare tînăr, în primul rînd, în școală. Acest lucru a fost scos in evidență, sub multitudinea aspectelor ce le comportă, in cadrul plenarelor de activ in școli, care s-au desfășurat cu cîtva timp in urmă. Dezbătînd activitatea pe care organizațiile U.T.C. au desfășurat-o in anul școlar care trecut, cu acest prilej s-au realiefat o serie de concluzii prețioase, stabilindu-se măsuri corespunzătoare pentru activitatea de viitor. Un prim aspect e legat de faptul că organizațiile U.T.C. trebuie să se afirme mai plenar ca un sprijin de nădejde al școlii, al cadrelor didactice în procesul de formare multilaterală a viitorilor cetățeni ai patriei socialiste. Numeroși elevi de la Liceul nr. 2 Piatra Neamț, Liceul nr. 1 Roman, Liceul industrial chimic Piatra Neamț au relevat o serie de realizări obținute în această direcție, realizări care constituie o urmare firească a unor acțiuni interesante (dezbateri, întîlniri cu specialiști din diferite domenii, vizite la unități productive și institute învățămînt superior). Unor de asemenea ,acțiuni se cer a fi alăturate acele forme care contribuie la întărirea disciplinei în școală, la respectarea regulamentului școlar, dezvoltînd un puternic curent de opinie împotriva oricăror manifestări negative, a încălcării normelor vieții școlare. Valorificînd o serie de rezultate notabile pe care organizațiile U.T.C. le-au dobîndit in activitatea de aprofundare și consolidare a cunoștințelor, dezvoltînd interesul pentru știință, tehnică și cultură, plenarele activelor U.T.C. au evidențiat legătura necesară pe care organizațiile de tineret trebuie să o aibă cu conducerile școlilor, cu cadrele didactice, asigurîndu-se astfel extinderea consolidarea cercurilor pe mașinerii. Unor asemenea forme necesar să li se adauge, ținînd seama de specificul școlilor, de particularitățile economice ale localității, cercurile tehnico-aplicative, forme mai puțin întîlnite în școlile județului nostru. Munca educativă ce se desfășoară în școală cuprinde în componentele sale însușirea de cunoștințe, îmbogățirea acestora, transformarea lor în convingeri profunde care să ducă la dezvoltarea conștiinței socialiste, a dagostei față de patrie, a devotamentului nemărginit față de politica partidului. Organizarea unor cercuri de filozofie ca cel de la Liceul nr. 2 Piatra Neamț, a unor întîlniri cu personalități ale vieții politice, științifice și artistice, a unor cicluri tematice („Trecut și prezent pe meleaguri nemțene"), dezbaterea unor materiale apărute în revistele „Lumea" și „Magazin istoric" au contat să răspundă unor asemenea cerințe. In perioada care urmează, formele de educație politico-ideologică trebuie extinzînd pe acelea îmbogățite, cărora li s-au confirmat eficacitatea (informări de sinteză, cicluri tematice, evocările, vizite la obiective economice și socialculturale, serbările școlare dedicate aniversării unor evenimente importante din istoria poporului, a științei și culturii românești). In acest an tiile U.T.C. sunt școlar oganiachemate să mijlocească elevilor posibilitatea de a desfășura un studiu multilateral, aprofundat al documentelor Congresului al X- lea al P.C.R. Neîndoios, va trebui să ne gîndim din timp la vîrsta elevilor, la nivelul lor de pregătire într-o clasă ori alta, să le oferim ceea ce pot înțelege și asimila, sub cea mai competentă îndrumare. De asemenea, grupele U.T.C. prin birourile acestora trebuie să reprezinte în clasă forța care atrage ca un magnet pe membrii întregului colectiv, întreprinzînd astfel de acțiuni care să corespundă intereselor generale ale colectivității și, în același timp, să dea posibilitatea ca și preocupările duale ale fiecărui tînăr indivisă-și găsească teren de afimare. Folosind experiența valoroasă acumulată pînă în prezent, organizațiile U.T.C. au datoria de a antrena masa de elevi în acțiuni voluntar-patriotice. In campaniile agricole, în construirea unor obiective economice, social-culturale, fiecare acțiune fiind un bun prilej de dezvoltare a dragostei fată de munca fizică, a respectului fată de făuritorii bunurilor materiale. Există toate premisele, cadrul de îndrumare și concepție, forte organizatorice care să facă posibilă realizarea acestor sarcini. Rodica CIUBOTARU, secretară a Comitetului județean Neamț al U.T.C Ora exactă. (Piatra Neamț) Uriașe retorte pe platforma Săvinești. Ex libris VA RECOMANDAM CITEVA DIN ULTIMELE TITLURI APĂRUTE ÎN LIBRĂRIILE JUDEȚULUI NOSTRU : EDITURA ACADEMIEI FLOREA DINCA—CRISTIAN TEODOSIU — Vibrații neliniare și aliatoare. CRISTOFOR CUGLEA SIMIONESCU — Fracționarea compușilor macromoleculari. OLGA SAVULESCU și alții Bolile plantelor ornamentale din România. EDITURA TEHNICĂ M. SAVESCU—AL. POPOVICI — Circuite electronice. D. CEAPIRU—A. MACRIS — Montarea stațiilor și a posturilor electrice de transformare. CLAUDE BERGE — Teoria grafurilor și aplicațiile ei. V. LICA—C. BURDULEA — Materiale electroizolante. I. STIRBULESCU — Utilizarea contoarelor electrice de curent alternativ, Col. electricianului. C. OLARIU — Piese și construcții radio-montaje simple de radioreceptoare. EDITURA PENTRU LITERATURĂ G. TOPIRCEANU — Balade vesele și triste. CICERONE THEODORESCU — Scrieri, 2 volume. L. REBREANU — Pădurea spîmzuraților — Colecția Românii, de ieri și de azi. ELENA STAN — Poezia lui Eminescu in Transilvania. EDITURA MERIDIANE ION MICLEA — România antiqua. Maria ANA MUSCELEANU — Broderia medievală românească. KENNETH CLARK — Arta peisagiului. N. ceacFiiu—p. gălățeanU — R. S. F. Iugoslavia — Colecția „Pe harta lumii". O picătură de ploaie pe-o floare (Urmare din pagina I) ...Ce ziceți de butoiașul ăsta, cu doage și cercuri numai din lemn, sau de lada asta de zestre ? Uitați-vă ce dibaci sunt cioplite înfloriturile, cită pricepere în alegerea motivelor! Asta-i o presă pentru storsul oloiului din cânepă, iar bila de colț, din colț, servea la sfărîmatul bulgărilor din urma plugului, ...Dan, era tare greu pe atunci. Au fost ani în care cite șapte sau opt liini n-am primit leafă. ...Am aici unelte pentru o întreagă industrie casnică : fuse, furci, război de țesut, chepțeni și raghile, lotcă și sucale... ...De cîteva luni mi-am tocmit dosarul de pensie. De fapt sînt pensionar. Dar n-am părăsit încă școala, trebuia să termin și muzeul ăsta, apoi mai am în pregătire un spectacol folcloric... Priveam la omul acesta mărunțel, albit de ani, dar ager ca o suveică, îi urmăream vorbele care treceau limpede și cu tîlc de la o idee la alta, ca-ntr-un sfat de taină cu el însuși, și iarăși îi măsurăm trupul mărunței, nevenindu-mi să cred că acolo se află izvorul unei inepuizabile energii, consumată cu folos semenilor săi: dirijor de cor, scenarist al unor montaje folclorice, interpret și regizor de teatru, instructor de dansuri și, mai presus de toate, modelator al sufletelor atîtor și atîtor copii, crescuți fii de nădejde țării noastre noi. Ne-am despărțit pe la vremea primului, ii așteptau copiii să-i învețe un cintec nou, pentru că tot învățătorul Ioan Luca conduce, de ani de zile, Și ansamblul coral al școlii. L-am urmărit cu gîndul, urcat la catedră, bătrin și înțelept, în fața sutelor de priviri care învăluiau cu dragoste și recunoștință. Diseară, reîntors în odăița cu miros de gutuie și măr domnesc, va deschide aparatul de radio și va reciti, în tihnă, la lumina odihnitoare a becului, scrisoarea unui mare prieten și profesor universitar care-i mulțumește pentru ultimele creații folclorice culese și trimise din Farcașa. Și cind ultimele zvonuri ale satului se vor fi retras în culcuș de noapte, spre înaltele culmi fărcășene va urca, dominîndu-le, glas de vioară, cintec al marilor împliniri, dar al bătrinului dascăl loan Luca oamenilor și locurilor de dincolo de Ceahlău. SIMBATA, 8 NOIEMBRIE 1969 '•'ISM','AW'V 'i îR'MI'Wîi3 ® 1» URMAREA CURIERULUI DIN PAGINA I in construcție : o pivniță pentru vinuri și ghețărie T.A.P.L. Piatra Neamț construiește în prezent la Bicaz, din fonduri de mică mecanizare, o ghețărie cu o capacitate de 20 de vagoane. Se va evita astfel pe viitor transportul gheții pentru unitățile de alimentație publică de la fabrica din Piatra Neamț, reducîndu-se costul SIMBATA. 8 NOIEMBRIE 18 Cheia orașului — emisiune-concurs ; 19 Telejurnalul de seară ; 19.30 Reflector ; 19.45 Tele-enciclopedia ; 20.45 Film seriale. „Răzbunătorii" ; 21.40 Serenadă ...pentru voce și chitare; 22.20 Telejurnalul de noapte; Telesport; 22.50 Un act și... cîteva tablouri ; 23.10 închiderea emisiunii; radio SIMBATA, 8 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Radio-club turistic ; 15.20 Muzică ușoară; Compozitorul săptămînii 15.30 — Antonio Vivaldi; 16.00 Radiojurnal ; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 16.50 Cîntece ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Călătorie muzicală ; 18.05 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19.00 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.10 Cîntă Angela Moldovan ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Poșta radio; 21.10 Revista șlagărelor; 21.30 Moment poetic; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport; 22.30 Ritmuri de ieri... ritmuri de azi; 23.00 Expres melodii; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 19.30 Revista literară radio ; 20.00 Concert simfonic ; 20.54 Buletin de știri; 20.50 Scriitori la microfon; 21.05 Continuarea concertului simfonic ; 22.05 Muzică ușoară; 22.20 Teatru serial: „Donna Alba" de Gib Mihăescu; 22.44 Romanțe îndrăgite ; 23.05 Concert Schumann; 0.27-1.00 Simfonia i de Paul Constantinescu. DUMINICA 9 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05 Matineu muzical ; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Ora satului ; 7.45 Cîntece și jocuri ; 8.00 Revista presei; 8.10 Ilustrate muzicale—emisiune de Liviu Băcilă; 9.00 Radiomagazinul femeilor ; 9.30 Avanpremieră cotidiană ; 9.40 Muzică ușoară de Gelu Solomonescu ; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Muzică ușoară ; 13.30 Cine știe cîștigă ; 14.00 Estrada duminicală ; 14.30 Ora veselă. PROGRAMUL II 6.00 Concert de dimineață ; 7.00 Muzică populară ; 7.15 Cîntă Ilona Moțica ; 7.30 Sumarul presei; 7.35 Cîntă fanfara ; 7.45 Radio-publicitate; 8.00 Suita pentru copii nr. 1 de Diamandi Gheciu ; 8.05 Teatru radiofonic pentru copii ; 9.00 Avanpremieră cotidiană ; 9.10 Caleidoscop muzical ; 10.15 Opera și cele cinci necunoscute; 10.40 A 7-a artă ; 11.00 Concert Brahms; 12.30 Varietăți muzicale; 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Muzică ușoară PIATRA NEAMȚ — Pietricica , „Paria“ — o coproducție a studiourilor francospaniole, film de aventuri și la jumătate. Gheata naturală însilozată începînd cu această iarnă va fi folosită în primul rînd de restaurantul „Bicaz“ și de laboratorul de cofetărie. Alături se construiește o pivniță pentru vinuri. Pentru desfacerea lor, la intrare, se va amenaja o mică cramă, cuprinzînd pe generic două nume foarte cunoscute și îndrăgite de dumneavoastră : Jean Marais și Marie José Nat (10, 12, 15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August 1n Tigrul" — pelicula italiană (color) prezintă o comedie satirică susținută de „încercatul“ Vittorio Gassman, secondat de Ann Margret, exuberanta dansatoare din „Dragoste la Las Vegas", regia — Dino Risi (10, 12, 15, 17, 19, 21). ROMAN — Victoria i „Sherlock Holmes" — film polițist patronat de studiourile franco-ttaliene șl regizat de realizatorul celor mai bune episoade din „Robin Hood", Terence Fischer. In prim plan i Christopher Lee, Senta Berger șl Hans Söhuker (14.30, 16.30, 18.30, 20.30). TÎRGU NEAMȚ — Victoriai „Omul momentului" — comedie a studiourilor engleze , excelentul Norman Wisdom își etalează patentele în calitate de diplomat ad-hoc la o conferință internațională de la Geneva (16, 18, 20). TARCAU : „Neîmblînzita Angelica". Coproducție franco-germano-italiană , cinemascop, color , în distribuție, același Michèle Mergier și Robert Hossein ; în plus, Jean Claude Pascal. Bineînțeles, eroii noștri se caută din nou (16,18, 20). PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș" — strada Calistrat Hogaș nr. 1. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, strada Bicazului nr. 7). — Complexul muzeistic Durău, Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele statului, strada N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe naturale, str. Proletariatului nr. 2. TÎRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie — strada V. I. Lenin. — Casa de cultură . Salonul de toamnă al artiștilor plastici HUMULEȘTI Casa memorială „Ion Creangă". Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări in programele alcătuite. „üeahului“ Redacția și administraia I Piatra Neamț, sir Alexandru cel Bun nr. 24 Tel.» 2582, 1960, 2586, 2601, 2602, 2491, 1455, 2561. In aceste zile, cind pe ogoarele județului nostru semnele prevestitoare ale iernii impun cu stringență utilizarea cu randament maxim a forțelor pentru a nu se pierde nimic din roadele acestei toamne, constatăm că, alături de mii de cooperatori harnici și cinstiți, apar și indivizi puși pe cîștiguri fără muncă. Desigur, iată de asemenea infractori, împotriva averii obștești oamenii cinstiți iau atitudine hotărîtă. Avînd ca sarcină primordială apărarea proprietății socialiste, a avutului obștesc, înfăptuind indicațiile date de biroul Comitetului județean de partid și ținînd seama de sesizările privitoare la unele infracțiuni comise împotriva avutului obștesc, lucrătorii de miliție din județul Neamț au întreprins o serie de acțiuni pentru prevenirea și descoperirea furturilor, a sustragerilor de orice natură. Ofițeri și subofițeri din cadrul miliției județene, a organelor subordonate și a posturilor de miliție au luat parte la patrulări, discuții cu cooperatorii, la controlul modului în care paznicii își fac datoria, acțiuni organizate în colaborare cu conducerile cooperativelor agricole de producție, consiliile populare comunale, cu sprijinul comitetelor comunale de partid. Relatăm în continuare cîteva constatări făcute cu aceste prilejuri, urmînd ca acei care gîndesc la fel cu infractorii să-și revizuiască atitudinea, iar factorii chemați să apere avutul obștesc sa nu manifeste nici un drum de toleranță fata de tendințele de căpătuială pe seama avutului obștesc In raidurile întreprinse de organele de miliție, în mai puțin de o lună și jumătate, au fost depistate 1120 de persoane care au comis furturi de produse agricole. O simplă operație de adunare ne arată că s-au sustras: mai mult de 1 vagon de cartofi, circa un vagon de porumb știuleți, 2.000 kg porumb boabe, peste 5.000 kg furaje precum și însemnate cantități de sfeclă, legume fructe și zarzavaturi. Dijmuitorii în cauză au fost deferiți spre judecare comisiilor de judecată din cooperativele agricole de producție, conform legii 59 din 1968, alte cazuri au fost trimise spre judecare instanțelor judecătorești. Oglinzeanu Ion și fratele său, Oglinzeanu Gheorghe, din orașul Tîrgu Neamț, au furat, cu un autoturism, de la C. A. P. Timișești cantitatea de 1.407 kg cartofi, fiind trimiși în judecată pentru această infracțiune. Amatoaie Ioan, din comuna Gîrcina a fost trimis în judecată sub stare de arest pentru faptul că a furat peste 100 kg de ceapă de la grădina de zarzavaturi a C.A.P. Gîrcina. Cazuri de sustragere din averea C.A.P. au fost semnalate și in comunele Zănești, Tămășeni, Girov, Cordun, Timișeni, Gherăiești, Horia, Trifești, Brusturi-Drăgănești, Bîrgăoani, Mărgineni, Poenari, Icușești și altele. îngrijorător este și faptul că unii cooperatori cu funcții de răspundere își însușesc în mod ilicit produse din averea C.A.P. sau favorizează furturile. Astfel, numitul Balan Aurel, din comuna Trifești, în înțelegere cu brigadiera Ilinca Veta, de la C.A.P. Săbăoani, a sustras din tarlaua C.A.P. peste 3,500 kg porumb știuleți și 300 kg sfeclă. Ce arată cele de mai sus ? Că conducerile acestor C.A.P. n-au controlat felul cum paznicii își fac datoria, cum șefii de echipă și brigadierii veghează la apărarea averii obștești și, atunci cind cazurile au fost descoperite, acestea au fost tratate cu duhul blîndeții. La căminele culturale n-au fost prezentate materiale educative și nu au fost puse în discuția opiniei publice elementele parazitare. Este știut că aceste furturi diminuează valoarea zilei-muncă, se fură deSi din venitul fiecărui cooperator. Nu lăsați hoții să vă umble în buzunare, tovarăși cooperatori ! Să facem totul pentru ca cinstea să fie prezentă oricînd și oriunde ! Cpt. Ianău IOAN Inspectoratul județean de miliție Pe teme de educație Intransigență față de dijmuitorii avutului obștesc! Autumnală.