Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-11-08 / nr. 536

PAG. CEAHLĂUL Vorbind despre funcțiile complexe ale bibliotecii, nu vom putea omite, desigur, sin­teza, expresia concretă a func­ționalității acesteia, care se de­finește în lărgirea numărului cititorilor, în stabilirea unei re­lații directe și permanente cu biblioteca, incluzînd­ planuri de cauzalitate, de interdependen­tă. Este evident că în spațiul rural cartea își revendică un teritoriu de raspîndire din ce în ce mai larg, lectura reușind să satisfacă, dincolo de simple­le disponibilități de cititor o­­cazional, nevoia pregnant afir­mata de cultură, de culturaliza­re a sătenilor, în sensul înche­gării unor sisteme de cunoștin­țe și idei, al stabilirii unor cri­terii. Legătura săteanului cu ci­vilizația contemporană, facili­tată pină la realitățile ei cele­­ mai actuale, mutațiile esențiale din conștiința acestuia, ca necesitatea dinamică a cunoaș­și­terii, determină o integrare ac­tivă a locuitorilor satelor noas­tre în sfera noului. Dinamica vieții contemporane, cu între­gul ei angrenaj de probleme in continuă înnoire, solicită permanent prezepta mer­gu,mai avizată a­ «viului, cunoașterea în realitățile lor intime a celor mai recente afirmări ale știin­­­trii,a t nimic­iri literaturii și aripi,­ a noțiunilor moderne, de largă funcționalitate practică c­ele mai apropiate, dar­­ și din di­verse domenii de activitate. Prezența bibliotecii, s-a do­vedit, poate asigura în satele noastre­, mai mult chiar decit al­te modalități de culturalizare, o apropiere a săteanului de va­lorile realității științifice și cul­turale, constituind un cataliza­tor al acțiunii organizate, me­todice, de lărgire a orizontului spiritual. Problema nu trebuie­ privită, însă, așa cum se întîm­­­plă, în dimensiunile ei statice, Înguste. Căci biblioteca nu va reuși niciodată să se autodefi­nească doar prin existența ei ca depozit de carte. Faptul, ba­nal de adevărat, a fost observat de nenumărate ori. El exprimă insă, din păcate, în multe loca­lități ale județului o realitate, o mentalitate învechită, înțele­gerea îngustă a ceea ce seamnă d­e fapt activitatea în­cu cartea.­­Aceasta se evidențiază, de pildă, cu ușurință în procen­tele de participare a diferitelor categorii de cititori la numărul celor care trec pragul biblio­tecii. Rezultă, astfel, că cei mai mulți nu sunt, cum s-ar cre­de, țăranii, oamenii care s-au apropiat de lectură în timpul din urmă, ca urmare a activi­tății metodice, științifice de­puse de căminele culturale, ci, mai ales, elevii, cadrele di­dactice, alte categorii de citi­tori, a căror legătură cu cartea se situează, în ordinea unor ne­cesități formative, profesiona­le, sistematic acoperite. Tre­­cînd dincolo de aspectul for­mal al problemei, constatăm că de fapt fișele de bibliotecă ale cititorilor din rîndul țăra­nilor numără, în marea lor ma­joritate, doar 2-3 cărți. In cele mai multe cazuri, alegerea a­­cestora, lipsită de asistența competentă a bibliotecarului, se face fără discernămînt, ast­fel că nu o dată cititorii nu reu­șesc să asimileze lectura. Stabilindu-și planurile d­e activitate pe perioade limitate, cei mai multi bibliotecari să­tești urmăresc doar realizarea numerică a unor acțiuni, care se reduc, de cele mai multe ori, la prezentări de cărți, simpozi­oane, recenzii etc., stereotipa, situate in planul superficial al fenomenului respectiv, omitîn­­du-se, din necunoaștere sau din lipsă de interes, sensurile lui adinei, esențiale. Menținîndu­­se, în sfera provizoratului, a­­cești bibliotecari, prea puțin sprijiniți de directorii cămine­lor culturale, de metodiștii de specialitate, reduc, astfel, func­ția bibliotecii la cea de bazar de carte. Este evidentă, in a­ceste cazuri, lipsa de interes pentru asigurarea unei funcțio­nalități permanente, crescînde, a acțiunilor organizate. Or, știut fiind faptul că educația prin lectură a cititorului, apro­pierea acestuia de cartea utilă este o problemă de metodă, di­mensionată larg în timp, cert că nu poate fi vorba este în aceste situații decit de o creș­tere întîmplătoare, dacă aceas­ta se constată, a numărului ci­titorilor, determinată de cauze exterioare. Căci, mimînd ade­vărata muncă educativă, substi­tuind activității pasionante de îndrumare și cultivare a citito­rului o muncă stereotipă, lipsi­tă de orizont, orice strădanie se va opri, cu certitudine, la în­ceputuri. Fără a fi o situație generală, s-a dovedit că mulți bibliotecari comunali, lipsiți nu numai de noțiuni de metodolo­gie, ci intolerabil, de cunoștin­țe elementare de cultură gene­rală, entuziaști în cel mai fe­ricit­ caz, nu reușesc să confe­re bibliotecii locul cuvenit în sfera muncii complexe și difi­cile de îndrumare, de educare a cititorului. Este nevoie, deci, înainte de toate, de discernă­­mint in alegerea bibliotecari­lor, dar, mai ales, de o muncă permanentă de îndrumare, de asistența științifică de speciali­tate. Preocuparea continuă pen­tru calitate, pentru autoperfec­­ționarea bibliotecarilor, stabi­lirea unor colaborări fructuoa­se cu intelectualii comunei, re­ceptivitatea la solicitările citi­torilor — sînt doar cîteva ele­mente care pot închega o me­todă, un stil de muncă științific, atît de necesar în activitatea bibliotecarilor sătești. Viorel TUDOSE false dimensiuni educaționale in activitatea bibliotecilor După plenarele cu activele U. T. C. din școli Fiecare organizație­ un organism dinamic De la înalta tribună a Con­gresului al X-lea al P.C.R. — tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că organizațiile U­T­C. din școli „vor trebui să devină un organism dinamic, capabil să antreneze întregul tineret la învățătură, la muncă, la o in­tensă activitate obștească, să desfășoare o tot mai bogată ac­tivitate de educație comunistă, de pregătire pentru viață a ti­nerei generații". Organizațiile de tineret din­­ școlile județului Neamț au por­nit in activitatea lor de la i­­deea­­ că posibilitățile, fiecărui elev trebuie puse de acord cu interesele, aspirațiile și năzuin­țele lui. A ști să dorești, sa lupți pentru ceea ce dorești și să dorești ceea ce ți-ar aduce satisfacții trebuie să învețe fie­care tînăr, în primul rînd, în școală. Acest lucru a fost scos in evidență, sub multitudinea aspectelor ce le comportă, in cadrul plenarelor de activ in școli, care s-au desfășurat cu cîtva timp in urmă. Dezbătînd activitatea pe care organizațiile U.T.C. au desfă­șurat-o in anul școlar care trecut, cu acest prilej s-au re­a­liefat o serie de concluzii pre­țioase, stabilindu-se măsuri co­respunzătoare pentru activita­tea de viitor. Un prim aspect e legat de faptul că organizații­le U.T.C. trebuie să se afirme mai plenar ca un sprijin de nă­­­­dejde al școlii, al cadrelor di­dactice în procesul de formare multilaterală­­ a viitorilor cetă­țeni ai patriei socialiste. Nu­meroși elevi de la Liceul nr. 2 Piatra Neamț, Liceul nr. 1 Ro­man, Liceul industrial chimic Piatra Neamț au relevat o serie de realizări obținute în aceas­tă direcție, realiz­ări care con­stituie o urmare firească a u­­nor acțiuni interesante (dezba­teri, întîlniri cu specialiști din diferite domenii, vizite la uni­tăți productive și institute învățămînt superior). Unor de a­­semenea ,acțiuni se cer a fi ală­turate acele forme care contri­buie la întărirea disciplinei în școală, la respectarea regula­mentului școlar, dezvoltînd un puternic curent de opinie îm­potriva oricăror manifestări negative, a încălcării normelor vieții școlare. Valorificînd o serie de rezul­tate notabile pe care organiza­țiile U.T.C. le-au dobîndit in activitatea de aprofundare și consolidare a cunoștințelor, dezvoltînd interesul pentru ști­ință, tehnică și cultură, plena­rele activelor U.T.C. au eviden­țiat legătura necesară pe care organizațiile de tineret trebuie să o aibă cu conducerile școli­lor, cu cadrele didactice, asigu­­rîndu-se astfel extinderea consolidarea cercurilor pe ma­și­nerii. Unor asemenea forme necesar să li se adauge, ținînd­­ seama de specificul școlilor, de particularitățile economice ale localității, cercurile tehnico-a­­plicative, forme mai puțin în­­tîlnite în școlile județului nos­tru. Munca educativă ce se des­fășoară în școală cuprinde în componentele sale însușirea de cunoștințe, îmbogățirea aces­tora, transformarea lor în con­vingeri profunde care să ducă la dezvoltarea conștiinței so­cialiste, a dagostei față de pa­trie, a devotamentului nemăr­ginit față de politica partidului. Organizarea unor cercuri de filozofie ca cel de la Liceul nr. 2 Piatra Neamț, a unor întîlniri cu personalități ale vieții poli­tice, științifice și artistice, a u­­nor cicluri tematice („Trecut și prezent pe meleaguri nemțe­­ne"), dezbaterea unor materia­le apărute în revistele „Lumea" și „Magazin istoric" au contat să răspundă unor asemenea ce­rințe. In perioada care urmează, formele de educație politico-i­­deologică trebuie extinzînd pe acelea îmbogățite, cărora li s-au confirmat eficacitatea (in­formări de sinteză, cicluri te­matice, evocările, vizite la o­­biective economice și social­­culturale, serbările școlare de­dicate aniversării unor eveni­mente importante din istoria poporului, a științei și culturii românești). In acest an tiile U.T.C. sunt școlar ogani­a­­chemate să mijlocească elevilor posibilita­tea de a desfășura un studiu multilateral, aprofundat al do­cumentelor Congresului al X- lea al P.C.R. Neîndoios, va tre­bui să ne gîndim din timp la vîrsta elevilor, la nivelul lor de pregătire într-o clasă ori alta, să le oferim ceea ce pot înțelege și asimila, sub cea mai competentă îndrumare. De ase­menea, grupele U.T.C. prin bi­rourile acestora trebuie să re­prezinte în clasă forța care a­­trage ca un magnet pe mem­brii întregului colectiv, între­­prinzînd astfel de acțiuni care să corespundă intereselor ge­nerale ale colectivității și, în același timp, să dea posibilita­tea ca și preocupările duale ale fiecărui tînăr indivi­să-și găsească teren de afimare. Folosind experiența valoroa­să acumulată pînă în prezent, organizațiile U.T.C. au datoria de a antrena masa de elevi în acțiuni voluntar-patriotice. In campaniile agricole, în cons­truirea unor obiective econo­mice, social-culturale, fiecare acțiune fiind un bun prilej de dezvoltare a dragostei fată de munca fizică, a respectului fată de făuritorii bunurilor mate­riale. Există toate premisele, ca­drul de îndrumare și concepție, forte organizatorice care să fa­că posibilă realizarea acestor sarcini. Rodica CIUBOTARU, secretară a Comitetului județean Neamț al U.T.C Ora exactă. (Piatra Neamț) Uriașe retorte pe platforma Săvinești. Ex libris VA RECOMANDAM CITEVA DIN ULTIMELE TITLURI APĂ­RUTE ÎN LIBRĂRIILE JUDE­ȚULUI NOSTRU : EDITURA ACADEMIEI FLOREA DINCA—CRISTIAN TEODOSIU — Vibrații neli­niare și aliatoare. CRISTOF­OR C­­UGLEA SIMIONESCU­­ — Fracționarea compușilor macro­molecu­lari. OLGA SAVULESCU și alții Bolile plantelor ornamentale­­ din România. EDITURA TEHNICĂ M. SAVESCU—AL. POPOVICI — Circuite electronice. D. CEAPIRU—A. MACRIS — Montarea stațiilor și a pos­turilor electrice de transfor­mare. CLAUDE BERGE — Teoria grafurilor și aplicațiile ei. V. LICA—C. BURDULEA — Materiale electroizolante. I. STIRBULESCU — Utilizarea contoarelor electrice de cu­rent alternativ, Col. electri­cianului. C. OLARIU — Piese și cons­trucții radio-montaje simple de radioreceptoare. EDITURA PENTRU LITERATURĂ G. TOPIRCEANU — Balade ve­sele și triste. CICERONE THEODORESCU — Scrieri, 2 volume. L. REBREANU — Pădurea spîm­zuraților — Colecția Românii, de ieri și de azi. ELENA STAN — Poezia lui E­­minescu in Transilvania. EDITURA MERIDIANE ION MICLEA — România an­­tiqua. Maria ANA MUSCELEANU — Broderia medievală româ­nească. KENNETH CLARK — Arta peisagiului. N. ceacFiiu—p. gălățea­nU — R. S. F. Iugoslavia — Colecția „Pe harta lumii". O picătură de ploaie pe-o floare (Urmare din pagina I) ...Ce ziceți de butoiașul ăsta, cu doage și cercuri numai din lemn, sau de lada asta de zes­tre ? Uitați-vă ce dibaci sunt cioplite înfloriturile, cită price­pere în alegerea motivelor! Asta-i o presă pentru storsul oloiului din cânepă, iar bila de colț, din colț, servea la sfărî­­matul bulgărilor din urma plu­gului, ...Dan, era tare greu pe atunci. Au fost ani în care cite șapte sau opt liini n-am primit leafă. ...Am aici unelte pentru o în­treagă industrie casnică : fuse, furci, război de țesut, chepțeni și raghile, lotcă și sucale... ...De cîteva luni mi-am toc­mit dosarul de pensie. De fapt sînt pensionar. Dar n-am pără­sit încă școala, trebuia să ter­min și muzeul ăsta, apoi mai am în pregătire un spectacol folcloric... Priveam la omul acesta mă­runțel, albit de ani, dar ager ca o suveică, îi urmăream vorbele care treceau limpede și cu tîlc de la o idee la alta, ca-ntr-un sfat de taină cu el însuși, și ia­răși îi măsurăm trupul mărun­ței, nevenindu-mi să cred că acolo se află izvorul unei ine­puizabile energii, consumată cu folos semenilor săi: dirijor de cor, scenarist al unor mon­taje folclorice, interpret și re­gizor de teatru, instructor de dansuri și, mai presus de toate, modelator al sufletelor atîtor și atîtor copii, crescuți fii de nă­dejde țării noastre noi. Ne-am despărțit pe la vre­mea primului, ii așteptau co­piii să-i învețe un cintec nou, pentru că tot învățătorul Ioan Luca conduce, de ani de zile, Și ansamblul coral al școlii. L-am urmărit cu gîndul, urcat la catedră, băt­rin și înțelept, în fața sutelor de priviri care­­ învăluiau cu dragoste și recu­­­noștință. Diseară, reîntors în odăița cu miros de gutuie și măr domnesc, va deschide a­­paratul de radio și va reciti, în tihnă, la lumina odihnitoare a becului, scrisoarea unui mare prieten și profesor universitar care-i mulțumește pentru ulti­mele creații folclorice culese și trimise din Farcașa. Și cind ultimele zvonuri ale satului se vor fi retras în cul­cuș de noapte, spre înaltele culmi fărcășene va urca, domi­­nîndu-le, glas de vioară, cintec al marilor împliniri, dar al bă­­trinului dascăl loan Luca oa­menilor și locurilor de dincolo de Ceahlău. SIMBATA, 8 NOIEMBRIE 1969 '•'ISM','AW'V 'i îR'MI'Wîi3 ® 1» URMAREA CURIERULUI DIN PAGINA I in construcție : o pivniță pentru vinuri și ghețărie T.A.P.L. Piatra Neamț con­struiește în prezent la Bicaz, din fonduri de mică meca­nizare, o ghețărie cu o capa­citate de 20 de vagoane. Se va evita astfel pe viitor transportul gheții pentru uni­­tățile de alimentație publică de la fabrica din Piatra Neamț, reducîndu-se costul SIMBATA. 8 NOIEMBRIE 18 Cheia orașului — emi­­siune-concurs ; 1­9 Telejurna­lul de seară ; 19.30 Reflec­tor ; 19.45 Tele-enciclope­­dia ; 20.45 Film serial­e. „Răz­bunătorii" ; 21.40 Serenadă ...pentru voce și chitare; 22.20 Telejurnalul de noapte; Telesport; 22.50 Un act și... cîteva tablouri ; 23.10 închi­derea emisiunii; radio SIMBATA, 8 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Radio-club turistic ; 15.20 Muzică ușoară; Compozitorul săptămînii 15.30 — Antonio Vivaldi; 16.00 Radio­jurnal ; 16.30 Ce e nou în ju­dețul nostru ; 16.50 Cîntece ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Călătorie muzicală ; 18.05 Știință, tehnică, fante­zie; 18.30 O melodie pe a­­dresa dv. ; 19.00 Gazeta ra­dio ; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.10 Cîntă Ange­la Moldovan ; 20.25 Zece me­lodii preferate ; 21.00 Poșta radio; 21.10 Revista șlagăre­lor; 21.30 Moment poetic; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport; 22.30 Ritmuri de ieri... ritmuri de azi; 23.00 Expres melodii; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 19.30 Revista literară ra­dio ; 20.00 Concert simfonic ; 20.54 Buletin de știri; 20.50 Scriitori la microfon; 21.05­ Continuarea concertului sim­fonic ; 22.05 Muzică ușoară; 22.20 Teatru serial: „Donna Alba" de Gib Mihăescu; 22.44 Romanțe îndrăgite ; 23.05 Concert Schumann; 0.27-1.00 Simfonia i de Paul Constanti­­nescu. DUMINICA 9 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05 Matineu muzical ; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Ora satu­lui ; 7.45 Cîntece și jocuri ; 8.00 Revista presei; 8.10 Ilus­trate muzicale—emisiune de Liviu Băcilă; 9.00 Radiomaga­­zinul femeilor ; 9.30 Avan­premieră cotidiană ; 9.40 Mu­zică ușoară de­­ Gel­u Solomo­­nescu ; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Muzică ușoară ; 13.30 Cine știe cîștigă ; 14.00 Estra­da duminicală ; 14.30 Ora ve­selă. PROGRAMUL II 6.00 Concert de dimineață ; 7.00 Muzică populară ; 7.15 Cîntă Ilona Moțica ; 7.30 Su­marul presei; 7.35 Cîntă fan­fara ; 7.45 Radio-publicitate; 8.00 Suita pentru copii nr. 1 de Diamandi Gheciu ; 8.05 Teatru radiofonic pentru co­pii ; 9.00 Avanpremieră co­tidiană ; 9.10 Caleidoscop muzical ; 10.15 Opera și cele cinci necunoscute; 10.40 A 7-a artă ; 11.00 Concert­ Brahms; 12.30 Varietăți mu­zicale; 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Muzică ușoară PIATRA NEAMȚ — Pie­tricica , „Paria“ — o copro­ducție a studiourilor franco­­spaniole, film de aventuri și la jumătate. Gheata natu­rală însilozată începînd cu această iarnă va fi folosită în primul rînd de restaurantul „Bicaz“ și de laboratorul de cofetărie. Alături se construiește o pivniță pentru vinuri. Pen­tru desfacerea lor, la intrare, se va amenaja o mică cramă, cuprinzînd pe generic două nume foarte cunoscute și în­drăgite de dumneavoastră : Jean Marais și Marie José Nat (10, 12, 15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August 1­n Tigrul" — pelicula italiană (color) prezintă o comedie sa­tirică susținută de „încerca­tul“ Vittorio Gassman, secon­dat de Ann Margret, exube­ranta dansatoare din „Dra­goste la Las Vegas", regia — Dino Risi (10, 12, 15, 17, 19, 21). ROMAN — Victoria i „Sher­lock Holmes" — film polițist patronat de studiourile fran­­co-ttaliene șl regizat de rea­lizatorul celor mai bune epi­soade din „Robin Hood", Te­rence Fischer. In prim plan i Christopher Lee, Senta Ber­ger șl Hans Söhuker (14.30, 16.30, 18.30, 20.30). TÎRGU NEAMȚ — Victoriai „Omul momentului" — co­medie a studiourilor engle­ze , excelentul Norman Wis­dom își etalează patentele în calitate de diplomat ad-hoc la o conferință internaționa­lă de la Geneva (16, 18, 20). TARCAU : „Neîmblînzita Angelica". Coproducție fran­­co-germano-italiană , cine­mascop, color , în distribu­ție, același Michèle Mergier și Robert Hossein ; în plus, Jean Claude Pascal. Bineîn­țeles, eroii noștri se caută din nou (16,18, 20).­­ PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie, Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș" — strada Ca­­listrat Hogaș nr. 1. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, strada Bicazului nr. 7). — Complexul muzeistic Durău, Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele sta­tului, strada N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe natu­rale, str. Proletariatului nr. 2. TÎRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie — strada V. I. Le­nin. — Casa de cultură . Salonul de toamnă al artiștilor plas­tici HUMULEȘTI Casa me­morială „Ion Creangă". Redacția nu-și asumă răspunderea pentru­­ e­­ventualele modificări in programele alcătuite. „üeahului“ Redacția și administra­­ia I Piatra Neamț, sir Alexandru cel Bun nr. 24 Tel.» 2582, 1960, 2586, 2601, 2602, 2491, 1455, 2561. In aceste zile, cind pe ogoa­rele județului nostru semnele prevestitoare ale iernii impun cu stringență utilizarea cu ran­dament maxim a forțelor pen­tru a nu se pierde nimic din roadele acestei toamne, consta­tăm că, alături de mii de coope­ratori harnici și cinstiți, apar și indivizi puși pe cîștiguri fă­ră muncă. Desigur, iată de ase­menea infractori, împotriva a­­verii obștești oamenii cinstiți iau atitudine hotărîtă. Avînd ca sarcină primordială apărarea proprietății socialiste, a avutu­lui obștesc, înfăptuind indica­țiile date de biroul Comitetului județean de partid și ținînd seama de sesizările privitoare la unele infracțiuni comise îm­potriva avutului obștesc, lu­crătorii de miliție din județul Neamț au întreprins o serie de acțiuni pentru prevenirea și descoperirea furturilor, a sus­tragerilor de orice natură. Ofi­țeri și subofițeri din cadrul mi­liției județene, a organelor subordonate și a posturilor de miliție au luat parte la patru­lări, discuții cu cooperatorii, la controlul modului în care paz­nicii își fac datoria, acțiuni or­ganizate în colaborare cu con­ducerile cooperativelor agrico­le de producție, consiliile popu­lare comunale, cu sprijinul co­mitetelor comunale de partid. Relatăm în continuare cîteva constatări făcute cu aceste pri­lejuri, urmînd ca acei care gîn­­desc la fel cu infractorii să-și revizuiască atitudinea, iar fac­torii chemați să apere avutul obștesc sa nu manifeste nici un drum de toleranță fata de ten­­dințele de căpătuială pe seama avutului obștesc In raidurile întreprinse de organele de miliție, în mai pu­țin de o lună și jumătate, au fost depistate 1120 de persoa­ne care au comis furturi de produse agricole. O simplă o­perație de adunare ne arată că s-au sustras: mai mult de 1 vagon de cartofi, circa un va­gon de porumb știuleți, 2.000 kg porumb boabe, peste 5.000 kg furaje precum și însemna­te cantități de sfeclă, legume fructe și zarzavaturi. Dijm­ui­­torii în cauză au fost deferiți spre judecare comisiilor de ju­decată din cooperativele agri­cole de producție, conform le­gii 59 din 1968, alte cazuri au fost trimise spre judecare in­stanțelor judecătorești. Oglinzeanu Ion și fratele său, Oglinzeanu Gheorghe, din ora­șul Tîrgu Neamț, au furat, cu un autoturism, de la C. A. P. Timișești cantitatea de 1.407 kg cartofi, fiind trimiși în ju­decată pentru această infracți­une. Amat­oaie Ioan, din comu­na Gîrcina a fost trimis în jude­cată sub stare de arest pentru faptul că a furat peste 100 kg de ceapă de la grădina de zar­­zavaturi a C.A.P. Gîrcina. Ca­zuri de sustragere din averea C.A.P. au fost semnalate și in comunele Zănești, Tămășeni, Girov, Cordun, Timișe­n­i, Ghe­­răiești, Horia, Trifești, Brus­­turi-Drăgănești, Bîrgăoani, Măr­gineni, Poenari, Icușești și al­tele. îngrijorător este și faptul că unii cooperatori cu funcții de răspundere își însușesc în mod ilicit produse din averea C.A.P. sau favorizează furturi­le. Astfel, numitul Balan Aurel, din comuna Trifești, în înțele­gere cu brigadiera Ilinca Veta, de la C.A.P. Săbăoani, a sus­­tras din tarlaua C.A.P. peste 3,500 kg porumb știuleți și 300 kg sfeclă. Ce arată cele de mai sus ? Că conducerile acestor C.A.P. n-au controlat felul cum paznicii își fac datoria, cum șefii de echi­pă și brigadierii veghează la a­­părarea averii obștești și, a­­tunci cind cazurile au fost des­coperite, acestea au fost trata­te cu duhul blîndeții. La cămi­nele culturale n-au fost prezen­tate materiale educative și nu au fost puse în discuția opiniei publice elementele parazitare. Este știut că aceste furturi di­minuează valoarea zilei-muncă, se fură deSi din venitul fiecă­rui cooperator. Nu lăsați hoții să vă umble în buzunare, tovarăși coopera­tori ! Să facem totul pentru ca cinstea să fie prezentă oricînd și oriunde ! Cpt. Ianău IOAN Inspectoratul județean de miliție Pe teme de educație Intransigență față de dijmuitorii avutului obștesc! Autumnală.

Next