Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-09 / nr. 510

Soarta recoltei actuale și viitoare impune: Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotă­­rîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiem­brie a. c. generalizarea experimentării noului sis­tem de salarizare și majorarea salariilor lucrăto­rilor din întreprinderile agricole de stat, de me­canizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperati­vele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucră­torilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activita­tea în cooperativele agricole de producție s-a a­­cordat o creștere medie a salariilor cu 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a sala­riilor lor cu ale celor care lucrează în întreprin­derile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste­­ 425.000 de salariați din agricultură ale căror ve­nituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de speci­ficul condițiilor de lucru din agricultură, prevă­­zînd forme elastice de salarizare care să cointe­reseze mai puternic lucrătorii din acest impor­tant sector al economiei naționale în obținerea u­­nor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cît și în cel coope­ratist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale uni­tății în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agri­cultură, unde rezultatele competente ale activi­tății productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucră­tori cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de re­zultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi con­diționate atît de îndeplinirea planului de­ lucrări exprimat valoric, cît și de realizarea«prod­uctivei»at«i planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest felu ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție, în afara salariilor tarifare, lucrătorii din uni­tățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în mun­că și de gratificații la finele anului în funcție de depășirea venitului net pe fermă sau a beneficii­lor planificate pe întreprindere. In cazul lucră­torilor din întreprinderile de mecanizare a agri­culturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depășirea producției planificate la principalele culturi din C.A.P.-urile deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cît și condițiile de plată, a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și în­treprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în uni­­­­tățile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ținînd seama de condițiile specifice agricul­turii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaților permanenți, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea spe­cialiștilor a­­gricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție să pro­pună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiștilor a­­gricoli din C.A.P. pentru contribuția adusă la realizarea planului cooperativei o retribuție de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite președintelui iar pentru depășirea sarcinilor de producție o retribuție suplimentară la nivelul ce­lei primite de președinte. Introducerea noului sistem de salarizare și ma­jorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unită­țile agricole de stat și a specialiștilor din coope­rativele agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al X-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Ple­narei Comitetului Central al P.C.R. din octom­brie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în același timp un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile acestui impor­tant sector al­ economiei naționale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-ma­­­teriale, și a forței de muncă pentru obținerea u­­nor producții sporite atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai­ completă a nevoilor de aprovi­zionare a populației cu produse agroalimentare, cît și a industriei cu materii prime. iaminacÖi^MCMüfliff^ CONSILIULUI P^UU^ABtim­ Anul II nr. 510 joi 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani MAXIMĂ INTENSITA­TE «BUF? ■'^SSSKRAHI ȘI RĂSPUNDERE in desfășurarea lucrărilor! Cooperatori din Petricani, ce veți culege la anul, dacă acum „măcinați timpul? Intr-un interval de 6 zile (2—7 octombrie), redactori ai ziarului nostru s-au informat de două ori asupra desfășură­rii lucrărilor agricole de toam­nă la cooperativa agricolă din­­ Petricani. In ziarul din 3 oc­tombrie, a fost criticată con­ducerea cooperativei pentru slabul interes acordat însiloză­­rii furajelor (300 tone din 1800 plan) deși unitatea are un se­rios deficit în balanța furajeră. S-au îndreptat treburile după semnalul critic ? Iată între­barea ce ne-a îndemnat să re­venim la Petricani pe ziua de 7 octombrie: Constatările nu sunt de natură să mulțumeas­că pe nimeni. Peste 60 de hec­tare de grîu mai erau de semă­nat, vreo 20 de hectare de car­tofi nerecoltați, 75 ha de floa­­rea-soarelui (din cea recoltată nu se treierase nici un kilo­gram), abia 390 de tone furaje însilozate.­­Adică, rămînem­ în urmă la mai toate lucrările a­­gricole de toamnă, ha coope­rativă se strînge din umeri. Nu avem brațe de muncă, se „justifică“ tovarășul președin­te Alexandru Dominte, ca și cum ar trebui să vină cineva de la județ să-i rezolve aceas­tă sarcină. Dar cel mai mult frînează aici lucrările slaba organizare a muncii mecanizatorilor și co­operatorilor, folosirea incom­pletă a timpului de lucru. Me­canizatorul Constantin Andrei care a lucrat în timpul zilei la recoltat porumb cu combina, seara a plecat la arat. Este un exemplu de hărnicie și răspun­dere. Toți mecanizatorii lu­crează la fel ? Cu toată afirma­ția șefului de secție IMA, Ni­colae Cocoroadă, nu putem fi de acord. O zi întreagă a pier­dut mecanizatorul Ion Rogin pentru a schimba un suport la tractor. Cu o zi înainte nu lucrase, fiind tot la Tîrgu Neamț învoit de șeful de sec­ție, deși acesta n-a recunoscut. Trecem prin curtea secției de mecanizare — alt tractor stă defect. Mai sus, lingă glugi de porumb recoltat — altul. Abia a dat soarele spre asfințit și tractoarele încep să apară la secție. La indisciplina unor mecani­zatori se adaugă lipsa de orga­nizare și răspundere a condu­cerii cooperativei. Același me­canizator, Constantin Andrei, ne-a declarat, de față fiind și președintele GAP că pe ziua de La Timișești­ circa cartofi rămași Cu­chiu cu vai termină și cooperatorii din Timișești re­coltarea cartofului de pe cele circa 280 de hectare. Produc­ția cu mult sub cifra planifica­tă, ceea ce afectează îndepli­nirea sarcinii de contract și cantitatea prevăzută pentru zile-muncă. Te aștepți ca producția „gata făcută“ să fie 5 octombrie sămînța a fost a­­dusă pe cîmp la orele 11. Luni și marți — pe la orele 10. Nu-i nimeni de la UJCAP să pună ordine în activitatea coo­perativei din Petricani ? Sînt, slavă domnului, doi reprezen­tanți : instructorul contabil, Marin Dinu și tehnicianul con­structor Nicolae Nicolescu, din partea atelierului intercoope­­ratist. Primul — în „delega­ție“ de pe ziua de 2 octombrie la Petricani a „întocmit“ o te­matică NNCAP care are drept scop tocmai punerea la punct a evidenței și ordinii în averea cooperativei și în relațiile cu beneficiarii. Care este aportul instructorului UJCAP la Petri­cani ? A reușit să întocmească o situație din care rezultă că unitatea e datoare cu vreo ... 12.000 lei. încolo, nu s-a mai interesat nimic : dacă se ară, se seamănă, se recoltează și mai ales (e chiar în spiritul te­maticii) dacă există evidență precisă asupra producției rea­lizate. Ne-a declarat că evi­dența primară a pus-o dum­nealui „la punct“. Și cînd ve­rificăm, nici jurnalul de mul­­sori nu era întocmit, legal, de 7 zile ! 400 de tone de în pămînt! strînsă în­ întregime, să nu ră­­mînă un tubercul în cîmp. Cînd colo în urma discurilor și a plugurilor a ieșit la suprafa­ță „ploaie" de tuberculi. După aprecierea tovarășului ing. Eugen Cazacu au rămas în sol între 1.000—2.000 kg cartofi, nerecoltați, la hectar, ceea ce însumează la întreaga supra­a­față vreo 400 tone, (adică a­proape cantitatea ce se inten­ționează a se repartiza la zile­­muncă — n.n.). Ce măsuri s-au luat pentru a împiedica această practică dăunătoare ? N-am mai îngăduit să culeagă „pe urmă“ ,ne spune inginerul Cazacu. Să fie oare aceasta o soluție ? Despre refacerea lu­crărilor prost executate nu s-a auzit la Timișești încă ? Con­ducerea cooperativei (preșe­dinte, Nicolae Cocîrlă) se de­clară mulțumită ? Chiar și pe tarlaua de la Plăieșu, unde în locul cartofi­lor terenul a fost arat, discuit și semănat cu grîu se găsesc încă la suprafață numeroși tu­berculi mari și sănătoși. Nu vă doare că rodul muncii voastre îl lăsați pe brazdă, to­varăși cooperatori din Timi­șești ? ing. V. SPATARU Chimia nemțeană pe verticală. Un imperativ al zilei: îmbunătățirea produselor 1. Vă satisface calitatea produselor dv. ? 2 Cum vă explicați refuzurile beneficiarilor ? 3. Dispuneți de aparatură bună de control ? Despre exigența controlorilor de calitate ce ne pu­teți spune ? Ne-am adresat, cu întrebări, unor specialiști aceste de la fabrica de produse ceramice „Zorile noi“ din Piatra Neamț, întreprinderea forestieră Pia­tra Neamț și întreprinderea de prefabricate Roman. Răspunsurile primite ne-au permis să tragem unele con­­cluziii pe care, de fapt­­ le an­ticipasem. In primul rînd, am conchis că în întreprinderile citate (și nu numai în ele), ca­litatea producției reclamă mă­suri și conjugarea tuturor pa­tentelor capabile să-și aducă un aport hotărîtor pentru a o îmbunătăți. Apoi, pentru desfășura un control tehnic cu o eficiență maximă se cer îmbu­nătățiți doi factori de bază : nivelul pregătirii celor chemați să dea calificativ producției și aparatura necesară spre a pătrunde tainele calității. Lăsînd, în final, completarea acestor concluzii, să dăm cu­vîntul celor care au anchetei noastre. răspuns Anchetă economică ing. Edy WENGHER, șeful serviciului producție — fabrica „Zorile noi“ Piatra Neamț . Deși ponderea mare a produselor­­ noastre "se­­ încadrează în pres­cripțiile S. T. A. S. mai sunt încă multe de făcut pen­tru obținerea unor produse de calitate foarte bună. In acest sens, la noi se fac pregătiri pentru a se rezolva problemele stringente care dăunează cali­tății. Astfel, în trimestrul I a anului 1970, vom trece la modernizarea cuptoarelor tu­nel. De asemenea, în cursul acestui trimestru vom primi documentația pentru sistema­tizarea exploatării­ carierei ca­re, deocamdată, nu corespun­de cerințelor actuale ale pla­nului­­ și calității. Este vorba de existența din abundență în straturile de argilă ,a incluziu­nilor­­ calcaroase și — în unele cazuri — a pămîntului vegetal. După cum se observă, deo­camdată, calitatea­ produselor noastre nu mă satisface, ceea ce înseamnă că trebuie să de­punem ■ eforturi ■ a of îmbunătăți­ deosebite spre 2 Poate o parte din răs­punsul­ la o prima între­bare explică oarecum re­fuzurile­ unor beneficiari. Personal, mergînd pentru­­ re­zolvarea unor litigii de calitate, am constatat următoarele : de obicei reclamă produsele noas­tre cei­ cărora le asigurăm noi transportul.' In spatele 'fiecă­rui refuz' de acest ’gen se as­cund diferite deficiențe orga­nizatorice­ ale beneficiarilor, cum ar fi : lipsa spațiului de depozitare, aprovizionarea cu un suprastoc, lipsa­ mijloacelor de transport etc. 3 Laboratorul nostru este foarte puțin înzestrat cu cele necesare : presă de­­ încercat rezistența , la compresiune, aparat Orsat, fri­gider pentru determinarea ge­­livității etc. Aceste apărate au fost cerute în repetate rînduri, dar am fost puțin sprijiniți Alexandru IACOB (Continuare în pag. a 111-a) calității ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] firotcfafi (ffh foafe flrfie, ollffttbif c urier In repetiție la Teatrul Tineretu­lu­i Deși nu s-au stins încă e­­courile ultimei premiere, la Teatrul Tineretului repeti­țiile pentru viitoarele specta­cole ale actualei stagiuni sunt în toi. Spumoasa come­die „Paharul cu apă“ de Eu­gene Scribe, în regia lui Ga­briel Negri, este gata pentru întîlnirea cu publicul. Tînă­­rul regizor Aurel Manea și echipa de actori, cu care va da viață piesei „Britanniens“ de Racine, au depășit, faza­ lecturii pe text și au început,­­ într-un tempo susținpt, repe­tițiile la rampă. V Zilele acestea a intrat în repetiție ,și­­ piesa originală „Arca bunei speranțe“ de­ I.D. Sirbu, în­ regia lui Că­lin Florian, de la teatrul „Ion Vasilescu“ din București. Spectacolul ■ va constitui o n­ouă premieră pe țară. La cooperativele meșteșugărești • NOI MODELE .PEN­TRU CONTRACTĂRI. în a­­ceste zile, la cooperativa „în­frățirea“ din Piatra Neamț se desfășoară o intensă acti­vitate. Mobilul ? în cadrul contractărilor cu comerțul local și cooperația de con­sum, care vor avea loc pe data de 15 octombrie a.c., cooperativa pietreană va pre­zenta noi modele de încălță­minte și confecții pentru băr­­­bați, femei și copii adecvate sezonului de toamnă-iarn­ă.. Celor peste 50 de modele noi­­ de confecții ce vor fi prezen­tate pe manechine vii li se conferă o linie modernă, es­tetică și cît mai practică, in­Agenția județeană O.N.T. Neamț primește în continua­re înscrieri pentru locuri la odihnă și tratament, atît în seriile stabilite, cît și în a­­fara acestora. Cei interesați pot obține, după preferință, bilete la oricare din stațiu­nile balneare din țară (Bu­­ziaș, Herculane, Govora, Bor­CABINET STOMATOLO­GIC. Venind în întîmpina­­rea unor cerințe mai vechi ale muncitorilor de la fabri­ca „Reconstrucția“, Direcția sanitară a înființat pe lîngă dispensarul medical din a­­ceastă întreprindere și un cabinet stomatologic. în mo­mentul de față se montează aparatura necesară, urmînd ca săptămîna viitoare cabi­netul stomatologic să-și pri­mească primii pacienți. Fiind deservit de doi medici­­ spe­cialiști, acest cabinet va­­ avea program de activitate zilnică. ÎMBUNĂTĂȚIRI ADUSE TRANSPORTULUI DE CĂ­LĂTORI. Conducerea Auto­bazei Piatra Neamț a luat noi măsuri pentru îmbună­tățirea transportului de călă­tori, constatîndu-se că în zilele de luni, joi și sîmbătă tenție care, cu siguranță, va fi apreciată de cumpărători. • DESERVIREA RO­PU­PAȚI­EI ESTE . TOT MAI BUNĂ. Cele­ opt unități prestatoare de servi­ui (croi­torie, tricotaje, tinichigerie, t­împlărie, sifonerie) de pe lingă Cooperativa de con­sum Roznov, au încheiat pri­mele trei trimestre ale anu­lui cu, rezultate bune.:, 29 procente peste plan. Aceste succese pledează pentru ex­tinderea în continuare a re­țelei, necesitate obiectivă a îmbunătățirii deserviri popu­lației din mediul rural, sec. Călimănești, Olănești, Sinaia, Bușteni, Predeal­ etc.), beneficiind, totodată, de re­ducere la jumătate de preț pentru transportul precum și de tariful C.F.R., redus introdus pe timpul sezonului rece. Informații suplim­­en­­tare, la Agenția județeană — telefon 1361. , , , afluența de călători este mai mare­ (tif­ z special ,pe traseele din zona de șes)­ s-a luat ini­țiativa introducerii unor au­tobuze suplimentare pe ru­tele Țibucani, Mărgineni,­­ Crăcăoani și Iași. Față de­ perioadele anterioare, săptă­­mînal, călătorii sîunt deser­viți pe aceste trasee de a­­proximativ 20 de autobuze,­ în plus, înlăturîndu-se ast­­fel aglomerația. NOI UNITĂȚI S.R.V.A. In vederea valorificării, în con­diții mai bune a ambalaje­i lor de la cetățeni (sticle, bor­cane etc.) I.R.V.A. a luat­ măsura înfințării unor noii unități. In acest scop s-au­ primit două chioșcuri care vor fi instalate ,în curînd în, piețele din Piatra Neamț și­ Bicaz. Locuri la odihnă și tratament Breviar cetățenesc J­I De la A. S. Loto-Pronosport La Concursul speciali, Pro­­noexpres nr. 41 din 8 octom­brie a.c. au fost extrase ur­mătoarele numere : Extragerea I , 40, 32, 18, 27, 3, 35. Extragerea a II-a : 23, 40, 36, 14, 1, 43, 35. Extragerea a III-a : 2, 37, 1, 25, 45. Extragerea a IV-a : 3, 18, 23, 8, 15, 33, 28. Extragerea a V-a: 2, 7, II, 43, 35, 1, 4. Extragerea a VI-a : 43, 5, 33, 29, 9, 37, 36. Fond de premii s 1.946.190 lei. Vă comunicăm numele cî­­torva fericiți cîștigători din județul nostru, intrați de curînd în posesia unor sume importante, jucînd la siste­mul lor în plic : Zissu Simon, din Piatra Neamț — 10.000 lei, Constantin Trifan din comuna Urecheni­— 10.000 lei și Gh. Ioniță din Tîrgu Neamț — 5.000 lei. Și dumneavoastră puteți obține cîștiguri, participind cu regularitate la sistemele anunțate de A. S. Loto Pro­ > nosport. Raidul nostru a început de la depozitul de combustibil. Lemne sunt în cantități sufici­ente, brichetele se vînd. La șe­ful depozitului, C. Pal­olea, am găsit o planificare care permite onorarea în termen a cerințelor tuturor posesorilor de cartele. Pentru a nu­­ purta oamenii pe drumuri, casierii se deplasează la fabricile de cherestea din apropiere, de unde se ridică deșeurile. Trans­portul e asigurat prin căruțele C.A.P. oraș Tg. Neamț, la pre­țuri convenabile, evitîndu-se astfel orice posibilitate de spe­culă, în condică — nici o re­­clamație. E bine. Bine a făcut față și Co­operativa orășenească de consum la necesitățile de în­ceput de an școlar. Copiii, ti­neretul găsesc în magazine și librării tot ce le trebuie. Dar această mare unitate co­operatistă, care la Tîrgu Neamț înlocuiește comerțul de stat și care și-a luat sarcina să aprovizioneze populația o­­rașului de la țigări pînă la îm­brăcăminte, alimente, obiecte de uz casnic și materiale de construcție, nu răspunde tot­deauna „prezent“ solicitărilor. Am intrat în magazinul „Me­­talo-chimice“ de pe strada „30 Decembrie“. Evident, se cereau în primul rînd mărfuri de se­zon și tradiționale. Multe însă nu erau în magazin, deși în depozitul cooperativei s-ar fi găsit. Iată parte din lista inexistențelor : borcane de sticlă, damigene de 50 litri, lighene de tot felul, oale mari, sticlă ornament, vopsele ver­nil și negru căutate în partea locului, ceară de parchet. Am aflat că Filipop Tîrgu Neamț (director, Carol Izrael) în loc să descarce la magazin parte din mărfurile pe care le aduce din gara Pașcani, le poartă mai întîi pe la depozitul aflat la cîțiva kilometri depărtare. De circa 4 luni nu se găsesc ser­vicii de cafea deși alte județe (Iași, după cum mi s-a spus), au cantități disponibile. Ba în­tr-o perioadă au lipsit și țigă­rile Carpați. La magazinul alimentar din piață, aceeași lipsă de mărfuri mai des cerute. Sorturile de dulciuri erau puține. Lipseau pînă și banalele „Eugenia“. De altfel, în ce privește mărfurile alimentare, atît Filcoop cît și conducerea cooperativei (pre­ședinte, Gh. Andron), ar dis­pune de posibilități de apro­vizionare pe care însă nu le valorifică. La Consiliul popu­lar orășenesc am aflat că Fil­ioop are repartiție de pește proaspăt. Acesta însă­ trebuie adus. Cineva deci, trebuie să se ocupe. La fel ar putea să achiziționeze porci pentru tă­iere, după cum cooperativa ar putea desface păsări din achi­ziții pentru a suplini lipsa de carne de vită din unele zile Chiar cînd a fost adusă o can­titate de brînză de Moldova, ea n-a fost dată imediat în consum și asta, după cîte am aflat, din vina merceologilor. Există părerea că munca mer­ceologilor cooperativei nu este încă bine organizată, că ei ar trebui să răspundă nu numai de unele sorturi de mărfuri, ci și de anumite grupe de ma­gazine care în acest fel și-ar putea îmbunătăți activitatea. De un nivel scăzut, sub orice critică, este la Tîrgu Neamț desfacerea legumelor prin u­­nitățile I.L.F. La data raidului­ nostru, în unitățile I.L.F. din piață nu e­­xistau cartofi, ardei, varză, ceapă, roșii. La unitatea nr. 1 din­ centru se găseau cartofi și ceapă ... verde, încolo, raf­turile erau aproape goale. La aceeași oră, în depozitul cen­trului de legume și fructe se­­ găseau aproape de toate. Cele 8 tone de roșii țipau parcă săt fie grabnic vîndute. Acum, ca și altă dată, am avut impre­sia­ că C. Ocheam, șeful cen­trului, nu-și­ exercită autorita­tea­­ necesară asupra subalter­nilor, , care sunt datori, să a­­provizioneze , în permanență toate unitățile. Am rămas, sur­prinși, că în­ timp ce la maga­zineu­ I.S.F. nu găseai‘O­ sin­gură varză sau­ un kilogram de ardei, la Magazinul de­ prezen­tare și desfacere, al cooperati­velor agricole­ de producție, CAP Urecheni,­­trimisese varză și ardei foarte frumoși- L-am întrebat pe șeful centrului­­ de legume și fructe care e miste­rul. — Noi n-am avut ieri în gra­fic să aducem varză. Vom a­­duce. " El ni s-a plîns în continuare că unele C.A.P. încalcă disci­plina contractuală. Se­­ pare că în această pro­blemă, U. J. C. A. P. ’ Neamț va trebui să­ acțioheze. ‘ Dar ,nu e mai puțin adevărat că există produse în cooperativele agri­cole pe care CSE Tîrgu Neamț nu le ridică la timp, deși este așteptat s-o facă.. . " Socotim necesar să subli­niem în încheierea acestor rîn­duri 'că pentru îmbunătățirea aprovizionării de toamnă-iarnă la Tîrgu Neamț, Consiliul popular orășenesc va trebui să intervină cu­­ toată autorita­tea și competența La Tirgu Neamț J|NJ||[|j|||||[ APROVIZIONĂRII SCÎRTIFE

Next