Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-11-21 / nr. 854
I Pag. 2 CEAHLĂUL s Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 COMANDANTUL DE PIONIERIPERSONALITATE COMPLEXĂ, INTR-O ACTIVITATE MULTILATERALĂ Model de demnitate, înaltă ținută morală, responsabilitate La discuția noastră participă Ion Postelnicu, vicepreședinte al Consiliului Județean al Organizației pionierilor, Ecaterina Măgirescu, comandantă de detașament la Școala generală nr. 7 Roman, Eugenia Mironescu, președinta Consiliului municipal al Organizației pionierilor Roman, Ionel Apetroaie, președintele Consiliului municipal al Organizației pionierilor Piatra Neamț, Emil Popa comandantul, unității de pionieri de la Școala generală nr. 14 Roman, Eugen Ghiurea, profesor Liceul pedagogic Piatra Neamț, Alexandru Țăranu, profesor Casa pionierilor tra Neamț și loan Călin, Piacomandantul unității de pionieri de la Școala generală nr. Piatra Neamț. A condus discuția: Panaite Gorgos, șeful comisiei metodice a Consiliului județean al Organizației pionerilor. P. Gorgos : „Unul din factorii de bază ai activității pionierești este comandantul, în special de detașament. De modul cum va ști acesta să conducă întreaga activitate, să se apropie de copii, pionierii vor căpăta răspunsuri la multe întrebări de viață, vor participa cu interes la acțiunile menite să le dezvolte orizontul de cunoștințe, să le formeze trăsăturile de caracter. Să discutăm deci despre personalitatea comandantului, de pionieri, privită în contextul datoriilor ce revin pedagogului unei școli socialiste, în ansamblul relațiilor societății noastre“. I. Apetroaie ” .Un comandant cu personalitate e un cadru didactic într-o muncă de cunoscător, un pasionat al activității pionierești. Comandantul și dascălul formează o unitate inseparabilă. Laturile se completează. Personalitatea este conturată de dorința de a duce muncă de educație“. P. Gorgos — „Personalitatea comandantului apare în relațiile sale cu copiii, se detașează în modul în care știe să creeze personalități“. I. Apetroaie — „Comandantul trebuie să știe nu numai să conducă, ci în primul tind să formeze conducători, să-i învețe pe copii să acționeze. Așa procedează un profesor bun, un comandant bun“. Eug. Mironescu — „Profesorii buni la catedră sunt buni și în activitatea pionerească, deși munca cu pionierii este mai grea, solicită mai mult suflet, mai multă inițiativă.“ I. Călin — „Profesorul nu poate avea două fețe. Dacă va fi bun la catedră, el va ține la prestigiul său și în activitatea pionerească“. Eug. Mironescu — „Un profesor este cu adevărat bun, superior, atunci cînd este exigent cu întreaga sa activitate didactică, cînd este cuprins de o puternică sete de cunoaștere, de o preocupare continuă pentru noutăți, de dorința de face o muncă interesantă, a atractivă.“ P. Gorgos — „Cred că nu poate fi trăsătură de caracter mai negativă pentru un comandant de pionieri decit indiferența, indolența“. Eug. Mironescu — „Dacă comandantul va fi stăpînit de o asemenea stare, și pionierii se vor comporta la fel. Activitatea comandantului, felul lui de a fi se reflectă în activitatea detașamentului, așa cum scrisul învățătorului se reflectă în scrisul elevului“. I. Postelnicu — „Rezultă ca o îndatorire a consiliilor pionierești, formarea comandanților de pionieri“. I Călin — ....Care să știe să dinamizeze colectivele pe care le conduc. Pentru aceasta ei înșiși trebuie să fie niște entuziaști“. Impetroaie — „E adevărat, însușirea de a dinamiza este foarte importantă dar trebuie să știi spre ce activitate să atragi pe copii. Inițiativa copilului nu trebuie înțeleasă ca libertinism. Activitatea pionierească nu se face numai pentru educație ci și pentru instrucție, ea trebuie să completeze procesul de învățămînt, să îmbogățească cunoștințele.“ Emil Popa — „De comandantul trebuie să aceea, aibă o cultură temeinică, multilaterală. El trebuie să satisfacă curiozitățile pionierilor, în cadrul detașamentului activitățile pionierești trebuie diversificate datorită diferențierii aptitudinilor, dorințelor și intereselor copiilor. Or, satisfacerea unei game atît de largi de cerințe determină orientarea multilaterală a organizatorului. El nu poate rămîne în limitele unei specialități pentru care este calificat profesional“. Ecat. Măgirescu — „Completînd cele spuse de colegul nostru, aș spune că comandantul este dator să găsească ceea ce este specific vîrstei, să găsească noi și noi forme de organizare a activității.“ Alex. Țăranu — „Nu numai atît, ci să se afle mereu în actualitate* Ecat. Măgirescu — „Dar pe lîngă o informare la zi, aflată din reviste de specialitate, el trebuie să cunoască rezultatele colegilor, să facă schimb de păreri“. I. Călin — „Prin toate acestea, să fie un model de viață, model care să fie urmat de copii“. Alex. Țăranu — „Pentru aceasta el va trebui să rămînă mereu tînăr". I. Călin — „Și să aibă mult spirit organizatoric, fantezie in acțiuni, care să „molipsească“ pe copii, să le dea aripi pentru a zbura sub privirile lui“. I. Postelnicu — „Aceste cerințe spuse de dumneavoastră, pentru un comandant, corespund exigențelor muncii pionierești actuale. Eu aș adăuga la acestea și faptul că un comandant de pionieri are personalitate atunci cînd acțiunile sale corespund necesităților perioadei respective. Trebuie să ținem cont însă de realitatea că pentru detașamente, acolo unde se duce de fapt munca cu pionierii, comandanții nu sunt aleși, ci capătă această misiune în mod automat învățătorii și profesorii diriginți. Ecat. Măgirescu — „Un studiu atent asupra personalității comandanților scoate în evidentă existentă mai multor tipuri. Din păcate, trebuie să recunoaștem că mai există indiferenți, dogmatici. De multe ori întîlnim și neinițiați. Este o apariție care nu poate să dăinuie mult timp. Neinițiatul trebuie să învețe, să se pregătească. Eugen Ghiurea — „Personalitatea comandantului se formează în școală, la liceul pedagogic se face înarmarea elevilor cu cunoștințele pionierești. Se fac asistențe, instruiri, se conduc activitățile pionierești. Ar fi bine însă ca în programa școlară să se prevadă ore de practică pedagogică pentru activitățile pionerești. P. Gorgos — „Desprindem din discuția noastră strînsa legătură dintre personalitatea comandantului de pionieri și personalitatea umană in socialism. Cerințele unui comandant derivă din cerințele etice ale cetățeanului patriei noastre pe care trebuie să-l caracterizeze dragostea de patrie, participarea la viața colectivității, înalta ținută morală, responsabilitate și demnitate în viață, trăsături pe care să le insufle noii generații“. Ion Postelnicu —• „Da, dar comandantul trebuie să aibă ceva în plus, tocmai trăsăturile arătate mai înainte care să fie însoțite întotdeauna cu o profundă dragoste față de copii — să fie un părinte, un părinte bun, exigent, care să-și vadă copiii urcînd dorește cele mai înalte trepte ale științei, culturii, să fie model de corectitudine. Discuție consemnată de prof. Emil BUCUREȘTEANU In orientarea și corelarea muncii educative pionierești cu cea din școală, trebuie să se aibă în vedere colaborarea dintre conducerea școlii, membrii consiliului profesoral și membrii consiliului pionieresc, colaborare care se reflectă prin planificarea și programarea activităților. Dacă planul de muncă al școlii nu se poate confunda cu planul de muncă al consiliului pionieresc, atunci nici nu se pot rupe unul de altul. Dacă problemele luate spre finalizare se aseamănă sau se confundă, uneori, mijloacele de realizare a lor sunt trebuie să fie diferite, în funcie de specificul activității : școală — organizație de pionieri. Cercetînd, observînd și analizînd raportul stabilit între școală și organizația de pionieri de la școlile 1 Bicaz-liceu, Mădei, Dobreni, Bistrița, Zănești, I, nr. 1 și 5 Tîrgu Neamț, nr. 1 și 5 Roman, nr. 20 și 4 Piatra Neamț, Săbăoani, Gîrcina, Dochia, Gherăești s-a ajuns la următoarea concluzie : cu cît există o mai strînsă legătură între școală și organizația de pionieri, între director și comandantul de unitate, cu atit ajutorul dat de organizație școlii este mai mare, mai eficient, real și concret și invers. Activitatea internă a consiliilor pionierești din școli se realizează prin diverse forme ale muncii metodice: țele de lucru, studierea școliiiunor probleme ale muncii pionierești, schimbul de experiență, sprijinul activității din cadrul detașamentelor și unității, colaborarea cu comisiile metodice din școală, organizația de U.T.G., comitetele de părinți, întreprinderi etc. Ședințele de lucru ca formă organizatorică creează posibilitatea unui control intern, reciproc al membrilor consiliului asupra activității și felului de a gîndi și a aprecia munca cu pionierii. S-a observat că aceste ședințe generează schimburi de idei, de experiență, oferă prilejul emiterii unor păreri originale, al formulării unor soluții pe baza unor reflecții adînci și al unei experiențe bogate. Citez în această direcție stilul de muncă al consiliilor pionierești de la școlile Mastacăn-Borlești, Bicaz — liceu, nr. 14 și 3 Roman, Rediu, nr. 5 Tirgu Neamț, Stejaru, Ceahlău. Aceleași consilii acționează ca organe de sine stătătoare, stabilind just relațiile dintre comandant și ceilalți membri ai consiliului. Problemele de perspectivă, chibzuite de toți membrii consiliului, sînt corelate cu sarcinile imediate și permanente ale organizației. Atunci cînd consiliul aprobă planul său sau programul de activitate al unității, el stabilește și cadrul în care trebuie să activeze fiecare membru. O altă atribuție principală a consiliului pionieresc se referă la popularizarea și generalizarea experienței pozitive. Există în general, la mulți inimoși și talentați comandanți o activitate deosebită dar care este necunoscută chiar la nivelul aceleiași școli sau comune. Este indicat ca această experiență să fie popularizată prin activități practice care oferă posibilitatea cunoașterii pe viu a tehnicii și conținutul diferitelor genuri de activitate. prof. Panaite GORGOS, șeful Comisiei metodice a Consiliului județean al Organizației pionierilor Neamț Debuturi Detașamentul clasei a lll-a C de la Școala generală nr.4 din Piatra Neamț , abia luase ființă. Pionierii doreau ca primele activități să fie alt mai frumoase, să le țină minte mult timp. Intri au făcut cunoștință cu viatarul lor, muncitorilor din martieprintr-o vizită la fabrica „Comuna din Paris“. De la inginerul S. Bureuleț și de la alți salariați au înțeles cum se fabrică hârtia pe care scriu. Au hotărlt apoi să facă o vîzită la o mare familie de cooperatori. Au stabilit, la propunerea comandantei, să meargă la Tibuaani. Și autobuzul I.T.A. si lasă Intr-o dimineață Însorită In fața birourilor cooperativei din Tibuaani. Aici ii aștepta pe micii vizitatori. Însuși președintele cooperativei, tovarășul Gheorghe Maftei, despre care copiii aflaseră multe lucruri frumoase. Mai pe larg despre viața lui, despre cooperativa pe care o Conduce avea să se vorbească chiar el. Micii oaspeți ascultau cu atenție și din când Inalid se auzeau cuvinte de mirare. Era vorba despre producția în cifre obținută de cooperativă și care lor li se părea deosebit de mare. Insă președintele nu era prea mulțumit și spunea că omul trebuie să tindă întotdeauna spre mai bine... Vizita care au făcut-o apoi la sectoarele zootehnice, la silozuri, avea să le completeze cunoștințele despre viața și munca In cooperativa agricolă de producție. Consiliul pionieresc din școli FOR METODIC DE ACTIVITATE w FTT în Piatra Neamț. Casa pionierului Întîlnire cu Gh. Maftei, președintele CAR Țibucaci. Bzeniai CONCURS PE TEME DE CIRCULAȚIE. Cit de importantă este respectarea regulilor de circulație o știe oricine. Ca să le respecți, trebuie mai întîi să le cunoști. O inițiativă a Consiliului ____________ . i municipal al Organizației lor de la Școala generală Dumi ........... J *“ pionierilor, sprijinit de Serviciul de circulație al municipiului Piatra Neamț vine să faciliteze cunoașterea regulilor de circulație de către copii. Este vorba de organizarea unui concurs pe teme de circulație, cu participarea patrulelor școlare, întrecerea se desfășoară pe mai multe faze — unități, interunități și finală. Echipajele au și trecut la studierea materialului bibliografic și la primele întreceri, pionierii fiind animați și de premiile importante ce le acordă organizatorii concursului. TETRATLON — FAZA DE MUNICIPIU. Recent, a avut loc faza pe municipiu (Piatra Neamț) a concursului de tetratlon (alergare-viteză, săritură-lungime și înălțime, aruncarea cu mingea de oină). Clasamentul: I. Școala generală nr. 4 ; II. Școala generală nr. 3; III. Școala generală nr. 8. II EXCURSIE. Zi cețoasă de toamnă, dar inimile copii-brava Roșie sunt pline de speranțe și bucurii pentru că merg într-o excursie — „La culorile toamnei“. Planul excursiei a fost cunoașterea părții de nord-est a dealului Cernegura prin explicarea de către profesorii de calitate a fenomenelor speeroziune, profile de sol, de faunei mici, a florei speciafice acestor locuri. S-a făcut și orientare în teren cu și fără busolă. Sus pe culme, de unde se vede anexa Văleni, s-a vorbit copiilor despre Gh. Asachi, cel care a construit o moară de hîrtie în această localitate. (Din corespondența lui M. Cehan, președinte de unitate). \ Radio BUCUREȘTI SIMBATA 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL 15 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical; 19 Gazeta radio; 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri populare; 19.55 Tableta de seară de Fănuș Neagu ; 22.05 Handbal ; 20.30 Zece melodii preferate ; 21 In jurul globului ; 21.20 Moment poetic ; 21.35.Solistul serii — Johnny Dorelli ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Dansați în ritmul preferat; 23 Expres melodii; 0.05 — 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Viața muzicală a orașului Sibiu ; 15.30 Interpreți de muzică populară ; 16 Radiojurnal ; 16.20 Concertul în La major pentru clarinet și orchestră de Mozart; 16.50 Muzică populară ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Publicitate radio ; 19 Revista șlagărelor; 19.30 Bibliotecă de poezie românească ; 19.50 Noapte bună copii ; 20 Festival muzical internațional Bayreuth — 1970 ; 22.15 Patru piese pentru pian de Adrian Rațiu ; Sonata pentru clarinet solo de Liviu Dandara ; 23.05 Sînt compozitor: Serghei Prokofiev ; 24 — 1 Ofranda muzicală de Johann Sebastian Bach. DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineții; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Melodii distractive; 7.35 Răsună cîntecul și jocul pe întinsul patriei; 8.00 Sumarul presei; 8.10 Avanpremieră cotidiană ; 8.22 Ilustrate muzicale oferite de soliști care ne-au vizitat țara; 9.00 Radiomagazinul femeilor; 9.30 Ora satului; 10.00 Cavalcada ritmurilor; 11.15 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 12.00 De toate pentru toți; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Melodii interpretate de formația Jethro Tull ; 13.30 Unda veselă; 14.00 Orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii ; 14.15 Sport și muzică. PROGRAMUL II 8.05 Teatru radiofonic pentru copii; 9.00 Avanpremieră cotidiană ; 9.12 Caleidoscop muzical ; 9.50 Program de cîntece; 10.00 Opera și cele cinci necunoscute; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Transmisiunea concertului corului și orchestrei simfonice a Filarmonicii .Banatul din Timișoara; 13.00 Mozaic muzical; 14.05 Cine știe cîștigă; 14.35 Albumul vocilor celebre. IAȘI SÎMBATA 21 NOIEMBRIE Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.05 , Estrada zilei ; 17.30 Dialog cu ascultătorii ; 17.45 Nestemate folclorice ; 18 Radioancheta noastră ; 18.20, Univers muzical ; 19 Radio- jurnal ; 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe) ; 19.30 Lecturi dramatizate „Pădurea nebună“, de I. Stancu ; 22.20 Selecțiuni din opereta „Țara surîsului“, de Lehar ; 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi. Dumitru Bughici ; 20.50 Zece minute în compania muzică ușoară cîntăreței de Anda Călugăreanu ; 21 Buletin de știri; 21.05 Invitație la dans ; 21.30 Arte plastice ; 21.40 Invitație la dans (continuare). DUMINICA. 22 NOIEMBRI Program de dimineață 7 Buletin de știri ; 7.05 Matineu muzical; 7.30 Satul românesc contemporan ; 7.50 Asta-i hora horelor; 8 Buletin de știri ; 8.05 Raliul melodiilor ; 8.30 Cutezătorii. SÎMBATA 21 NOIEMBRIE In jurul orei 8.30 — Transmisiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bîulgaria. 17. Deschiderea emisiunii Emisiune in limba germană : 18.10 Publicitate ; 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara băieți ! ; Emisiune de Maria Moscu și Eugen Todoran ; 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 Handbal masculini România — Iugoslavia repriza a II-a. Transmisiune de la Cluj ; 20.30 Teleenciclopedia ; 21.30 Film serial i Incoruptibilii. Coniacul de Bouverais ; 22.20 Telejurnalul de noapte ; 22.30 Comici vestiți ai ecranului. Chariot. 23 Gîntec de dor ; 23.30 închiderea emisiunii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramică .De șapte ori șapte” — producție a studiourilor Italiene pe ecran cinemascop I o poveste plină de umor și ironie pe marginea unei evadări și a unei escrocherii fabuloase (10 t 09 ! 117 | 19 ! 21). — Pietricica : „Sentința* — coproducție româno-maghiaro-slovacă, reînviind pe ecran războiul țărănesc condus de Gh. Doja, în completarea «Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Austria“ (10,30; 14,30; 17.30; 20). ROMAN —23 August* ,Dragoste și viteză* — film spaniol în care apar doi tineri cîntăreți — Peret și Nieves Navarro — Intr-o poveste de dragoste cu peripeții, ceva haz și multă muzică (15. »7 19. 21). — Victoria „Prieteni fără grai“ — coproducție româno-canadiana in regia lui Paul Fritz Nemeth și Gheorghe Turcu ; iată și cițiva din interpreții filmului : Gheorghe Mihăilescu — Brăila Draga Olteanu. Dorin Dron Tony Kramreither (14, 16 18, 20). TIRGU NEAMȚ - Victoria : .Dansînd sirtaki* — comedie muzicală care vă propune citeva minute de destindere in tovărășia dansului și cîntecului grecesc (16, 18, 20). STARCAU: .Sezon mort" — producție a studiourilor sovietice; film de aventuri de coloratură polițistă inspirat din activitatea agenților Serviciului de informație sovietic (16, 18, 20). LOTO la tragerea lOTO din 20 noiembrie 1970, au fost extrase din urnă următoarele numere : Extragerea I: 1, 82, 2, 147, 11, 30, 85, 52. Fond de premii: 553.120 lei. Extragerea a II-a: 66, 22, 42, 74, 88, 5576 Fond de premii: 498.395 lei. I Ei III I 1