Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-21 / nr. 854

I Pag. 2 CEAHLĂUL s Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 COMANDANTUL DE PIONIERI­­PERSONALITATE COMPLEXĂ, INTR-O ACTIVITATE MULTILATERALĂ Model de demnitate, înaltă ținută morală, responsabilitate La discuția noastră par­ticipă Ion Postelnicu, vi­cepreședinte al Consiliului Ju­dețean al Organizației pionie­rilor, Ecaterina Măgirescu, comandantă de detașament la Școala generală nr. 7 Roman, Eugenia Mironescu, președin­ta Consiliului municipal al Organizației pionierilor Ro­man, Ionel Apetroaie, preșe­dintele Consiliului municipal al Organizației pionierilor Pia­tra Neamț, Emil Popa coman­dantul, unității de pionieri de la Școala generală nr. 14 Ro­man, Eugen Ghiurea, profesor Liceul pedagogic Piatra Neamț, Alexandru Țăranu, pro­fesor Casa pionierilor tra Neamț și loan Călin, Pia­co­mandantul unității de pionieri de la Școala generală nr. Piatra Neamț. A condus discu­­­ția: Panaite Gorgos, șeful co­misiei metodice a Consiliului județean al Organizației pio­­nerilor. P. Gorgos : „Unul din fac­torii de bază ai activității pio­nierești este comandantul, în special de detașament. De mo­dul cum va ști acesta să con­ducă întreaga activitate, să se apropie de copii, pionierii vor căpăta răspunsuri la multe în­trebări de viață, vor participa cu interes la acțiunile menite să le dezvolte orizontul de cunoștințe, să le­­ formeze­­ tră­săturile de caracter. Să discu­tăm deci despre personalitatea comandantului,­­ de pionieri, privită în contextul datoriilor ce revin pedagogului unei școli socialiste, în ansamblul relații­lor societății noastre“. I. Apetroaie ” .Un coman­dant cu personalitate e un ca­dru didactic într-o muncă de cunoscător, un pasionat al activității pionierești. Coman­dantul și dascălul formează o unitate inseparabilă. Laturile se completează. Personalitatea este conturată de dorința de a duce muncă de educație“. P. Gorgos — „Personalitatea comandantului apare în rela­țiile sale cu copiii, se deta­șează în modul în care știe să creeze personalități“. I. Apetroaie — „Comandan­tul trebuie să știe nu numai să conducă, ci în primul tind să formeze conducători, să-i învețe pe copii să acționeze. Așa procedează un profesor bun, un comandant bun“. Eug. Mironescu — „Profe­sorii buni la catedră sunt buni și în activitatea pionerească, deși munca cu pionierii este mai grea, solicită mai mult su­flet, mai multă inițiativă.“ I. Călin — „Profesorul nu poate avea două fețe. Dacă va fi bun la catedră, el va ține la prestigiul său și în activi­tatea pionerească“. Eug. Mironescu — „Un pro­fesor este cu adevărat bun, superior, atunci cînd este exi­gent cu întreaga sa activitate didactică, cînd este cuprins de o puternică sete de cunoaștere, de o preocupare continuă pen­tru noutăți, de dorința de face o muncă interesantă, a­ a­tractivă.“ P. Gorgos — „Cred că nu poate fi trăsătură de caracter mai negativă pentru un coman­dant de pionieri decit indife­rența, indolența“. Eug. Mironescu — „Dacă co­mandantul va fi stăpînit de o asemenea stare, și pionierii se vor comporta la fel. Activita­tea comandantului, felul lui de a fi se reflectă în activita­tea detașamentului, așa cum scrisul învățătorului se reflec­tă în scrisul elevului“. I. Postelnicu — „Rezultă ca o îndatorire a consiliilor pio­nierești, formarea comandan­ților de pionieri“. I Călin — ....Care să știe să dinamizeze colectivele pe care le conduc. Pentru aceas­ta ei înșiși trebuie să fie niș­te entuziaști“. I­mpetroaie — „E adevărat, însușirea de a dinamiza este foarte importantă dar trebuie să știi spre ce activitate să a­­tragi pe copii. Inițiativa copi­lului nu trebuie înțeleasă ca libertinism. Activitatea pionie­rească nu se face numai pen­tru educație ci și pentru in­strucție, ea trebuie să comple­teze procesul de învățămînt, să îmbogățească cunoștințele.“ Emil Popa — „De comandantul trebuie să aceea, aibă o cultură temeinică, multila­terală. El trebuie să satisfacă curiozitățile pionierilor, în ca­drul detașamentului activită­țile pionierești trebuie diversi­ficate datorită diferențierii ap­titudinilor, dorințelor și inte­reselor copiilor. Or, satisface­rea unei game atît de largi de cerințe determină orientarea multilaterală a organizatoru­lui. El nu poate rămîne în li­mitele unei specialități pentru care este calificat profesional“. Ecat. Măgirescu — „Com­­pletînd cele spuse de colegul nostru, aș spune că comandan­tul este dator să găsească ceea ce este specific vîrstei, să gă­sească noi și noi forme de or­ganizare a activității.“ Alex. Țăranu — „Nu numai atît, ci să se afle mereu în ac­tualitate* Ecat. Măgirescu — „Dar pe lîngă o informare la zi, aflată din reviste de specialitate, el trebuie să cunoască rezulta­tele colegilor, să facă schimb de păreri“. I. Călin — „Prin toate aces­tea, să fie un model de via­ță, model care să fie urmat de copii“. Alex. Țăranu — „Pentru a­­ceasta el va trebui să rămînă mereu tînăr". I. Călin — „Și să aibă mult spirit organizatoric, fantezie in acțiuni, care să „molipseas­că“ pe copii, să le dea aripi pentru a zbura sub privirile lui“. I. Postelnicu — „Aceste ce­rințe spuse de dumneavoastră, pentru un comandant, cores­pund exigențelor muncii pio­nierești actuale. Eu aș adău­ga la acestea și faptul că un comandant de pionieri are personalitate atunci cînd acți­unile sale corespund necesită­ților perioadei respective. Tre­buie să ținem cont însă de realitatea că pentru detașa­mente, acolo unde se duce de fapt munca cu pionierii, co­mandanții nu sunt aleși, ci ca­pătă această misiune în mod automat învățătorii și profeso­rii diriginți. Ecat. Măgirescu — „Un stu­diu atent asupra personalității comandanților scoate în evi­dentă existentă mai multor ti­puri. Din păcate, trebuie să recunoaștem că mai există in­diferenți, dogmatici. De multe ori întîlnim și neinițiați. Este o apariție care nu poate să dăinuie mult timp. Neiniția­tul trebuie să învețe, să se pre­gătească. Eugen Ghiurea — „Persona­litatea comandantului se for­mează în școală, la liceul pe­dagogic se face înarmarea e­­levilor cu cunoștințele pionie­rești. Se fac asistențe, instru­iri, se conduc activitățile pio­nierești. Ar fi bine însă ca în programa școlară să se preva­dă ore de practică pedagogică pentru activitățile pionerești. P. Gorgos — „Desprin­dem din discuția noastră strîn­­sa legătură dintre personalita­tea comandantului de pionie­ri și personalitatea umană in socialism. Cerințele unui co­mandant derivă din cerințele etice ale cetățeanului pa­triei noastre pe care trebuie să-l caracterizeze dragostea de patrie, participarea la viața colectivității, înalta ținută mo­rală, responsabilitate și dem­nitate­­ în viață, trăsături pe care să le insufle noii genera­ții“. Ion Postelnicu —• „Da, dar comandantul trebuie să aibă ceva în plus, tocmai trăsăturile arătate mai înainte care să fie însoțite întotdeauna cu o pro­fundă dragoste față de copii — să fie un părinte, un părinte bun, exigent, care să-și vadă copiii urcînd dorește cele mai înalte trepte ale științei, culturii, să fie model de co­rectitudine. Discuție consemnată de prof. Emil BUCUREȘTEANU In orientarea și corelarea muncii educative pionierești cu cea din școală, trebuie să se aibă în vedere colaborarea dintre conducerea școlii, mem­brii consiliului profesoral și membrii consiliului pionie­resc, colaborare care se reflec­tă prin planificarea și progra­marea activităților. Dacă pla­nul de muncă al școlii nu se poate confunda cu planul de muncă al consiliului pionieresc, atunci nici nu se pot rupe unul de altul. Dacă problemele luate spre finalizare se aseamănă sau se confundă, uneori, mijloace­le de realizare a lor sunt trebuie să fie diferite, în func­­i­­­e de specificul activității : școală — organizație de pio­nieri. Cercetînd, observînd și ana­­lizînd raportul stabilit între școală și organizația de pio­nieri de la școlile 1 Bicaz-liceu, Mădei, Dobreni, Bistrița, Ză­­nești, I, nr. 1 și 5 Tîrgu Neamț, nr. 1 și 5 Roman, nr. 20 și 4 Piatra Neamț, Săbăoani, Gîr­­cina, Dochia, Gherăești s-a a­­juns la următoarea concluzie : cu cît există o mai strînsă le­gătură între școală și organi­zația de pionieri, între director și comandantul de unitate, cu atit ajutorul dat de organiza­ție școlii este mai mare, mai eficient, real și concret și in­vers. Activitatea internă a consi­liilor pionierești din școli se realizează prin diverse forme ale muncii metodice: țele de lucru, studierea școliii­unor probleme ale muncii pionie­rești, schimbul de experiență, sprijinul activității din cadrul detașamentelor și unității, co­laborarea cu comisiile meto­dice din școală, organizația de U.T.G., comitetele de pă­rinți, întreprinderi etc. Ședințele de lucru ca formă organizatorică creează posibi­litatea unui control intern, re­ciproc al membrilor consiliu­lui asupra activității și felu­lui de a gîndi și a aprecia mun­ca cu pionierii. S-a observat că aceste ședințe generează schimburi de idei, de experien­ță, oferă prilejul emiterii unor păreri originale, al formu­lării unor soluții pe baza unor reflecții adînci și al unei ex­periențe bogate. Citez în a­­ceastă direcție stilul de mun­că al consiliilor pionierești de la școlile Mastacăn-Borlești, Bicaz — liceu, nr. 14 și 3 Ro­man, Rediu, nr. 5 Tirgu Neamț, Stejaru, Ceahlău. Aceleași consilii acționează ca organe de sine stătătoare, stabilind just relațiile din­tre comandant și ceilalți mem­bri ai consiliului. Problemele de perspectivă, chibzuite de toți membrii consiliului, sînt corelate cu sarcinile imediate și permanente ale organizației. Atunci cînd consiliul aprobă planul său sau programul de activitate al unității, el stabi­lește și cadrul în care trebuie să activeze fiecare membru. O altă atribuție principală a consiliului pionieresc se refe­ră la popularizarea și genera­lizarea experienței pozitive. Există în general, la mulți inimoși și talentați coman­danți o activitate deosebită dar care este necunoscută chiar la nivelul aceleiași școli sau comune. Este indicat ca a­­ceastă experiență să fie popu­larizată prin activități practice care oferă posibilitatea cu­noașterii pe viu a tehnicii și conținutul diferitelor genuri de activitate. prof. Panaite GORGOS, șeful Comisiei metodice a Consiliului județean al Organizației pionierilor Neamț Debuturi Detașamentul clasei a lll-a C de la Școala generală nr.4 din Piatra Neamț , abia luase ființă. Pionierii doreau ca primele activități să fie alt mai frumoase, să le țină min­te mult timp. Intri au făcut cunoștință cu viata­rul lor, muncitorilor din martie­­printr-o vizită la fa­brica „Comuna din Paris“. De la inginerul S. Bureuleț și de la alți salariați au înțeles cum se fabrică hârtia pe care scriu. Au hotărlt apoi să facă o vî­­zită la o mare familie de co­­operatori. Au stabilit, la pro­punerea comandantei, să meargă la Tibuaani. Și autobu­zul I.T.A. si lasă Intr-o dimi­neață Însorită In fața birouri­lor cooperativei din Tibuaani. Aici ii aștepta pe micii vizita­tori. Însuși președintele coo­perativei, tovarășul­­ Gheorghe Maftei, despre care copiii afla­seră multe lucruri frumoase. Mai pe larg despre viața lui, despre cooperativa pe care o Conduce avea­­ să se vorbească chiar el. Micii oaspeți ascultau cu atenție și din când In­alid se auzeau cuvinte de mirare. Era vorba despre producția în ci­fre obținută de cooperativă­ și care lor li se părea deosebit de mare. Insă președintele nu era prea mulțumit și spunea că omul trebuie să tindă în­totdeauna spre mai bine... Vizita care au făcut-o apoi la sectoarele zootehnice, la silozuri, avea să le completeze cunoștințele despre viața și munca In cooperativa agricolă de producție. Consiliul pionieresc din școli FOR METODIC DE ACTIVITATE w FTT în Piatra Neamț. Casa pionierului Întîlnire cu Gh. Maftei, președintele CAR Țibucaci. ­Bzeniai CONCURS PE TEME DE CIRCULAȚIE. Cit de impor­tantă este respectarea reguli­lor de circulație o știe ori­cine. Ca să le respecți, tre­buie mai întîi să le cunoști. O inițiativă a Consiliului­­ ____________ . i municipal al Organizației lor de la Școala generală Dum­­i ........... J *“­­ pionierilor, sprijinit de Ser­viciul de circulație al mu­nicipiului Piatra Neamț vine să faciliteze cunoaște­rea regulilor de circulație de către copii. Este vorba de organizarea unui concurs pe teme de circulație, cu par­ticiparea patrulelor școlare, întrecerea se desfășoară pe mai multe faze — unități, interunități și finală. Echipa­jele au și trecut la studierea materialului bibliograf­ic și la primele întreceri, pionie­rii fiind animați și de premi­ile importante ce le acordă organizatorii concursului. TETRATLON — FAZA DE MUNICIPIU. Recent, a avut loc faza pe municipiu (Piatra Neamț) a concursu­lui de tetratlon (alergare-vi­­teză, săritură-lungime și înălțime, aruncarea cu min­gea de oină). Clasamentul: I. Școala generală nr. 4 ; II. Școala generală nr. 3; III. Școala generală nr. 8. II EXCURSIE. Zi cețoasă de toamnă, dar inimile copii-brava Roșie sunt pline de speranțe și bucurii pentru că merg într-o excursie — „La culorile toamnei“. Planul excursiei a fost cunoașterea părții de nord-est a dealului Cernegura prin explicarea de către profesorii de c­alitate a fenomenelor spe­eroziune, profile de sol, de faunei mici, a florei speci­a­fice acestor locuri. S-a fă­cut și orientare în teren cu și fără busolă. Sus pe cul­me, de unde se vede anexa Văleni, s-a vorbit copiilor despre Gh. Asachi, cel care a construit o moară de hîrtie în această localitate. (Din corespondența lui M. Cehan, președinte de unitate). \ Radio BUCUREȘTI SIMBATA 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL­­ 15 De la 3 la 7 — emisiu­ne de divertisment muzical; 19 Gazeta radio; 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri populare; 19.55 Tableta de seară de Fănuș Neagu ; 22.05 Handbal ; 20.30 Zece melodii preferate ; 21 In jurul globu­lui ; 21.20 Moment poetic ; 21­.35.Solistul serii — Johnny Dorelli ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Dansați în ritmul preferat; 23 Expres melodii; 0.05 — 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Viața muzicală a orașu­lui Sibiu ; 15.30 Interpreți de muzică populară ; 16 Radio­jurnal ; 16.20 Concertul în La major­ pentru clarinet și orchestră de Mozart; 16.50 Muzică populară ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Publicitate radio ; 19 Revista șlagărelor; 19.30 Bibliotecă de poezie românească ; 19.50 Noapte bună copii ; 20 Festival muzical interna­țional Bayreuth — 1970 ; 22.15 Patru piese pentru pian de Adrian Rațiu ; Sona­ta pentru clarinet solo de Liviu Dandara ; 23.05 Sînt compozitor: Serghei Proko­fiev ; 24 — 1 Ofranda mu­zicală de Johann Sebastian Bach. DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineții; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Melo­dii distractive; 7.35 Răsună cîntecul și jocul pe întinsul patriei; 8.00 Sumarul pre­sei; 8.10 Avanpremieră coti­diană ; 8.22 Ilustrate muzi­cale oferite de soliști care ne-au vizitat țara; 9.00 Ra­­diomagazinul femeilor; 9.30 Ora satului; 10.00 Cavalcada ritmurilor; 11.15 Întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat; 12.00 De toate pentru toți; 13.00 Ra­diojurnal; 13.15 Melodii in­terpretate de formația Jethro Tull ; 13.30 Unda veselă; 14.00 Orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii ; 14.15 Sport și muzică. PROGRAMUL II 8.05 Teatru radiofonic pentru copii; 9.00 Avanpremieră co­tidiană ; 9.12 Caleidoscop mu­zical ; 9.50 Program de cîn­­tece; 10.00 Opera și cele cinci necunoscute; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Transmisiunea concertului corului și orches­trei simfonice a Filarmonicii .Banatul­ din Timișoara; 13.00 Mozaic muzical; 14.05 Cine știe cîștigă; 14.35 Al­bumul vocilor celebre. IAȘI SÎMBATA 21 NOIEMBRIE Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.05 , Estrada zilei ; 17.30 Dialog­­ cu ascultătorii ; 17.45 Nes­­­temate folclorice ; 18 Radio­­ancheta noastră ; 18.20, Univers muzical ; 19 Radio-­ jurnal ; 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe) ; 19.30 Lecturi dramatizate „Pădurea nebună“, de I. Stancu ; 22.20 Selecțiuni din opereta „Țara surîsului“, de Lehar ; 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi. Dumitru Bughici ; 20.50 Zece minute în compania muzică ușoară cîntăreței de Anda Călu­găreanu ; 21 Buletin de știri; 21.05 Invitație la dans ; 21.30 Arte plastice ; 21.40 Invita­ție la dans (continuare). DUMINICA. 22 NOIEMBRI Program de dimineață 7 Buletin de știri ; 7.05 Matineu muzical; 7.30 Satul românesc contemporan ; 7.50 Asta-i hora horelor; 8 Buletin de știri ; 8.05 Raliul melodiilor ; 8.30 Cutezătorii. SÎMBATA 21 NOIEMBRIE In jurul orei 8.30 — Trans­misiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, care a fă­cut o vizită oficială de prie­tenie în Republica Populară Bîulgaria. 17. Deschiderea emisiunii Emisiune in limba germană : 18.10 Publicitate ; 18.15 Bună seara, fete ! Bună sea­ra băieți ! ; Emisiune de Maria Moscu și Eugen Todoran ; 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru­­ cei mici; 19.30 Tele­jurnalul de seară; 20 Hand­bal masculini România — Iugoslavia­­ repriza a II-a. Transmisiune de la Cluj ; 20.30 Tele­enciclopedia ; 21.30 Film serial i Incoruptibilii. Coniacul de Bouverais ; 22.20 Telejurnalul de noapte ; 22.30 Comici vestiți ai ecranului. Chariot. 23 Gîntec de dor ; 23.30 închiderea emisiunii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pa­noramic­ă .De șapte ori șapte” — producție a studio­urilor Italiene pe ecran cine­mascop I o poveste plină de umor și ironie pe marginea unei evadări și a unei escro­cherii fabuloase (10 t 09 ! 117 | 19 ! 21). — Pietricica : „Sentința* — coproducție româno-ma­­ghiaro-slovacă, reînviind pe ecran războiul țărănesc con­dus de Gh. Doja, în comple­­tarea «Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Aus­tria“ (10,30; 14,30; 17.30; 20). ROMAN —­­23 August* ,­­Dragoste și viteză* — film spaniol în care apar doi ti­neri cîntăreți — Peret și Nieves Navarro — Intr-o poveste de dragoste cu peri­peții, ceva haz și multă muzică (15. »7 19. 21). — Victoria­­ „Prieteni fă­ră grai“ — coproducție ro­­mâno-canadiana in regia lui Paul Fritz Nemeth și Gheor­­ghe Turcu ; iată și cițiva din interpreții filmului : Gheor­ghe Mihăilescu — Brăila Draga Olteanu. Dorin Dron Tony Kramreither (14, 16 18, 20). TIRGU NEAMȚ - Victo­ria : .Dansînd sirtaki* — co­medie muzicală care vă pro­pune citeva minute de des­tindere in tovărășia dansu­lui și cîntecul­ui grecesc (16, 18, 20). S­TARCAU: .Sezon mort" — producție a studiourilor sovietice; film de aventuri de coloratură polițistă inspi­rat din activitatea agenților Serviciului de informație so­vietic (16, 18, 20). LOTO la tragerea l­OTO din 20 noiembrie 1970, au fost ex­trase din urnă următoarele numere : Extragerea I: 1, 82, 2, 14­7, 11, 30, 85, 52. Fond de premii: 553.120 lei. Extragerea a II-a: 66, 22, 42, 74, 88, 55­76 Fond de premii: 498.395 lei. I Ei I­II I 1

Next