Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-01-14 / nr. 590

Anul III Nr. 590 | Miercuri 14 ianuarie 1970 EXIGENTA MAXIMA IN FOLOSIREA FIECĂRUI m­ilimetru-gram-secunda VALOAREA PREOCUPĂRILOR PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL Ancheta noastră In cadrul unei ample anche­te organizate de ziar pe tema valorificării posibilităților e­­xistente in întreprinderi pentru continua creștere a eficienței economice — problemă care trebuie să caracterizeze întrea­ga activitate a tuturor factori­lor — vom continua să publi­căm la rubrica „Milimetru,­­iram, Secundă" opiniile spe­cialiștilor, a conducătorilor de Întreprinderi, precum și a co­lectivelor de muncă, ca de alt­fel și constatările noastre cu privire la preocupările și mă­surile ce se iau în direcția mai bunei folosiri a fondurilor ma­teriale și bănești puse la dis­poziția întreprinderilor. In numărul de astăzi al zia­rului nostru publicăm relată­rile ing. VASILE GOGA, di­­rector al întreprinderii meca­nice Roman și H. GOLDSTEIN, director al I.I.L. „Metalurgica" t­atra Neamț. Plecind de la re­zultatele obținute în anul tre­cut pe linia reducerii consumu­rilor specifice, interlocutorii noștri ne informează cu, măsu­rile pe care și le-au propus pentru acest an. Ing. VASILE GOGU: între­prinderea mecanică Roman este o mare consumatoare de metal. Pornind tocmai de la acest con­siderent, preocupările noastre s-au axat pe reducerea acestui consum, în această ordine de idei aș vrea să arăt că în peri­oada 1968—1970, consumul de metal va fi redus în medie cu 5,9 la sută anual, aproape dublu față de sarcina trasată de forul tutelar.. Preocuparea comitetului de direcție s-a concretizat și prin­­tr-o vastă activitate organiza­torică de mobilizare a specia­liștilor pentru reducerea consu­murilor specifice. In cadrul ac­țiunii de organizare științifică a producției, și a muncii, s-a format un colectiv de specia­liști, sub conducerea construc­torului șef, cu sarcina de a e­­fectua studii și analize asupra resurselor de reducere a con­sumurilor prin reproiectarea produselor,­­ aplicarea de teh­nologii : îmbunătățite, înlocu­irea­ materialelor deficitare etc. De exemplu, s-au repro­­iectat repere și subansamble la mașinile MSC-2, MSC-3, MRF-2, GCR, FP-8 și GSO, pen­tru reducerea greutății lor. S-a revizuit și reproiectat teh­nologia de fabricație a cuzine­ților de tractor în vederea unei mai bune utilizări a bronzului de plumb și s-a extins debita­rea de precizie, cu flacără oxi­­acetilenică pentru reducerea adausurilor de prelucrare. In paralel cu aceste măsuri s-a insistat pentru o mai bună circulație a documentelor care evidențiază consumurile de materii prime și materiale, în prezent secția de turnătorie ri­dică materialele din pe bază de fișe limită magazie lunară care se calculează în conformi­tate cu cerințele planului de producție și a consumurilor specifice. Cantitățile ■ înscrise în fișele limită nu se pot depăși decit­­ cu aprobarea conducerii întreprinderii. In afara rezultatelor obținute trebuie să arătăm că mai sunt locuri de muncă unde consu­murile­ au fost depășite, așa a cum ar fi la liniile de turnare cămășilor de cilindri și a chiulaselor pentru tractoare etc. Așa cum se subliniază în Cu­­vîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara CC al P.C.R. din 10—13 de­cembrie 1969, va trebui să luăm măsuri hotărîte pentru redu­cerea consumurilor de metal, să acordăm o deosebită atenție acțiunii de reproiectare a pro­duselor realizate din metal, re­vizuirii și perfecționării tehno­logiilor de fabricație. Pentru acest an s-au întocmit cu multă vreme în urmă, normele de consum și au fost trimise spre aprobare forului tutelar. Con­form acestor norme consumu­rile sunt cu 3,16 la sută mai mici decât cele din 1969, iar noi am întocmit un plan de măsuri care să contribuie la realizarea lor. Bunăoară, ne-am propus să realizăm importante economii de metal prin re­proiectarea de repere și suban­samble la mașinile MI 3-5, MRG-8, MNF-10 ,, GCR, FP-8, FAS și SBG. De asemenea, vom reproiecta rețelele de turnare, tehnologiile la cald și la rece pentru reperele de mașini u­­nelte și vom reduce adausurile de prelucrare la cilindri de tractoare. Lucrările de elaborare a do­cumentației tehnice de exe­cuție se vor termina în acest trimestru pentru întregul an 1970. H. GOLDSTEIN : In anul tre­cut întreprinderea noastră a obținut importante economii fără să înregistreze depășiri ale normelor­­ de consum. O mai mare atenție s-a acordat în a­­ceastă direcție folosirii tuturor mijloacelor eficiente pentru a ne încadra în normele ficate printr-o urmărire plani­judi­cioasă în toate secțiile și sec­toarele productive a consu­murilor specifice. Evidențiem contribuția șefilor de secții, maiștrilor, care au urmărit în­tregul proces de muncă și me­todologia de evidențiere a con­sumurilor pe faze de produc­ție și locurile de muncă. Ast­fel s-au luat măsuri pentru re­aducerea pierderilor in­­ prelu­crarea metalelor de diferite profile, pentru o mai bună în­cadrare la croit și refolosirea ștraifurilor și căzăturilor. Pe baza rezultatelor obținute, a importantelor­­ sarcini ce ne revin, ne-am propus ca în a­­cest an să facem un studiu mai minuțios asupra posibilităților și rezervelor de care dispunem, iar consumul normal de ma­terii prime și materiale să fie redus în medie cu 5 la sută. în rîndurile de față și-au spus părerea în legătură cu re­alizările și preocupările actu­ale pentru reducerea consu­murilor specifice, conducă­tori de la două întreprinderi unde materia primă de bază o constituie metalul. Fără îndo­ială că și în alte locuri se poate vorbi despre acest as­pect. Noi așteptăm și opiniile celorlalți conducători de între­prinderi. Ne-ar interesa în mod deosebit măsurile care au fost luate și ce acțiuni se vor în­treprinde în acest sens. A te dărui semenilor tăi.. Nu o dată am­ primit scri­sori de mulțumire din comu­na Zănești,­ adresate­­ medi­cului Constantin Voichițoiu, care zi și noapte este prezent la dătorie. Iată de ce o cu­riozitate ardentă mă îndem­na să cunosc pe acest om, ca­re se bucură de atîta prețui­re in rîndul concetățenilor săi. ț­­ Bloc­­ notes­ ta, după cum aveam să aflu ulterior, vin la dînsul­ți bol­navi de ■ prin comunele în­vecinate. In locul unui om cu tim­­piele ninse, trecut de prima tinerețe, puțin adus de spa­te, cu privirea îngreunată de amintiri, cum mă așteptam să găsesc, am fost surprins să intîlnesc aici un tînăr, căruia, nu știu de ce, i-ar fi stat mai b­ine încă pe băncile unui amfiteatru. Și totuși, tînă­­rul acesta are o experiență în meserie de doi ani și vorbeș­te cu atîta pasiune despre a­­tribuțiile sale că nu poți să nu crezi că nu s-a născut me­dic, sau, m­ai bine zis, că nu s-a născut cu­ dorința, aprigă de a îmbrățișa această pro­fesiune. La întrebările abia schița­te ale reporterului, Constan­tin Voichițoiu răspunde fi­resc și detaliat. Ba, am im­presia că dînsul intuiește gîndurile noastre, deși nu i-am adresat niciuna din în­trebările clasice. Ce altceva, dar, i se cere unui medic în afară de cu­noașterea temeinică a obiec­tului său de studiu ? Desigur multă intuiție ! Și interlocu­torul nostru a­ dovedit că o posedă cu prisosință. In lumina caldă a ochilor săi, întîlnești atîta încredere, atîta prietenie, atîta dragos­te, nicit e imposibil, oricît de bolnav ai fi, să nu pleci cu convingerea că te vei însănă­toși. Ce altceva, dar, i se ce­re unui medic, în afară de cunoștințe și intuiție ? De­sigur multă dragoste față de om ! Și Constantin Țoiu a dovedit că o Voi chi­are cu prisosință. Mai multe file din bloc­notesul nostru sînt pline, cu fel de fel de însemnări pri­vind numărul consultațiilor, formele de educație sanitară a maselor, cazuri grave rezol­vate local, dar n-a mai fost nevoie să revăd aceste note. La ce-ar mai fi folosit cînd am încă în față zîmbetul său ? La ce-ar mai fi folosit, cînd am aici alături atîtea scrisori de recunoștință ? M. MERTICARU m—mm «mmssmss Au început lucrările la o nouă investiție industrială: Dezvoltarea capacității de­­ producție a întreprinderii mecanice Piatra Neam. Constructorii Șantierului Săvinești al I.S.C.M. din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej au „bătut primul țăruș“ la un nou și important obiectiv industrial din Piatra Neamț : „Dezvoltarea capacității de producție a întreprinderii mecanice“ pe un nou amplasament din zona industrială a orașului. Astfel, au început lucrările de bază la turnătoria de neferoase. Noul obiectiv de investiție se înscrie pe linia traducerii în viață a sarcinilor trasate de partid privind dezvoltarea programului de irigație. Turnătoria de neferoase are ca termen de punere în funcție in trimestrul IV 1971 și va avea o capacitate de producție de 1.810­­ tone pe an piese turnate din neferoase. Utilajele prevăzute a se­­ monta la noua turnătorie întrunesc calitățile corespunzătoare , ultimelor cerințe ale științei și tehnicii in acest domeniu.­­­ Prin executarea importantului volum de investiții se creează i. condițiile extinderii pe mai departe a întreprinderii mecanice­­ si Piatra Neamț, ajungindu-se la finele anului 1974 la o producți­e de 17.300 tone pe an utilaje diverse și echipament mobil de irigație. Pentru o agricultură modernă, multilateral dezvoltată Din lucrările plenarei Consiliului Uniunii județene a C.A.P. Ieri s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului Uniunii județene a cooperativelor de producție, care a avut ca obiect prezentarea prevederilor ho­­tărîrii plenarei Consiliului U­­niunii Naționale a C.A.P din 22—23 decembrie 1969 cu pri­vire­ la perfecționarea organi­zării, normării și retribuirii muncii precum și măsuri de a­­plicare a acestei hotărîri. Tovarășul Aurel Zbanț, pre­ședintele Uniunii județene, a arătat în referatul prezentat că sectorul cooperatist al agricul­turii are condiții și trebuie să contribuie în măsură mai mare la dezvoltarea economiei na­ționale, la progresul societăți. Principiile și întregii orien­tarea generală a măsurilor­­ e­laborate în ultima vreme cre­ează condiții de creștere a pro­ducției și eficienței economice pe baza introducerii noilor teh­nologii, prin organizarea sub­unităților tehnico-economice, aplicarea măsurilor de profi­lare, specializare și concentra­re a producției. Perfecționarea actualelor forme de retribuire — se arată în referat — are la bază prin­cipiul socialist al repartiției ve­niturilor după cantitatea și ca­litatea muncii depuse, cores­punzător gradului de dezvoltare al cooperativelor și diversită­ții condițiilor în care acestea își desfășoară activitatea, asi­­gurînd o legătură strînsă între rezultatele muncii depuse și ni­velul retribuirii. Răspunderea specialiștilor din unități pentru realizarea producției prevăzute, subordo­narea secțiilor de mecanizare consiliilor de conducere ale C.A.P., elaborarea unor­ măsuri pentru consolidarea economică a cooperativelor slab dezvol­tate sunt prevederi noi, prin aplicarea cărora se va ajunge la creșterea nivelului agricul­turii noastre, în vederea îndeplinirii tutu­ror sarcinilor care stau în fata agriculturii in etapa­ actuală, Biroul executiv al U.J.G.A.P., se va ocupa, împreună cu Di­recția agricolă județeană și sucursala agricole, de județeană a Băncii instruirea cadre­lor de conducere și specialiș­tilor din C.A.P. va ajuta consi­liile de conducere ale acestora în adoptarea normelor noi, în elaborarea planului de pro­ducție și financiar pe anul 1970, în pregătirea și desfă­­șurarea adunărilor generale pe brigăzi și ferme etc. Se va desfășura o susținută activi­tate politică și cultural-educa­­tivă, în vederea creșterii con­științei socialiste a cooperato­rilor, a răspunderii față de pro­prietatea obștească și de inte­resele generale ale societății. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Bostan, președin­tele C.A.P. Girov, a arătat că toate măsurile preconizate vor duce la creșterea eficienței ac­tivității cooperativelor agri­cole. Consiliul de conducere s-a orientat spre aplicarea prin­cipalelor prevederi ale hotă­­rîrii, discutînd în mod amănun­țit cu cooperatorii. Cea mai bună formă de retri­buție a fost considerată pentru condițiile comunei Girov, cea în produse și în bani. Se stu­diază, de asemenea, posibili­tatea aplicării în unele sec­toare a retribuției în bani. La Girov poate lua ființă încă în­ acest început de an o fermă zo­otehnică, iar în viitor, după ce vor fi pregătite condițiile, va fi creată, conform dorinței multor cooperatori, o fermă la cultura mare. „Cetățenii din comuna Bahna — a arătat în cuvintul său to­varășul Gheorghe Condurat, președintele C.A.P . înțeleg că este vorba de o cotitură în agricultura cooperatistă. Ceea ce apreciază mai mult este fap­tul că se va face deosebire în­tre cei care muncesc bine și cei care lucrează de mîntuială; în problema retribuției, majo­­ritatea sunt de părere că cea mai bună formă la Bahna este cea în produse și în bani". Președinta C.A.P. Vînători, tovarășa Ana Urzică, după ce și-a exprimat părerea că in zootehnie cea mai potrivită formă de retribuție este cea în bani, a insistat asupra necesită­ții ca inginerul șef, deținătorul (Continuare în pag. a III-a) ptxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxr* în pag. a IFa — Cuvîntul opiniei publice în pag. a IIha — Eco­nomice — Sem­nalăm Sport xxXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^. HaXHMXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXMXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXa.XXXXHM Ședințe comune ale Comisiilor permanente ale Consiliului popular județean In zilele de 12 și 13 ianuarie a.c. au avut loc la Piatra -Neamț ședințe comune ale comisiilor permanente ale Consiliu­lui popular județean. In cadrul ședințelor au fost examinate proiectele de hotărîri privind adoptarea planului și bugetului Consiliului popular județean pe anul 1970, documente ce vor fi supuse dezbaterilor și adoptării apropiatei sesiuni a Consiliului popular județean. De asemenea, comisiile permanente ale Consiliului popular județean au analizat activitatea pe care au desfășurat-o pe trimestrul IV al anului 1969 și au adoptat planurile de muncă pentru primul semestru al a.c. Margareta Rusu, creatoa­re de modele, la Fabrica "8 Martie" Piatra Neamț. Citiți în pagina a IV-A: — DUPĂ CAPITULAREA BIAFREI ; — DIN MLAȘTINI — OGOARE FERTILE. (NOTE DE CĂ­LĂTORIE DIN IUGOSLAVIA) ; — CREȘTEREA CRIMINALITĂȚII IN S. U. A. ; —­ SCURTE ȘTIRI. O sinistră poveste „de dragoste“ • O elevă, în miez de noapte, la restaurant. • Patru cavaleri își dezlănțuie „bărbăția“. • Motive de reflecție pentru părinți. • Nedem­nit să fie judecați în proces public. „Povestea“ a început la restaurantul „Căprioara", din Piatra Neamț. A doua zi de A­­nul Nou, pe înserate, au ocupat o masă, în locul două fete cu doi tineri. Cuplurile ar­ fi ră­mas... anonime, învăluite în lu­mina semiobscură a sălii și în fum de țigară dacă nu s-ar fi întîmplat cele pe care le vom relata în continuare. Ieșiți, deci din... anonimat, se cuvine să vă prezentăm pe cei patru tineri în cauză: A. L. (17 ani, e­­levă în anul II la Școala profe­sională de chimie), Bîrcă Gabi, (prietena ei, mai... versată cu restaurantele — a fost de cîte­­va ori „în voiaj" prin Barói Vasile și Orchidan țară), Ro­meo, (doi tineri despre care nici ele, partenerele, nu știu mare lucru). Se bea, se fumea­ză, se dansează. Se vede că nici eleva nu se află pentru prima dată într-o astfel de împreju­rare. Invitată la dans de un necu­noscut, A. L. refuză să iasă a­­fară din local, dar, pălmuită și sub amenințare, la plecarea ul­timilor consumatori, urmează pe necunoscut pe aleea Tinere­tului, într-un loc dosnic, unde „nu mai încap condițiile". La podul de peste Bistriță, prieteni ai necunoscutului trei aș­teaptă: „Dacă nu mergi cu noi, te dau în Bistriță și s-a sfîrșit cu tine!". Tîrîtă acasă la unul din cei patru „cavaleri", fata este batjocorită. Nu se putea împotrivi. Ei erau doar... băr­bați. Iată și numele eroilor a­­cestei sinistre întîmplări: Tur­­tureanu Gheorghe, electrician la A.F.I.C. Săvinești (recidivist, a mai fost condamnat la doi ani închisoare tot pentru viol; el a fost cu... ideea, de fapt organi­zatorul principal); Rădulescu Gheorghe (fără ocupație; și-a părăsit soția însărcinată; ca­mera de pe strada Cuejdi nr. 5 unde locuiește a fost scena dra­maticei întîmplări); Stamate Gheorghe­­ spune că e calificat conducător auto.­­Dar nu lucra nicăieri. El a fost cu magneto­fonul. S-a luat­­ și el „cu băie­ții" ; e căsătorit, are doi copii­; ultimul, Apostol Ion, fără ocu­pație precisă, cunoscut scanda­lagiu și înrăit infractor. Primii trei „cavaleri" au fost arestați, ultimul fiind sub urmărirea or­ganelor de miliție.­­ Aceasta este povestea „de dragoste", faptele și autorii lor. Dincolo de vinovăția certă a celor patru indivizi care au abdicat de la demnitate și ome­nie, apar cîteva întrebări la ca­re sînt invitați să mediteze pă­rinții. Ce căuta L. A. în miez de noapte, la restaurant ? „Să danseze, să se distreze". De­sigur, nu este o lege care să interzică fetelor de șaptespre­zece ani, ci t­are A. L., să frecventeze localurile de noap­te. Dar există o cerință unanim acceptată adresată părinților care nu au dreptul să fie impa­sibili, să nu știe ce le fac co­piii în orice moment. Pentru că, indiscutabil A. L. este și vic­tima lipsei unui control gresc și permanent pe care ar fi trebuit să-l exercite părinții. O altă în­trebare se adresează școlii, ca­drelor didactice: „Ați cunos­­cut-o pe A. L. ?“. Da, ne spu­ne directorul școlii. Cu învă­țătura mergea slab. La compor­tare — aceeași notă. Locul în­vățăturii îl luase preocuparea pentru a fi „la modă", venea la școală „în mini", cu părul ta­pat, cu unghiile „făcute", era văzută pe stradă la ore Urzii, am aflat că fuma. Toate a­­cestea ne-au dat de gîndit: am luat legătura cu părinții. De fiecare dată cei chemați pentru a ne sfătui ce-i de făcut îi lu­au apărarea, convinși de „nevi­novăția" fetei. Și ca de fiecare dată cînd școala și familia nu acționează la unison, urmările s-au văzut. S-au gîndit părinții să știe cine sînt cei din preaj­ma fetei, ce influență pot avea aceștia? Despre Gabi Bîrcă ști­au că fusese plecată „prin lu­me". Și, bineînțeles că A. L. nu învăța de la prietena ei să rezolve probleme cu logaritmi, ci cu totul altfel de „probleme". De altfel, și relatările acesteia dezvăluie un anume fel de a gîndi specific unor tineri puși „să cunoască viața", dis­pi­rește, faptul fiind consumat, A. L. va trebui ajutată să vadă calea pe care trebuie să mear­gă. Cu un blam, în eventualita­tea cînd i-l dau școala sau alt­cineva, nu s-ar face mare lucru. Să se apuce in mod serios de învățătură, așa cum fac zeci și sute de tineri și tinere, pregă­­tindu-se pentru viitoarea profe­sie. Și va vedea că viața are infinit de multe și adevărate frumuseți, altele decit falsele, iluzoriile și de cele mai multe ori nocivele idei despre viață fluturate de unii care au ridicat necinstea și imoralitatea la rang de virtute. Cei patru derbedei, persona­jele acestei sinistre povești „de dragoste", își vor primi pedeap­sa pe măsura faptei comise. Propunem judecarea lor în pro­ces public, să fie de învățătură și altora care le împărtășesc „filozofia". Cazul în speță cît și altele la fel de reprobabile, re­clamă necesitatea unei atitu­dini ferme, energice, din partea tinerilor, a opiniei publice pen­tru preîntîmpinarea, descoperi­rea la timp a unor astfel de a­­titudini detestabile, pentru a­­nihilarea acelor indivizi care atentează grosolan la urbanita­tea relațiilor dintre­­ oameni. Pe teme de educație I ////z//,///////////z//z////////////////z/////////////////////z/////z/ ! Staționar pentru copii In comuna Bîra se apro­pie de sfîrșit lucrările de a­­menajare a unui staționar pentru îngrijirea copiilor care după perioada de spita­lizare mai au încă nevoie de tratament în perioada de con­valescență. Această unitate (care va avea 20 de paturi) va funcționa ca o anexă a secției de pediatrie a Spita­lului din Roman. Pînă la sfîr­­șitul lunii ianuarie a.c., sta­ționarul va fi dat în folo­sință. Extinderea canalizării pluviale Anul acesta se va continua în noi puncte ale municipiu­lui Piatra Neamț extinderea canalizării pluviale. Zilele trecute au și început lucră­rile la colectorul B., urmînd, în continuare, activitățile de șantier pe străzile Speranței, Unirii și Canalizarea Pictor Grigorescu. pluvială se va extinde pe o lungime totală de peste 1 km. .Modernul" se... modernizează De cîtva timp, magazinul universal „Modern" din Pia­tra Neamț și-a închis ușile pentru cumpărători. Despre activitatea ce se duce zilele acestea în spatele marilor perdele care acoperă vitri­nele magazinului, am cerut cîteva amănunte tovarășului A. Năforniță, director ad­junct al O.C.L Produse in­dustriale. — De ce a fost închis pen­tru „inventar general" maga­zinul „Modern" ? — In cadrul acestei unități se întreprind în prezent ac­țiuni de modernizare și mă­rire a spațiului de vînzare, urmărindu-se ca — prin mic­șorarea și reamplasarea ma­gaziilor de mină — să crească spațiul comercial destinat în special confecțiilor cu 50 la sută. — Ce schimburi organiza­torice presupune această mă­sură ? — Se va face o reorgani­zare a raioanelor pe grupe de mărfuri, confecții, că­lării, cravate, lenjerie, galan­­terie, țesături și ciorapi la etajul magazinului; încălță­minte, parfumerie, tricotaje, mercerie și jucării la parter. — Cum va fi reprezentat „elementul modern" in noile spații comerciale ? — Prin asigurarea unei ex­puneri deschise la raioanele de confecții, țesături și pă­lării, prin introducerea sub formă de experiment a siste­­mului de semi-autoservire la articolele de lenjerie și ga­lanterie. Unele dintre aceste intenții ale noastre sunt con­diționate la punerea lor în practică și de sosirea noului mobilier pe care trebuie să-l primim, așa că ele vor fi a­­plicate și pe parcurs, împotriva gripei După cum informează Mi­nisterul Sănătății, în noastră nu s-a înregistrat tara epidemie de gripă de natura a celor semnalate în multe țări din vestul Europei. în țara noastră, pînă în prezent se înregistrează, fără a îmbrăca un caracter de epi­demie, focare de gripă fami­liale și în unele colectivități cu forme clinice de boală u­­șoare și medii, produse de vi­rusul de tip B, semnalat de altfel la noi și în anii prece­denți. Pentru prevenirea și com­baterea acestei maladii, Mi­nisterul Sănătății efectuează prin unitățile sanitare, in afa­ra măsurilor antiepidemice o­­bișnuite, vaccinări antigripa­­le a unor grupe de populație care prin natura activității lor profesionale sunt mai expuse la îmbolnăviri sau contribuie la difuzarea bolii. în acest scop sînt folosite vaccinuri menite să protejeze populația atît împotriva virusului B, cît și a celui de tip A-2 Hong- Kong­ 68. (Agerpres)

Next