Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-01-29 / nr. 603
mm Al COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III Nr. 603 Joi 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani In numărul de azi: • CATEDRA (în pag. a II-a) • SEMNALAM • LEGEA PREVEDE • SPORT (în pag. a IlI-a) OBIECTIVE IMPORTANTE ALE ACTIVITĂȚII DE PE PLATFORMA SĂVINEȘTI # Interviu cu tovarășul inginer GH. CARANFIL, adjunct al ministrului industriei chimice Cu prilejul participării sale la lucrările recentei plenare a Comitetului județean Neamț al P.C.R., tovarășul inginer GH. CARANFIL, adjunct al ministrului industriei chimice, a avut amabilitatea să ne răspundă la citeva întrebări in legătură cu unele aspecte ale activității din industria chimică a judetului nostru. Redăm in cele ce urmează răspunsurile date. — Răspunsul organizației județene Neamț a P.C.R. la chemarea organizațiilor de partid ale județelor Brașov și Timiș conține și angajamentul chimiștilor săvineșteni de a pune în funcțiune cu două luni mai devreme instalația Melana III, care în prezent se află în probe tehnologice, deci și devansarea corespunzătoare a timpului necesar atingerii parametrilor proiectați. Ce socotiți că trebuie întreprins în acest scop ? — Primul și cel mai important pas care trebuie făcut spre realizarea angajamentului amintit este punerea imediată în funcțiune a tuturor utilajelor și instalațiilor de la Melana III, cu întreaga lor capacitate. Este vorba despre cea de-a 2-a linie la instalația de polimerizare și a celorlalte linii de la filatură. In continuare, va trebui să se insiste pentru încărcarea tot mai mare a acestor instalații, întrucit știm încă de la proiectare că există o serie mare de rezerve de capacitate ce pot fi valorificate. Aceasta va permite nu numai atingerea în scurt timp a parametrilor proiectați, ci și depășirea lor. Cunoscînd posibilitățile existente, precum și capacitatea creatoare și experienta chimiștilor de la Săvinești, apreciez acum — după primele rezultate ale probelor tehnologice — că timpul necesar atingerii tuturor parametrilor proiectați nu va depăși 4-5 luni. — în acest an, pe platforma de la Săvinești se desfășoară ample lucrări de investiții. Socotiți că sunt create toate condițiile pentru asigurarea ritmului de lucru și respectarea graficelor de execuție și termenelor de dare în folosință la noile obiective ? — Problema investițiilor din acest an de la Săvinești cuprinde două diviziuni. Prima se referă la obiectivele care au termene de punere în funcțiune în acest an. Este cazul instalației de producere a acidului adipic și al celei de îmbunătățire a calității azotatului de amoniu. Așa cum s-a subliniat și în cursul lucrărilor plenarei la care am participat, există condiții pentru devansarea intrării lor în probe tehnologice , de pildă la instalația de îmbunătățire a calității azotatului de amoniu, intrarea în probe tehnologice poate să aibă loc chiar cu 5 luni mai devreme, dacă urmărirea de către constructor și beneficiar a lucrărilor va fi tot atît de sistematică și insistentă ca și la Melana III. De asemenea, este necesară o intensificare a ritmului, la construcții și urgentarea predării integrale a documentației de către beneficiar pentru instalația de acid adipic. A doua diviziune a problemei o constituie noile obiective a căror construcție începe în acest an și cu termen de dare în funcțiune în anii următori. La instalația Azotat. 4, documentația a început să fie furnizată iar la noua instalație de caprolactamă și cea de acid sulfuric predarea documentației va fi devansată, prin separarea acestei investiții în două poziții. Trebuie, însă, să remarc că pentru instalația de caprolactamă sînt încă necesare unele clarificări în proiecte, care trebuie neîntîrziat rezolvate de către centrala și uzina de fibre sintetice. — în această direcție este insă necesară și intensificarea sprijinului Ministerului Industriei Chimice. — Fără îndoială. In prezent, în minister se depun eforturi pentru definitivarea tehnologiilor noilor instalații, astfel încît proiectanții să dispună de ultimele date necesare completării documentației. Subliniez însă că aceste eforturi nu pot și nu trebuie disociate de cele pe care trebuie să le depună în continuare, în acest sens, centrala industrială și uzina de la Săvinești, aceasta cu atît mai mult cu cit aproape întreaga documentație are la bază experiența de aici. — în centrul preocupărilor comitetului Interviu consemnat de Constantin BLAGOVICI (Continuare In pag. a IlI-a) Problema nr. 1 RENTABILIZAREA Rezultatele finale al anului 1969 la Fabrica „Steagul roșu” Piatra Neamț au fost nesatisfăcătoare deoarece alături de indicatorii producției globale, a producției marfă și a productivității muncii nu a fost evidențiat și un capitol al beneficiilor, întreprinderea lucrînd cu pierderi planificate în valoare de 2,4 milioane lei. Astfel, a fost ignorat principiul gestiunii economice proprii al acoperirii cheltuielilor din veniturile proprii și asigurarea unei rentabilități care să justifice o activitate economică, principiu care stă la baza reproducției socialiste lărgite. Această stare de lucru devine și mai alertă deoarece așa cum s-a observat în darea de seamă prezentată la adunarea generală a salariaților, problemele care privesc rentabilizarea întreprinderii au fost lăsate pe un plan secundar. In discuțiile care au avut loc pe marginea dării de seamă s-a manifestat aceeași situație de învăluire a celei mai acute probleme, aceea a rentabilității care lasă să se înțeleagă că și în anul curent desfășurarea activității tot cu pierderi planificate ar fi lucrul cel mai normal este necesar să se acționeze cu cea mai mare atenție asupra acelor laturi ale activității de producție care asigură obținerea unor venituri mai mari decît cheltuielile, să se folosească în scopul măririi volumului producției toate acțiunile intensive legate de organizarea pe baze științifice a muncii și a producției, creșterea gradului de tehnicizare a liniilor tehnologice pentru reducerea la minimum a pierderilor de producție, folosirea rațională a tuturor materiilor prime astfel încît să fie respectate normele consumurilor specifice și concomitent cu acestea reducerea consumurilor de utilități, calificarea și specializarea forței de muncă, care în cele din urmă să concure la obținerea unui volum de producție cit mai mare cu un consum de muncă vie și materializată cit mai mic. Faptul că secțiile de amidon și glucoza sunt nerentabile, pe lîngă aspectul că impune Adunările generale ale salariaților din întreprinderi efectuarea unor studii care să ducă la rentabilizarea acestora, trebuie să mobilizeze eforturi sporite pentru terminarea lucrărilor de investiții la extinderea secției de bere care asigură cea mai mare rentabilitate a fabricii, într-un termen cât mai scurt posibil. Intrarea în funcțiune a noii secții de bere trebuie să coincidă cu lichidarea dotațiilor de stat pentru acoperirea celtuielilor întreprinderii. Pentru aceasta se impune o analiză mai amănunțită a tuturor etapelor de traducere în viață a planului de investiții ale anului 1970. Trebuie să-și unească eforturile pe baza unor grafice întocmite cu mare chibzuință, toți factorii care concură la realizarea investiției de extindere a capacității de producție la secția de bere, începînd de la proiectant și continuînd cu antreprenorul principal care este I.S.C.M. Gheorghe Gheorghiu-Dej iar beneficiarul să se preocupe cu cea mai mare responsabilitate pentru perfectarea contractelor de utilaje, pentru stabilirea unor grafice analitice care să coreleze perioadele de achiziție cu termenele de construcție și cu etapele de montare a utilajelor, încă de pe acum se manifestă incertitudini în ceea ce privește achiziționarea unor utilaje. Pentru înlăturarea unor astfel de neajunsuri, factorii răspunzători pentru terminarea lucrărilor conform cu prevederile, trebuie să aibă inițiative constructive care să ducă la procurarea unor utilaje din posibilitățile locale, care să înlocuiască temporar pe cele prevăzute în proiectul de execuție , aceasta cu scopul de a se respecta termenul de dare în funcțiune a noilor Investiții. Rezultatul final al acestei activități mobilizatoare trebuie să se concretizeze în rentabilizarea întreprinderii astfel încît în noile instituții care sînt adunările generale ale salariaților să nu mai fie prezentate aspectele perimate ale desfășurării activității unor întreprinderi cu pierderi planificate. Petre TOFAN Foto : C. TUTULEA mmmmm \ Nopți... „a giorno“. CITITI IN PAGINA a IV-a . • Situația din Vietnam • Val de greve în Europa occidentală • Situația din Cipru se menține încordată • Anchetă în legătură cu asasinarea liderelui sindicatelor miniere din S.U.A. • Versiunea Olsen la cazul Kennedy • Faptul divers pe glob • Scurte știri. Veni vorba, în acel conclav împestrițat ca vîrste și îndeletniciri, în care mă nimerisem din intîmplare, despre politețe. Insul cel mai bătăios și care anima discuția dintr-un fel de poză în care punea și un soi de superioritate de esență juvenilă, opina, ba chiar susținea sus și tare, că politețea e o ipocrizie, o falsitate cu care semenul întîmpină pe semen printr-o convenție acceptată unanim ca atare. Insul făcea cel puțin o confuzie de planuri, pentru că una este politețea in sine sau ceea ce ar trebui ea să fie și altceva e politețea pe care el, și alții ca el,o afișează. A ripostat cu o sumedenie de exemple concrete, toate bune doar să justifice înțelesul pe care el îl dădea politeții. »Da, politețea este un fel de liant (I) care e menit să șteargă asperitățile, să atenueze fricțiunile dintre indivizi. I-am amintit de bunul simț, dacă nu crede cumva că politețea trebuie să rezulte, să emane din el. Nu l-am putut convinge. De altfel nici nu am încercat. Despre toate acestea mi-am adus aminte în nenumărate rînduri cînd nimerind într-un hol de cinematograf sau într-un autobuz aglomerat am fost mîngîiat de coate, pieptănat de pulpana unui palton,, de mîneca unei haine. L-aș fi ales atunci pe tînărul cu ipocrizia, oricum in asemenea situații preferabil, tipului care-ți spune de la egal, sau chiar de deasupra, de parcă te-ar fi cunoscut de cînd lumea. „Ce vrei, așa-i la-nghesuială* sau „Nu-ți convine sa-ți mașină" ! Asta încă n-ar fi nimic, dacă nu ai fi silit uneori, la un rînd de alimentară, care ar putea fi foarte aerisit, să duei în spate o burticică respectabilă sau să primești în ceafă ventilația respirației vecinului. Cui i se pare că toate acestea nu au nimic cu politețea, aș putea să-i spun altceva. Aș putea să-i vorbesc despre ospătarul care te ia cu un „ce doriți" de-ți taie pofta și te face să te uiți în spate în căutarea vreunui inoportun sau indezirabil. Dacă ați nimerit dintr-o nevoie de care nu sînteți cu nimic vinovat în fața unui ghișeu de bilete care ascunde atît de bine funcționarul că nu auzi, în vorbăria de afară, ce-ți răspunde și cînd, în sfîrșit, reușești, înțelegi un „Am spus odată ,de cîte ori vrei să repet", veți fi poate mai puțin înclinați să mă contraziceți. Știu că exemplele nominale ar fi mai apetisante sau cel puțin mai dorite. Nu mi se pare totuși prea rău să recurg la aceste exemple generale. Cînd există un nume, există și Înclinația de a arunca tot disprețul asupra celui încriminat și cea a scoaterii tale din cauză. Cînd vezi un nume de obicei te gindești numai la persoana care-1 poartă și ia tot cerul prăvălit peste ea. Cînd vezi cazul în general începi să te suspectezi de complicitate. Te cauți și uneori te poți recunoaște și tu în greșeală. Dacă ești îndeajuns de sincer. Dacă nu, îți îngroși auzul și treci mai departe. Și atunci, cel mai adesea, ți se întîmplă să lovești pe primul cu cotul, să pui pulpana hainei în capul celui de-al doilea, să-l calci pe picior pe cel de-al treilea. 51 să ți se pară tot ție că ești deranjat. Dar îmi amintesc iarăși privirea absentă sau chiar jignitoare a funcționarului în al cărui birou am intrat și care mă măsoară de jos în sus, întorcîndu-se apoi definitiv spre colegul de alături cu care continuă să sporovăiască încă vreun sfert de ceas In timp ce eu încerc frămîntîndu-mă ca într-o problemă de conștiință, un „Nu vă supărați, aș dori dacă sînteți amabil rupîndu-mi între timp un deget sau cozorocul șepcii. Și atunci, atunci cînd îmi dau seama de toate acestea nu mă mai gîndesc la politețe, ci la altceva. Și prefer să primesc cîteva coate. C. I.. Despre politețe și... încă ceva — ———— Pe teme de educație ... i i I curier Creșa în construcție In Roman, în cartierul Smirodava, au început lucrările la construcția unei creșe cu 96 de locuri. Această unitate, mult așteptată de localnicii din această parte a municipiului, se adaugă altor trei unități de acest gen existente pînă în prezent în localitate. Noua creșd își va putea întimpina primii „locatari" înainte de 30 noiembrie an. Un bilanț semnificativ Biblioteca municipală Piatra Neamț, făcînd bilanțul activității pe anul 1969 consemnează un fapt îmbucurător : numărul cititorilor s-a ridicat la 4.100 (cu peste 300 mai mult decât în anul precedent) iar numărul cărților citite la 54.000. Creșterea numărului cititorilor se datorește îmbogățirii permanente a fondului de cărți, din toate domeniile, precum și acțiunilor întreprinse în vederea popularizării noutăților puse la dispoziția publicului. Biblioteca face cunoscut că a început întocmirea de fișe noi pe anul 1970 pentru cititorii săi. Amenajări de salubritate Noi amenajări de salubritate se vor efectua anul acesta în Piatra Neamț. Pe această linie amintim amenajarea unei rampe de gunoi In anexa Vînători cu mai multe depozite controlate. Lucrarea, pentru care se investește circa 150.000 lei va începe de îndată ce timpul va fi favorabil. Această măsură va contribui substanțial la ridicarea stării de curățenie in municipiul Piatra Neamț. Pentru vînători și pescari Asociația vînătorilor și pescarilor sportivi face cunoscut că a început să elibereze viza pe anul 1970 a permiselor de vînătoare și pescuit. Și încă un lucru îmbucurător i se eliberează și autorizații de pescuit pe lacul de la Bicaz, lucru nepermis pînă acum. 4000 de pui la Podoleni In cadrul fermei zootehnice mixte care se organizează la G.A.P. Podoleni, sectorul creșterii păsărilor ocupă un loc important. Efectivul de circa 2.000 găini adulte, a fost completat zilele acestea cu 4.000 de pui ridicați de la incubatorul din Piatra Neamț. De la A.S. Loto-Pronosport Mari cîștiguri la loz in plic. Zilele acestea au fost înregistrați doi noi cîștigători la loz în plic: Zamfir Roiniță din Piatra Neamț și Gavril D. Focșa din comuna Dămuc, care au intrat — fiecare — în posesia unor sume de 5.000 de lei. Pronoexpres La tragerea din 28 Ianuarie 1970, rele numere au fost extrase următor-Extragerea 11 25, 41, 2, 31, 17,21. Fond de premii: 442.663 lei. Extragerea a ll-a: 22, 29, 1, 10, 6, 35, 7. Fond de premii: 375.554 lei. Sport-Telex-Sport BELGRAD 23 (Agerpres). In prezenta a peste 1.500 de spectatori, la Zagreb s-a disputat meciul Internațional de handbal dintre reprezentativele masculine ale Iugoslaviei și R. F. a Germaniei. La capătul unui joc echilibrat, handbaliștii vest-germani au terminat învingători cu scorul de 21-20 (10-12). BELGRAD 28 (Agerpres). — Selecționata URSS de fotbal, care se pregătește în Iugoslavia pentru turneul final din Mexic, a susținut un nou joc de verificare în compania formației Sîbenik (care activează în divizia a ll-a). Fotbaliștii sovietici au obținut victoria cu scorul de 3-0 (2-0). Partida a fost urmărită de peste 5.000 de spectatori HAGA 28 (Agerpres). După disputarea a 12 runde, în turneul international șah (grupa maeștrilor) de de la Wik Wijk Aan Zee (Olanda) conduce Andersson (Suedia) cu 9 puncte, urmat de Honfi (Ungaria) — 7.5 puncte, Medina (Spania) — 7 puncte (1) etc. Maestrul român Dolfi Drimer ocupă locul șapte cu puncte. In runda a 12-a, Drimmer (cu piesele albe) a remizat cu Iugoslavul Sokolov. In grupa marilor maeștri, pe primul loc în clasament se află Taimanov (URSS) cu 9.5 puncte, secondat de Hort (Cehoslovacia) — 9 puncte, Ivkov (Iugoslavia) — 8 puncte etc. II I Toată atenția lucrărilor pregătitoare in legumicultură in acestea cooperativele agricole de producție din județul nostru vor cultiva cu leguma suprafața de 1.800 ha. Activitatea sectorului legumicol este insă foarte mult influențată de modul cum se organizează lucrările pregătitoare cai pregătirea răsadnițelor, a salariilor, obținerea materialului săditor. Ultima operativă a Direcției agricole județene arată că numărul unităților unde în aceste zile se desfășoară o susținută activitate în sectorul legumicol este, din păcate, foarte mic. Din cei 40.000 m. p. răsadnițe noi, au fost construite abia 16.000 m. p. Dacă C.A.P. Dulcești, Păstrăveni, Timișești au terminat această lucrare, cooperativele din Buruenești (președinte Anton Bilboc) cu 1.500 m.p., Podoleni (președinte Ion Rotaru) cu 1.000 m. p., Mărgineni (președinte Gheorghe Ioniță), cu 2740 m.p. etc n-au construit nimici Cifra care indică suprafața de răsadnițe pregătită este de asemenea, insignifiantă: 0,9 la sută din suprafața de 132.000 m.p. filanificată. ntre unitățile care au început să efectueze această lucrare se numără Boțești cu 209 m.p., Gherăești, 150 m.p. C.A.P. oraș Piatra Neamț. Paralel cu pregătitul răsadnițelor în unele cooperative au început însămînțările pentru regume timpurii. Astfel sint Gherăești, unde s-a tnsămîntat întreaga suprafață de răsadnițe pregătită, Dulcești, Ion Creangă, etc. Totuși ritmul acestei acțiuni se menține încă timid dacă ținem seama că din cei 48.000 m.p. de răsadnițe planificată a fi însămintată în această perioadă s-a realizat un procent de abia 0,7 la sută. Aceste rămineri în urmă se datoresc și faptului că mai sunt încă numeroase cooperative care încă n-au început să-și ridice de la întreprinderea pentru aprovizionarea C.A.P. materialele necesare sectorului legumicol. Cum explică consiliul de conducere al cooperativei Pildești (președinte Toma Farcași, lipsa de preocupare de care s-a dat dovadă în această privință, în depozitele întreprinderii așteaptă să fie ridicate 509 de rogojini, 20 m.c. de lemn C.A., sticlă etc. în aceeași situație se găsesc și cooperativele din Români (președintele Ștefan Chiriloiu), Pîncești (președinte Gheorghe Patrichi), Tâmâșeni (președinte Anton Herciu) care au de ridicat 8.690 kg oțel beton, o importantă cantitate de bile manele etc. E necesar ca consiliile de conducere din cooperativele amintite să ia toate măsurile care se impun pentru intensificarea tuturor lucrărilor pregătitoare pentru producția de legume a anului acesta, acodîndu-se, totodată aceeași atenție celorlalte lucrări de sezon în agricultură cum ar fi fertilizarea cu îngrășăminte chimice, transportul gunoiului — acțiune realizată pe întregul județ în proporție de numai 31 la sută din cele 120.008 tone ce urmează să fie transportate — stropirile de iarnă in livezi, atunci clnd timpul permite etc. v S. G.v