Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-01-29 / nr. 603

mm Al COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III Nr. 603 Joi 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani In numărul de azi: • CATEDRA (în pag. a II-a) • SEMNALAM • LEGEA PREVEDE • SPORT (în pag. a IlI-a) OBIECTIVE IMPORTANTE ALE ACTIVITĂȚII DE PE PLATFORMA SĂVINEȘTI # Interviu cu tovarășul inginer GH. CARANFIL, adjunct al ministrului industriei chimice Cu prilejul participării sale la lucrările recen­tei plenare a Comitetului județean Neamț al P.C.R­., tovarășul inginer GH. CARANFIL, adjunct al ministrului industriei chimice, a avut amabi­litatea să ne răspundă la citeva întrebări in legă­tură cu unele aspecte ale activității din industria chimică a judetului nostru. Redăm in cele ce ur­mează răspunsurile date. — Răspunsul organizației județene Neamț a P.C.R. la chemarea organizațiilor de partid ale județelor Brașov și Timiș conți­ne și angajamentul chimiștilor săvineșteni de a pune în funcțiune cu două luni mai devreme instalația Melana III, care în pre­zent se află în probe tehnologice, deci și devansarea corespunzătoare a timpului necesar atingerii parametrilor proiectați. Ce socotiți că trebuie întreprins în acest scop ? — Primul și cel mai important pas care trebuie făcut spre realizarea angajamentului amintit este punerea imediată în funcțiune a tuturor utilajelor și instalațiilor de la Melana III, cu întreaga lor capacitate. Este vorba despre cea de-a 2-a linie la instalația de polimerizare și a celorlalte linii de la filatură. In continuare, va trebui să se in­siste pentru încărcarea tot mai mare a acestor in­stalații, întrucit știm încă de la proiectare că e­­xistă o serie mare de rezerve de capacitate ce pot fi valorificate. Aceasta va permite nu numai atingerea în scurt timp a parametrilor proiectați, ci și depășirea lor. Cunoscînd posibilitățile exis­tente, precum și capacitatea creatoare și experi­­enta chimiștilor de la Săvinești, apreciez acum — după primele rezultate ale probelor tehnologice — că timpul necesar atingerii tuturor parametri­lor proiectați nu va depăși 4-5 luni. — în acest an, pe platforma de la Săvi­­nești se desfășoară ample lucrări de in­vestiții. Socotiți că sunt create toate condi­­țiile pentru asigurarea ritmului de lucru și respectarea graficelor de execuție și ter­menelor de dare în folosință la noile o­­biective ? — Problema investițiilor din acest an de la Să­vinești cuprinde două diviziuni. Prima se referă la obiectivele care au termene de punere în func­țiune în acest an. Este cazul instalației de produ­cere a acidului adipic și al celei de îmbunătățire a calității azotatului de amoniu. Așa cum s-a subliniat și în­­ cursul lucrărilor plenarei la care am participat, există condiții pentru devansarea intrării lor în probe tehnologice , de pildă la instalația de îmbunătățire a calității azotatului de amoniu, intrarea în probe tehnologice poate să aibă loc chiar cu 5 luni mai devreme, dacă urmărirea de către constructor și beneficiar a lucrărilor va fi tot atît de sistematică și insis­tentă ca și la Melana III. De asemenea, este nece­sară o intensificare a ritmului, la construcții și urgentarea predării integrale a documentației de către beneficiar pentru instalația de acid adipic. A doua diviziune a problemei o constituie noi­le obiective a căror construcție începe în acest an și cu termen de dare în funcțiune în anii ur­mători. La instalația Azotat. 4, documentația a în­ceput să fie furnizată iar la noua instalație de caprolactamă și cea de acid sulfuric predarea documentației va fi devansată, prin separarea a­­cestei investiții în două poziții. Trebuie, însă, să remarc că pentru instalația de caprolactamă sînt încă necesare unele clarificări în proiecte, care trebuie neîntîrziat rezolvate de către centrala și uzina de fibre sintetice. — în această direcție este insă necesară și intensificarea sprijinului Ministerului Industriei Chimice. — Fără îndoială. In prezent, în minister se de­pun eforturi pentru definitivarea tehnologiilor noilor instalații, astfel încît proiectanții să dis­pună de ultimele date necesare completării docu­mentației. Subliniez însă că aceste eforturi nu pot și nu trebuie disociate de cele pe care­ trebuie să le depună în continuare, în acest sens, centra­la industrială și uzina de la Săvinești, aceasta cu atît mai mult cu cit aproape întreaga documen­tație are la bază experiența de aici. — în centrul preocupărilor comitetului Interviu consemnat de Constantin BLAGOVICI (Continuare In pag. a IlI-a) Problema nr. 1 RENTABILIZAREA Rezultatele finale al anului 1969 la Fabrica „Steagul roșu” Piatra Neamț au fost nesatisfă­cătoare deoarece alături de in­dicatorii producției globale,­ a producției marfă și a producti­vității muncii nu a fost eviden­țiat și un capitol al beneficiilor, întreprinderea lucrînd cu pier­deri planificate în valoare de 2,4 milioane lei. Astfel, a fost ignorat principiul gestiunii eco­nomice proprii al acoperirii cheltuielilor din veniturile proprii și asigurarea unei ren­tabilități care să justifice o activitate economică, principiu care stă la baza reproducției socialiste lărgite. Această stare de lucru devine și mai alertă deoarece așa cum s-a observat în darea de seamă prezentată la adunarea generală a salaria­ților, problemele care privesc rentabilizarea întreprinderii au fost lăsate pe un plan secundar. In discuțiile care au avut loc pe marginea dării de seamă s-a manifestat aceeași situație de învăluire a celei mai acute probleme, aceea a rentabilității care lasă să se înțeleagă că și în anul curent desfășurarea activității tot cu pierderi plani­ficate ar fi lucrul cel mai nor­mal este necesar să se acționeze cu cea mai mare atenție asupra acelor laturi ale activității de producție care asigură obține­rea unor venituri mai mari decît cheltuielile, să se folosească în scopul măririi volumului pro­ducției toate acțiunile inten­sive legate de organizarea pe baze științifice a muncii și a producției, creșterea gradului de tehnicizare a liniilor tehno­logice pentru reducerea la mi­nim­um a pierderilor de produc­ție, folosirea rațională a tutu­ror materiilor prime astfel încît să fie respectate normele con­sumurilor specifice și concomi­tent cu acestea reducerea con­sumurilor de utilități, califi­carea și specializarea forței de muncă, care în cele din urmă să concure la obținerea unui volum de producție cit mai mare cu un consum de muncă vie și materializată cit mai mic. Faptul că secțiile de amidon și glucoza sunt nerentabile, pe lîngă aspectul că impune Adunările generale ale salariaților din întreprinderi efectuarea unor studii care să ducă la rentabilizarea acestora, trebuie să mobilizeze efor­turi sporite pentru terminarea lucrărilor de investiții la extin­derea secției de bere care asi­gură cea mai mare rentabili­tate a fabricii, într-un termen cât mai scurt posibil. Intrarea în funcțiune a noii secții de bere trebuie să coincidă cu li­chidarea dotațiilor de stat pentru acoperirea celtuielilor întreprinderii. Pentru aceasta se impune o analiză mai amănunțită a tutu­ror etapelor de traducere în viață a planului de investiții ale anului 1970. Trebuie să-și unească eforturile pe baza unor grafice întocmite cu mare chib­zuință, toți factorii care concu­ră la realizarea investiției de extindere a capacității de pro­ducție la secția de bere, înce­­pînd de la proiectant și conti­­nuînd cu antreprenorul princi­pal care este I.S.C.M. Gheorghe Gheorghiu-Dej iar beneficiarul să se preocupe cu cea mai ma­re responsabilitate pentru per­fectarea contractelor de utilaje, pentru stabilirea unor grafice analitice care să coreleze pe­rioadele de achiziție cu terme­nele de construcție și cu eta­pele de montare a utilajelor, încă de pe acum se manifestă incertitudini în ceea ce privește achiziționarea unor utilaje. Pentru înlăturarea unor ast­fel de neajunsuri, factorii răs­punzători pentru terminarea lucrărilor conform cu prevede­rile, trebuie să aibă inițiative constructive care să ducă la procurarea unor utilaje din po­sibilitățile locale, care să înlo­cuiască temporar pe cele pre­văzute în proiectul de execuție , aceasta cu scopul de a se respecta termenul de dare în funcțiune a noilor Investiții. Rezultatul final al acestei activități mobilizatoare trebuie să se concretizeze în rentabiliza­rea întreprinderii astfel încît în noile instituții care sînt adună­rile generale ale salariaților să nu mai fie prezentate aspectele perimate ale desfășurării acti­vității unor întreprinderi cu pierderi planificate. Petre TOFAN Foto : C. TUTULEA m­m­m­m­m \ Nopți... „a giorno“. CITITI IN PAGINA a IV-a . • Situația din Vietnam • Val de greve în Europa occidentală • Situația din Cipru se menține încordată • Anchetă în legătură cu asasinarea lidere­lui sindicatelor miniere din S.U.A. • Versiunea Olsen la cazul Kennedy • Faptul divers pe glob • Scurte știri. Veni vorba, în acel conclav împestrițat ca vîrste și îndelet­niciri, în care mă nimerisem din intîmplare, despre politețe. Insul cel mai bătăios și care anima discuția dintr-un fel de poză în care punea și un soi de superioritate de esență juve­nilă, opina, ba chiar susținea sus și tare, că politețea e o ipocrizie, o falsitate cu care se­menul întîmpină pe semen printr-o convenție acceptată unanim ca atare. Insul făcea cel puțin o confuzie de planuri, pentru că una este politețea in sine sau ceea ce ar trebui ea să fie și altceva e politețea pe care el, și alții ca el,o afișează. A ripostat cu o sumedenie de exemple concrete, toate bune doar să justifice înțelesul pe care el îl dădea politeții. »Da, politețea este un fel de liant (I) care e menit să șteargă asperi­tățile, să atenueze fricțiunile dintre indivizi­. I-am amintit de bunul simț, dacă nu crede cumva că politețea trebuie să rezulte, să emane din el. Nu l-am putut convinge. De altfel nici nu am încercat. Despre toate acestea mi-am adus aminte în nenumărate rînduri cînd nimerind într-un hol de cinematograf sau într-un auto­buz aglomerat am fost mîngîiat de coate, pieptănat de pulpana unui palton,, de mîneca unei haine. L-aș fi ales atunci pe tînărul cu ipocrizia, oricum in asemenea situații preferabil, tipului care-ți spune de la egal, sau chiar de deasupra, de parcă te-ar fi cunoscut de cînd lumea. „Ce vrei, așa-i la-nghesuială* sau „Nu-ți convine sa-ți mași­nă" ! Asta încă n-ar fi nimic, dacă nu ai fi silit uneori, la un rînd de alimentară, care ar putea fi foarte aerisit, să duei în­­ spate o burticică respecta­bilă sau să primești în ceafă ventilația respirației vecinului. Cui i se pare că toate acestea nu au nimic cu politețea, aș putea să-i spun altceva. Aș putea să-i vorbesc despre ospă­tarul care te ia cu un „ce doriți" de-ți taie pofta și te face să te uiți în spate în căutarea vreunui inoportun sau indezirabil. Dacă ați nimerit dintr-o nevoie de care nu sînteți cu nimic vinovat în fața unui ghișeu de bilete care ascunde atît de bine func­ționarul că nu auzi, în vorbăria de afară, ce-ți răspunde și cînd, în sfîrșit, reușești, înțelegi un „Am spus odată ,de cîte ori vrei să repet", veți fi poate mai puțin înclinați să mă contra­ziceți. Știu că exemplele nomi­nale ar fi mai apetisante sau cel puțin mai dorite. Nu mi se pare totuși prea rău să recurg la aceste exemple generale. Cînd există un nume, există și Încli­nația de a arunca tot disprețul asupra celui încriminat și cea a scoaterii tale din cauză. Cînd vezi un nume de obicei te gindești numai la persoana care-1 poartă și ia tot cerul pră­vălit peste ea. Cînd vezi cazul în general începi să te suspec­tezi de complicitate. Te cauți și uneori te poți recunoaște și tu în greșeală. Dacă ești îndea­juns de sincer. Dacă nu, îți îngroși auzul și treci mai departe. Și atunci, cel mai ade­sea, ți se întîmplă să lovești pe primul cu cotul, să pui pulpana hainei în capul celui de-al doilea, să-l calci pe picior pe cel de-al treilea. 51 să ți se pară tot ție că ești de­ranjat. Dar îmi amintesc iarăși privirea absentă sau chiar jig­­nitoare a funcționarului în al cărui birou am­ intrat și care mă măsoară de jos în sus, în­­torcîndu-se apoi definitiv spre colegul de alături cu care conti­nuă să sporovăiască încă vreun sfert de ceas In timp ce eu încerc frămîntîndu-mă ca într-o problemă de conștiință, un „Nu vă supărați, aș dori dacă sînteți amabil rupîndu-mi între timp un deget sau cozorocul șepcii. Și atunci, atunci cînd îmi dau seama de toate acestea nu mă mai gîndesc la politețe, ci la altceva. Și prefer să pri­mesc cîteva coate. C. I.. Despre politețe și... încă ceva — ———— Pe teme de educație ... i i I c­urier Creșa în construcție In Roman, în cartierul Smi­­rodava, au început lucrările la construcția unei creșe cu 96 de locuri. Această unitate, mult așteptată de localnicii din această parte a munici­piului, se adaugă altor trei unități de acest gen existente pînă în prezent în localitate. Noua creșd își va putea în­­timpina primii „locatari" îna­inte de 30 noiembrie a­n. Un bilanț semnificativ Biblioteca municipală Piatra Neamț, făcînd bilanțul activi­tății pe anul 1969 consemnea­ză un fapt îmbucurător : nu­mărul cititorilor s-a ridicat la 4.100 (cu peste 300 mai mult decât în anul precedent) iar numărul cărților citite la 54.000. Creșterea numărului cititorilor se datorește îmbo­gățirii permanente a fondului de cărți, din toate domeniile, precum și acțiunilor între­prinse în vederea populari­­zării noutăților puse la dis­poziția publicului. Biblioteca face cunoscut că a început întocmirea de fișe noi pe anul 1970 pentru cititorii săi. Amenajări de salubritate Noi amenajări de salubri­tate se vor efectua anul aces­ta în Piatra Neamț. Pe aceas­tă linie amintim amenajarea unei rampe de gunoi In anexa Vînători cu mai multe depo­zite controlate. Lucrarea, pentru care se investește circa 150.000 lei va începe de îndată ce timpul va fi fa­vorabil. Această măsură va contribui substanțial la ridi­carea stării de curățenie in municipiul Piatra Neamț. Pentru vînători și pescari Asociația vînătorilor și pes­carilor sportivi face cunoscut că a început să elibereze viza pe anul 1970 a permiselor de vînătoare și pescuit. Și încă un lucru îmbucurător i se eli­berează și autorizații de pes­cuit pe lacul de la Bicaz, lu­cru nepermis pînă acum. 4000 de pui la Podoleni In cadrul fermei zootehnice mixte care se organizează la G.A.P. Podoleni, sectorul creș­terii păsărilor ocupă un loc important. Efectivul de circa 2.000 găini adulte, a fost com­pletat zilele acestea cu 4.000 de pui ridicați de la incuba­torul din Piatra Neamț.­ ­ De la A.S. Loto-Pronosport Mari cîștiguri la loz in plic. Zilele acestea au fost înregis­trați doi noi cîștigători la loz în plic: Zamfir Roiniță din Piatra Neamț și Gavril D. Focșa din comuna Dămuc, care au intrat — fiecare — în posesia unor sume de 5.000 de lei. Pronoexpres La tragerea din 28­ Ianuarie 1970, rele numere­ au fost extrase următor-Extragerea 11 25, 41, 2, 31, 17,21. Fond de premii: 442.663 lei. Extragerea a ll-a: 22, 29, 1, 10, 6, 35, 7. Fond de premii: 375.554 lei. Sport-Telex-Sport BELGRAD 23 (Agerpres).­­ In prezenta a peste 1.500 de spectatori, la Zagreb s-a dis­putat meciul Internațional de handbal dintre reprezentati­vele masculine ale Iugoslaviei și R. F. a Germaniei. La capă­tul unui joc echilibrat, hand­­baliștii vest-germani au termi­nat învingători cu scorul de 21-20 (10-12). BELGRAD 28 (Agerpres). — Selecționata URSS de fotbal, care se pregătește în Iugo­slavia pentru turneul final din Mexic, a susținut un nou joc de verificare în compania for­mației Sîbenik (care activează în divizia a ll-a). Fotbaliștii sovietici au obținut victoria cu scorul de 3-0 (2-0). Partida a fost urmărită de peste 5.000 de spectatori HAGA 28 (Agerpres).­­ După disputarea a 12 runde, în turneul international șah (grupa maeștrilor) de de la Wik Wijk Aan Zee (Olanda) conduce Andersson (Suedia) cu 9 puncte, urmat de Honfi (Ungaria) — 7.5 puncte, Me­dina (Spania) — 7 puncte (1) etc. Maestrul român Dolfi Dri­­mer ocupă locul șapte cu puncte. In runda a 12-a, Dri­­m­mer (cu piesele albe) a remi­zat cu Iugoslavul Sokolov. In grupa marilor maeștri, pe primul loc în clasament se a­­flă Taimanov (URSS) cu 9.5 puncte, secondat de Hort (Ce­hoslovacia) — 9 puncte, Ivkov (Iugoslavia) — 8 puncte etc. I­I I Toată atenția lucrărilor pregătitoare in legumicultură in acest­ea cooperativele a­gricole de producție din județul nostru vor cultiva cu leguma suprafața de 1.800 ha. Activita­tea sectorului legumicol este insă foarte mult influențată de modul cum se organizează lu­crările pregătitoare cai pregă­tirea răsadnițelor, a salariilor, obținerea materialului săditor. Ultima operativă a Direcției agricole județene arată că nu­mărul unităților unde în aceste zile se desfășoară o susținută activitate în sectorul legumi­­col este, din păcate, foarte mic. Din cei 40.000 m. p. răsadnițe noi, au fost construite abia 16.000 m. p. Dacă C.A.P. Dul­­cești, Păstrăveni, Timișești au terminat această lucrare, coo­perativele din Buruenești (pre­ședinte Anton Bilboc) cu 1.500 m.p., Podoleni (președinte­ Ion Rotaru) cu 1.000 m. p., Mărgi­neni (președinte Gheorghe Io­­niță), cu 2740 m.p. etc n-au con­struit nimici Cifra care indică suprafața de răsadnițe pregătită este de ase­menea, insignifiantă: 0,9 la sută din suprafața de 132.000 m.p. f­ilanificată. ntre unitățile care au început să efectueze această lucrare se numără Boțești cu 209 m.p., Gherăești, 150 m.p. C.A.P. oraș Piatra Neamț. Paralel cu pregă­titul răsadnițelor în unele coo­perative au început însămîn­­țările pentru regume timpurii. Astfel sint Gherăești, unde s-a tnsămîntat întreaga suprafață de răsadnițe pregătită, Dulcești, Ion Creangă, etc. Totuși ritmul a­­cestei acțiuni se menține încă timid dacă ținem seama că din cei 48.000 m.p. de răsadnițe pla­nificată a fi însămintată în a­­ceastă perioadă s-a realizat un procent de abia 0,7 la sută. Aceste rămineri în urmă se datoresc și faptului că mai sunt încă numeroase cooperative ca­re încă n-au început să-și rid­i­­ce de la întreprinderea pentru aprovizionarea C.A.P. materia­lele necesare sectorului legu­micol. Cum explică consiliul d­e conducere al cooperativei Pil­­dești (președinte Toma Farcași, lipsa de preocupare de care s-a dat dovadă în această privință, în depozitele întreprinderii aș­teaptă să fie ridicate 509 de ro­­gojini, 20 m.c. de lemn C.A., sticlă etc. în aceeași situație se găsesc și cooperativele din Români (președintele Ștefan Chiriloiu), Pîncești (președinte Gheorghe Patrichi), Tâmâșeni (președinte Anton Herciu) care au de ridicat 8.690 kg oțel be­ton, o importantă cantitate de bile­ manele etc. E necesar ca consiliile de conducere din cooperativele a­­mintite să ia toate măsurile care se impun pentru intensificarea tuturor lucrărilor pregătitoare pentru producția de legume a a­­nului acesta, acodîndu-se, toto­dată aceeași atenție celorlalte lucrări de sezon în agricultură cum ar fi fertilizarea cu îngră­șăminte chimice, transportul gunoiului — acțiune realizată pe întregul județ în proporție de numai 31 la sută din cele 120.008 tone ce urmează să fie transportate — stropirile de iarnă in livezi, atunci clnd tim­pul permite etc. v S. G.­­v

Next