Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-02-25 / nr. 626

> i\ T / Á ORGAN­ Al COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III Nr. 626 Miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani Lipsa pieselor de schimb - o cauză a imobilizării utilajelor Pentru desfășurarea în bune condiții a activității de exploa­tare și valorificare superioară a masei lemnoase, sectoarele care aparțin C.E.I.S. Piatra Neamț sunt dotate cu un număr apreciabil de mecanisme și u­­tilaje. Modul în care sunt folo­site utilajele și instalațiile din sectoarele de exploatare este însă departe de a asigura ceea ce se numește eficiență econo­mică. în cadrul U.E.I.S. Roznov bunăoară, rezultatele obținute de diferite sectoare în exploa­tarea fierăstraielor mecanice se concretizează pe perioada anu­lui trecut în importante pier­deri la producția industrială ca urmare a neîndeplinirii sarcinii de productivitate a muncii. Astfel, la sectorul Tazlău, fie­­răstraiele mecanice nu au rea­lizat productivitatea muncii de­cit în proporție de 67 la sută, sectorul Roznov — 72 la sută) sectorul Geamăna s-a înscris cu o nerealizare la productivi­tate de 17 la sută.. Folosirea ferăstraielor mecanice nu a a­­vut efectul economic prevăzut prin planul anului trecut nici la sectorul Tg. Neamț, unde sar­cina productivității muncii fost realizată în proporție de­­ numai 73 la sută. Aceste rezultate slabe se da­­tore­sc unor cauze care dăinuie de, mai multă vreme , lipsa u­­nor plase de schimb specifice acestei ramuri de activitate. Lipsa de preocupare pentru fo­losirea rațională a utilajelor este dovedită de faptul că acest domeniu de exploatare a lem­nului care are o tradiție apre­ciabilă, a ajuns să ducă lipsă în­ momentul de fată de forța de muncă calificată pentru tă­iatul lemnului. Toate aceste ca­uze au dus la nefolosirea fe­­răstraielor mecanice un număr de 19.043 ore numai al U.E.I.S. Roznov anul trecut. Situația a­cestor utilaje de bază în ex­ploatarea lemnului nu are șan­se să se îmbunătățească prea mult nici în anul acesta deoa­rece pentru cele 515 ferăstraie mecanice care vor trebui să funcționeze în anul 1970, nu există nici un set de piese de schimb. Lucrurile se agravează datorită faptului că pe teritoriul județului nostru sînt mari can­tități de masă lemnoasă pro­venite din doborîturi de vînt, material care va deprecia dacă nu vor fi mobilizate eforturi sporite pentru recuperare în special prin folosirea la maxi­mum a capacităților de produc­ție. Rezultate nemulțumitoare cu efecte negative asupra produc­ției s-au înregistrat și în mo­dul de folosire al altor utilaje din sectoarele de exploatare a­­le C.E.I.L. Piatra Neamț. Astfel, funicularele pasagere, din lipsa unor pinioane la cutiile de vi­teză și a magnetourilor au funcționat cu o înzestrare teh­nică necorespunzătoare înre­­gistrînd 13.416 ore de stagnare din cauza deselor defecțiuni mecanice, 8.843 ore staționare din cauza lipsei cu desăvîrșire a pieselor de schimb. Cele mai multe staționări au fost la sec­toarele Pipirig, Galu și Tîrgu Neamț. De asemenea, din lipsa troliilor, tractoarele sunt folosite neeficient la alte operații. Sec­toarele de exploatare a lemnu­lui din județul nostru au avut anul trecut în dotare un număr de 18 funiculare Mîneciu — u­­tilaje de mare productivitate, din care au fost folosite numai 12, iar cele care au funcționat și-au realizat planul la produc­tivitatea muncii doar în propor­ție de 37 la sută la sectorul Bicaz, 23 la sută la sectorul Bătrîna, 74 la sută la sectorul Brateș. Această stare de lucruri se manifestă din­­ cauza materialului lemnos sub lipsei linia funicularului­ Nerealizarea pro­ductivității s-a înregistrat și la încărcătoarele Itrom tot din ca­uza lipsei pieselor de schimb. Din situația prezentată rezul­tă că sunt mari rămîneri în ur­mă în sectorul de exploatare forestieră în ceea ce privește folosirea utilajelor în scopul măririi rentabilității economiei forestiere. Sînt necesare măsuri urgente pentru asigurarea utila­jelor cu piese de schimb co­respunzătoare și cu forță de muncă calificată. Procesul mun­cii trebuie să fie organizat în așa fel încît să se asigure cîmp de activitate fiecărui utilaj în parte' și mai ales', funicularelor Mîneciu care staționează din cauza lipsei de lemn sub linie. 1 Petre TOFAN La C.E.I.L. Piatra Neamț Pe drumuri de munte. Foto: Pompei ȘIMON VOCILE STRĂBUNILOR Pe strada V. A. Ureche, la numărul 4, din municipiul Pia­tra Neamț, se află o clădire aproape obișnuită, In preajma căreia versul arghezian „E o tăcere de-nceput de veac“ capătă o rezonanță superbă. Aflăm aici mărturii impresio­nante despre începutul po­porului român, despre marile experiențe trăite de înaintași, despre eforturile și tenaci­tatea unor oameni, care au realizat­ opere mărețe, învin­­gând dificultăți imense pe un drum greu, dar ambițios. Ne aflăm la filiala Neamț a Arhivelor Statului. Bloc * notes Pășim­ea pe un platou al ti­tanilor, prin sălile ce adăpos­tesc comori nebănuite. Tot, sau aproape tot ce s-a întâm­­plat pe cuprinsul județului nostru, și nu numai în județ, se află consemnat și adunat aici cu migală de bijutier. Ne rețin atenția o tipăritură din 1571, „Istoria augustus Da­­vrell, episcop de Hipon“, „Ma­rele dicționar geografic al Ro­mâniei“ de G. T. Lahovari, „Dicționarul geografic al ju­dețului Neamț“ tipărit în 1895 de C. D. Gheorghiu, precum și numeroase manuscrise de o valoare inestimabilă. — Cine are voie să răsfo­iască aceste comori ? — Oricine. Oricine are aprin­să în el flacăra mistuitoare a cercetării — ne răspunde Ion Vatamanu, directorul filialei. Am întîlnit, în registrul de evidență, nume din învățămîntul prestigioase universitar, nume de profesori de istorie, limba română și geografie, precum și învățători din ju­dețul Neamț. Din datele fur­nizate de arhive, s-a întocmit o monografie a Liceului „Petru Rareș", iar în prezent se lu­crează la­ întocmirea mono­­grafiei municipiului Piatra Neamț. Cele zece depozite, cu o ca­pacitate de peste 2.000 m.l. de arhivă, cuprind date referi­toare la originea și evoluția diferitelor întreprinderi și in­stituții din județ, colecții de fotografii ce imortalizează fru­moasele noastre costume populare, evoluția locuințe­lor, într-un cuvînt tot ce se poate ști despre viața noas­tră materială și spirituală. M. MERTICARU Iuiiuiimiuiiiiimnuu/iwiuuiiintiiiiiimnuiiiiiiiuiuiifiiuu­ u/i/^ REȚINEȚI ! Puteți fi informat­e operativ cu toate­­ din județ,­­ din lume. I noutățile din țară, citind zilnic ff Ceahlăul Sunt ultimele zile II în care se mai pot­­ face abonamente pe 111 luna martie 1 ff In partina a IV-a: Orientul Apropiat Faptul divers pe glob Scurte știri Ritmul lucrărilor agricole de sezon se menține nesatisfăcător ! Alături de ultimele pregătiri pentru apropiata campanie de primăvară, pe agenda consilii­lor de conducere, a specialiș­tilor din unitățile cooperatiste se află înscrise la foc de frunte lucrările de sezon ca : însămîn­­țatul în răsadnițe, transportul în cîmp a îngrășămintelor natura­le, încorporarea în sol a ce­lor chimice etc. Realizarea de legume timpurii nu poate fi concepută fără asi­gurarea din timp a răsadurilor necesare. Cum vor fi obținute a­­cestea la Boțești unde nu a început construcția noilor ră­sadnițe, la Ion Creangă unde din 1.500 mp s-au construit nu­mai 356 mp, la C.A.P. oraș Ro­man 400 din 1.200 mp etc. ? Pe județ această lucrare — așa cum arată ultima operativă a Direcției agricole — a fost e­­fectuată în proporție de numai 68,4 la sută din cei 40.000 mp de răsadnițe ce trebuie construite în această perioadă. Aceeași situație nesatisfăcă­toare poate fi întîlnită șî la pre­gătirea răsadnițelor din 132.000 mp fiind realizată abia suprafața de 24,5 la sută. Sunt necesare eforturi deose­bite pentru­ impulsionarea aces­tei lucrări în toate unitățile, în special acolo unde însămînța­­tul legumelor efectuat din vre­me, reclamă repicarea răsadu­rilor, lucrare, de altfel, începu­tă la C.A.P. Cordun, Gherăești, Horia. Pentru evitarea unor ne­ajunsuri ca ruperea rădăcini­lor, stagnarea în creștere a plantelor, irosirea unor supra­fețe mari de răsadnițe este ne­cesar ca repicarea să se facă în ghivece nutritive confecționa­te, manual sau cu mașinile spe­ciale aflate în dotarea I.M.A. O altă lucrare ce trebuie ter­­minată în cel mai scurt este transportul în cîmp a timp în­grășămintelor naturale. Efectuată pe județ în propor­ție de 83,5 la sută, acțiunea se desfășoară în unele unități cu... încetinitorul. Cum se explică astfel faptul că la Pildești din 1.500 tone au fost transporta­te abia 250, la Petricani din 2.100 numai 80 de tone, Răz­­boieni — 100 tone din 1.850, U­­recheni — 300 din 1.500 tone etc. Sînt, deci, necesare măsuri pentru utilizarea cu maximum de randament a tuturor mijloace­lor de transport de care dis­pun unitățile și secțiile de me­canizare aferente. Avîndu-se în vedere că In condițiile toamnei trecute pro­cesele microbiologice de mobi­lizare a azotului nu s-au putut produce, că în primele zile după dezgheț există un decalaj între pornirea vegetației și acti­vitatea microbiologică se im­pune o mai mare atenție fertili­zării cu azotat de amoniu și u­­ree a suprafețelor semănate în toamnă. Dacă în majoritatea coope­rativelor agricole de produc­ție din județ această acțiune este în curs sau a fost termina­tă, în unele unități ca Secueni, Bîra, Sagna, Roznov lucrarea nici n-a început. Timpul este destul de înain­tat. De aceea, consiliile de con­ducere din cooperative, orga­nele agricole județene trebuie să ia toate măsurile pentru a im­pulsiona ritmul nesatisfăcător în care se desfășoară aceste lu­crări în unele unități coopera­tiste. S. C. Clientela nu poate consuma deficiențe de organizare — Raid - anchetă la Bicaz — Urmărind în continuare modul cum sunt aprovizionate ora­șele din județul nostru, cum este deservită populația din centrele intens populate, redacția noastră a întreprins recent un raid­­anchetă la Bicaz. Au fost vizitate o serie de unități alimentare, de alimentație publică și de desfacere a legumelor și fructelor. La raid au participat: Aurel Popa, secretar al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular orășenesc, Pantelimon Rîbu, in­spector comercial, și Mihai Asmarandei, redactor. O PRIMA CONSTATARE... Orașul de la poalele Ceahlău­lui este în prezent mult mai bine aprovizionat decit în ul­timul trimestru al anului trecut. Am găsit o bună desfacere a lap­telui, a legumelor și fructelor și a multor mărfuri alimentare. Deficiențele constatate în acest raid sunt mai mult de natură or­ganizatorică. Le semnalăm pen­tru a fi în atenția organelor de resort și înlăturate grabnic. DE CE NUMAI LA CENTRU ?... de ce nu se aduc aceleași mărfuri și în cartierele munci­torești? — se întreabă pe bună dreptate bicăzenii. In adevăr, în unitățile alimentare de la fabri­ca de ciment și din cartierul Mărceni n-am găsit nici ouă, nici ulei la sticle, nici alte măr­furi care în centru erau. Am fost informați ca abia după in­tervenții s-a reușit să se repar­tizeze și la unitatea 40 de la a­­telierele centrale anumite can­tități de preparate de carne. Pro­­cedeul, care pornește de la O.C.L. Alimentara Piatra Neamț, nu face decit să pună oamenii pe drumuri. LIPSESC INSĂ DIN MAGA­ZINE... și alte produse, unele chiar și în centru. Am notat: La unitatea 32 cu autoservire — zaharoase și ciocolată, zahăr pudră, conserve de legume (ghiveciuri în ulei) gata prepara­te ; la unitatea din Mărceni i ciocolată și bomboane, telemea de oaie, pește sărat; la bufetul „Carpați“ , rachiu alb, unele sortimente de vin îmbuteliat, spumos, secărică, vermut roșu. Noi sîntem siguri că multe din ele se găsesc în depozitele din Piatra Neamț­ IN AȘTEPTAREA PlINII... care nu mai sosea, am găsit la magazinul alimentar nr. 29 — Capșa, 15-20 de persoane. Era sîmbătă, cerințele de aprovizio­nare erau mai mari, dar mașina fabricii de pîine din Bicaz tre­cuse în jos, spre Stejaru, fără să lase nimic la Capșa un car­tier foarte popular. La întoarce­re (era după orele 11), l-am în­trebat pe însoțitor (C. Săpuna­ru) ce s-a întîmplat. Acesta o scălda­ da­că nu e pîine, ba­că va aduce imediat. Dar cînd ? — fiindcă ora închiderii se apro­pia. De altfel, lipsa sortimente­lor de pîine semi, albă de 3,60 lei și de 3,20 lei se simțea mai peste tot în Bicaz. Maria Ani­­țoaie de la unitatea din Măr­ceni era în gol de aproviziona­re, dar ședea după tejghea fără să ia vreo măsură — să anun­țe conducerea fabricii sau In­specția comercială (deși fusese amendată de două mai ori pentru aceeași neglijență). Plinea neagră era peste tot veche. Gospodine ca Virginia Anton din cartierul Fabricii de ciment și altele o refuzau. Oare Vasile Țurcanu, șeful secției de panificație din Bicaz, cunoaște situația desfacerii pîinii fabri­cată de colectivul său? NU NUMAI FLORI IN GHI­VECE... cu care am găsit ornate mai toate unitățile T.A.P.L., dar mai ales o bună deservire, în condiții civilizate și igienice, s-ar impune la Bicaz. E drept că aproape toate unitățile de ali­mentație publică sunt instalate în localuri improprii, neîncăpă­toare, incit adesea alături de mese stau vîrfuite lăzile de ambalaje. Dar de ce lucrătoare ca Maria Niță servesc în hala­te.... negre, de ce la bufetul Doi­na oamenii trebuie să stea în­­cotoșmănați fiindcă soba scoate fum ? Condiții mai bune de în­călzire, de spălat vasele, de res­pectare a regulilor de igienă ar trebui create la braseria<­ din piață, la bufetul de la fabrica de ciment. MMM € ITEVA PROPUNERI... pentru organele de resort, se impun la sfîrșitul acestor constatări redate sumar . Să se studieze înființarea la Bicaz a unei noi unități de desfacerea cărnii. Ar fi bine ca, pe lingă cantitățile de carne și preparate de h­arne care se trimit conform planificării, să se pună în vînzare prin unitățile comerciale păsări și pește . Organele orășenești propun întreprinderii de panificație și mo­­rărit ca în fabrica din Bicaz pîinea neagră să se coacă noaptea , s-ar evita astfel învechirea ei înainte de desfacere . Avîndu-se în vedere spațiile reduse din mai multe unități, ambalajele să se ridice mai des . Credem că la Alimentara din cartierul Capșa ar trebui instalat un telefon iar chioșcul T.A.P.L. din a­­propierea gării, să fie mutat intr-o poziție convenabilă și pen­tru elevii școlii generale. Echipele de control obștesc să facă sondaje, mai dese in magazine și să propună măsuri organelor orășenești din Bicaz. X Astăzi, pe agenda universităților populare PIATRA NEAMȚ — orele 14,30, fabrica „8 Martie“ — „Momente ale luptei sociale din județul Neamț la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al­­ XX-lea“ (prof. Ionel Marin)­ — orele 18, Școala generală nr. 2 — „Omul modern“ (prof. Sofia Burculeț). ZĂNEȘTI — orele 15, clubul­ C.A.P. —­ „Cultura irigată a florii­­soarelui“. SÂBĂOANI — orele 10, clubul C.A.P. — „Cunoașterea și deservirea mașinilor de semănat, recoltat și de combaterea dăunătorilor“. — orele 10, sectorul zootehnic —­ „Folosirea rațiilor fura­jere în hrana animalelor“. PINGARAȚI — orele 17, Căminul cultural —■ „Sarcinile familiei în o­­rientarea profesională a copiilor“ (prof. Ioan Blaga). Curier Rezultatele fazei județene a olimpiadei de literatură La faza județeană a Olim­piadei, de literatură care s-a desfășurat pe data de 15 fe­bruarie a.c., au fost stabilite următoarele rezultate: Pre­miul I nu a fost acordat. Pre­miul II a revenit elevelor Sil­via Luchian din Roman, și Do­na Enăchioiu din Piatra Neam­uț, iar premiul 111 a re­venit elevelor Mîinea Molda­via din Piatra Neamț, Ele­na Agachi de la Liceul din Săbăoani și Lidia Călugăru din Roman. S-au mai acordat, de asemenea, 12 mențiuni. Manifestări cultural-artistice • DIALOG PE ACEEAȘI­­ SCENĂ. Recent, în sala de festivități a Grupului școlar chimic din Piatra Neamț, s-a desfășurat prima etapă a Fes­tivalului formațiilor artistice (interclase), organizat din ini­țiativa Comitetului U.T.C. Programul, bogat și variat, a cuprins melodii de muzică ușoară și populară, recitări, montaje muzical-coregrafice. S-au evidențiat în mod deose­bit elevii: Valentina Archip, Catinca Diaconu, Anișoara A­­savei, Ion Daruga. • SPECTACOLE ALE AR­TIȘTILOR AMATORI. Zilele trecute, formația de muzică u­­șoară „Cupidon“ a Casei de cultură din Piatra Neamț, sub conducerea lui Vasia Negru, a prezentat in localitățile­­ Ga­lu și Bicaz, spectacolul­­ „La microfon, melodia preferată“. De un deosebit succes s-au bu­curat melodiile interpretate de binecunoscuții artiști ama­tori : dr. Octavian Huianu, George Brener, Adriana Ro­șu, Adrian Spiridon. ★ La Bicaz, colaborarea din­tre Clubul central și Casa de cultură a conferit, serii dis­tractive de sîmbătă seara, va­rietate, atractivitate. Cei pes­te 1.000 de tineri cau au ocu­pat locurile sâlii de specta­cole a clubului au audiat cu acest prilej un apreciat pro­gram de muzică ușoară la ca­re, în afara orchestrei și so­liștilor casei de cultură, și-au dat concursul și cîțiva soliști debutanți de muzică ușoară. Au urmat apoi numeroase manifestări distractive și dans. In aceeași zi, orchestra și soliștii de muzică populară au prezentat spectacole la Bra­teș și Cazaci (Tarcău), cu săli arhipline. Instructaj cu mecanizatorii Timp de două zile s-a des­fășurat la Casa agronomului din Trifești o instruire cu mecanizatorii care vor deservi noile utilaje intrate în dota­rea întreprinderilor de meca­nizare a agriculturii din ju­deț, utilaje ce vor fi folosite în legumicultură. Mecanizatorii au făcut cu­noștință cu mașina pentru îm­prăștiat îngrășăminte M.S.P.C. 300, dislocatorul de ceapă, ni­velatoare, modelatoare etc. Cuvîntul opiniei publice (IN PAGINA A II-A) Semnalăm ■ Sport (IN PAGINA A III-A) Logodnicul proxenet și caruselul imoralității Scena întîmplărilor — cuința lui Codreanu Eugen Io­zis Safta din Roman, strada Ecate­­rina Teodoroiu nr. 3, muncitor la Uzina de țevi. Imagini crude, de panopticum, pe care, mintea și hîrtia le refuză. Protagoniști — 8 indivizi și o minoră în vîrstă de 17 ani. I-a adunat la un loc spiritul gregar și ab­jecția morală. Faptele au și un regizor — Codreanu Eugen. El este cel care o aduce aici pe M. I. Cunoștință dintre acelea care se fac la un colț de stradă, naivă și credulă, M. I. se „în­­cîntă"" cu promisiunea unei ilu­zorii căsătorii. Trecînd fără să întîmpine opoziții,­ de sub supra­vegherea și îndrumarea părin­ților în sfera de magnetică și nefastă influență a străzii, unde mișună indivizi de teapa celor 8, M. î. se va transforma prin însăși acest fapt într-o victimă a acestor inși, a căror morală funcționează aidoma instinctului la speciile inferioare; în fapt, intențiile de mariaj ale lui Co­dreanu (individul este căsătorit, are și un copil pentru care plă­tește obligațiile de întreținere) au la bază același mecanism. Astfel, ajunsă, și nu pentru pri­ma oară, în locuința acestuia, M. I. se va lăsa încuiată în ca­să, Codreanu plecînd la servi­ciu in schimbul de noapte. Pe stradă însă așa-zisul logodnic racolează amatori de „ceva tî­­năr“ și nu-i va fi greu să re­cruteze 7 asemenea specimene. De la trei dintre ei pretinde și încasează chiar, cite 5 și 25 lei, înmînîndu-le în schimb cheia locuinței. Iată astfel punctul culminant al acestei sordide „a­­faceri“ în care Codreanu devi­ne proxenet, iar M. I. este trans­formată cu o inimaginabilă monstruozitate în: nu putem o­­coli cuvîntul, marfă. Prag ultim al înjosirii umane. Desigur gîn­­diți că inoportunată de un grup de nepoftiți, la o oră târzie, M. I. a părăsit, casa sau a schițat ha­rem, un gest de împotrivire. Ei bine, nu! Cu o incredibilă ușu­rință (se vede și cit de inocentă este M. I.) îi... acceptă. Se va împotrivi doar cînd vor sosi și alții. Vor intra însă in acțiune pumnii și amenințările cu cuți­tul... A doua zi M. I. se confesează „logodnicului“, care o liniștește repede cu un­ „rezolv cu pro­blema“. Astfel că periplul ab­jecției va continua în seara următoare cînd Codreanu îi a­­duce un nou client, un derbe­deu fără căpătîi, Vrînceanu Vir­gilul. De data aceasta se pro­duce scandalul. Intervin vecinii și apoi miliția. Acum se naște însă paradoxala situație în ca­re 4 dintre derbedei (Marisa Mircea, gratargiu la bufetul „Ste­jarul“ ; Airinei Ilie, frizer­i Ian­­cu Gheorghe și Bordeianu Mi­hai, muncitori la Uzina de țevi) vor compare în fața instantei doar ca... martori, în cauza ca­­re-i include moralmente și de facto cu aceeași parte de vină. Ni s-a spus că împotriva lor nu se poate formula un cap de a­­cuzare de vreme ce fapta (tot a­­tît de odioasă și abjectă) au co­mis-o cu consimțămîntul vic­timei. Oprim aici derularea a­­cestor imagini de oroare afir­­mînd răspicat vinovăția tutu­­ror de la primul pînă la ultimul, inclusiv a victimei. (Ceilalți pa­tru Codreanu E., Cristea Petru, Mătăsaru Vasile, toți muncitori la Uzina de țevi și Vrînceanu Virgiliu sînt arestați). Judecind în ordinea întîmplărilor e lim­pede că toți, fără excepție sunt niște indivizi descompuși, purtă­torii unor tare și stigmate care le anulează valoarea de oa­meni. Sunt doar ei vinovați de încălcarea regulilor de convie­țuire socială și umană, de ter­felirea demnității și înjosirea unui semen ? Categoric, nu 1 Cauzele penurie­­lor morale, trebuie căutate în educația pri­mită în familie, în școală și în colectivele lor de muncă. Ion IAN­CU, ofițer de miliție Corneliu LĂMATIG

Next