Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-02-25 / nr. 626
> i\ T / Á ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III Nr. 626 Miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani Lipsa pieselor de schimb - o cauză a imobilizării utilajelor Pentru desfășurarea în bune condiții a activității de exploatare și valorificare superioară a masei lemnoase, sectoarele care aparțin C.E.I.S. Piatra Neamț sunt dotate cu un număr apreciabil de mecanisme și utilaje. Modul în care sunt folosite utilajele și instalațiile din sectoarele de exploatare este însă departe de a asigura ceea ce se numește eficiență economică. în cadrul U.E.I.S. Roznov bunăoară, rezultatele obținute de diferite sectoare în exploatarea fierăstraielor mecanice se concretizează pe perioada anului trecut în importante pierderi la producția industrială ca urmare a neîndeplinirii sarcinii de productivitate a muncii. Astfel, la sectorul Tazlău, fierăstraiele mecanice nu au realizat productivitatea muncii decit în proporție de 67 la sută, sectorul Roznov — 72 la sută) sectorul Geamăna s-a înscris cu o nerealizare la productivitate de 17 la sută.. Folosirea ferăstraielor mecanice nu a avut efectul economic prevăzut prin planul anului trecut nici la sectorul Tg. Neamț, unde sarcina productivității muncii fost realizată în proporție de numai 73 la sută. Aceste rezultate slabe se datoresc unor cauze care dăinuie de, mai multă vreme , lipsa unor plase de schimb specifice acestei ramuri de activitate. Lipsa de preocupare pentru folosirea rațională a utilajelor este dovedită de faptul că acest domeniu de exploatare a lemnului care are o tradiție apreciabilă, a ajuns să ducă lipsă în momentul de fată de forța de muncă calificată pentru tăiatul lemnului. Toate aceste cauze au dus la nefolosirea ferăstraielor mecanice un număr de 19.043 ore numai al U.E.I.S. Roznov anul trecut. Situația acestor utilaje de bază în exploatarea lemnului nu are șanse să se îmbunătățească prea mult nici în anul acesta deoarece pentru cele 515 ferăstraie mecanice care vor trebui să funcționeze în anul 1970, nu există nici un set de piese de schimb. Lucrurile se agravează datorită faptului că pe teritoriul județului nostru sînt mari cantități de masă lemnoasă provenite din doborîturi de vînt, material care va deprecia dacă nu vor fi mobilizate eforturi sporite pentru recuperare în special prin folosirea la maximum a capacităților de producție. Rezultate nemulțumitoare cu efecte negative asupra producției s-au înregistrat și în modul de folosire al altor utilaje din sectoarele de exploatare ale C.E.I.L. Piatra Neamț. Astfel, funicularele pasagere, din lipsa unor pinioane la cutiile de viteză și a magnetourilor au funcționat cu o înzestrare tehnică necorespunzătoare înregistrînd 13.416 ore de stagnare din cauza deselor defecțiuni mecanice, 8.843 ore staționare din cauza lipsei cu desăvîrșire a pieselor de schimb. Cele mai multe staționări au fost la sectoarele Pipirig, Galu și Tîrgu Neamț. De asemenea, din lipsa troliilor, tractoarele sunt folosite neeficient la alte operații. Sectoarele de exploatare a lemnului din județul nostru au avut anul trecut în dotare un număr de 18 funiculare Mîneciu — utilaje de mare productivitate, din care au fost folosite numai 12, iar cele care au funcționat și-au realizat planul la productivitatea muncii doar în proporție de 37 la sută la sectorul Bicaz, 23 la sută la sectorul Bătrîna, 74 la sută la sectorul Brateș. Această stare de lucruri se manifestă din cauza materialului lemnos sub lipsei linia funicularului Nerealizarea productivității s-a înregistrat și la încărcătoarele Itrom tot din cauza lipsei pieselor de schimb. Din situația prezentată rezultă că sunt mari rămîneri în urmă în sectorul de exploatare forestieră în ceea ce privește folosirea utilajelor în scopul măririi rentabilității economiei forestiere. Sînt necesare măsuri urgente pentru asigurarea utilajelor cu piese de schimb corespunzătoare și cu forță de muncă calificată. Procesul muncii trebuie să fie organizat în așa fel încît să se asigure cîmp de activitate fiecărui utilaj în parte' și mai ales', funicularelor Mîneciu care staționează din cauza lipsei de lemn sub linie. 1 Petre TOFAN La C.E.I.L. Piatra Neamț Pe drumuri de munte. Foto: Pompei ȘIMON VOCILE STRĂBUNILOR Pe strada V. A. Ureche, la numărul 4, din municipiul Piatra Neamț, se află o clădire aproape obișnuită, In preajma căreia versul arghezian „E o tăcere de-nceput de veac“ capătă o rezonanță superbă. Aflăm aici mărturii impresionante despre începutul poporului român, despre marile experiențe trăite de înaintași, despre eforturile și tenacitatea unor oameni, care au realizat opere mărețe, învingând dificultăți imense pe un drum greu, dar ambițios. Ne aflăm la filiala Neamț a Arhivelor Statului. Bloc * notes Pășimea pe un platou al titanilor, prin sălile ce adăpostesc comori nebănuite. Tot, sau aproape tot ce s-a întâmplat pe cuprinsul județului nostru, și nu numai în județ, se află consemnat și adunat aici cu migală de bijutier. Ne rețin atenția o tipăritură din 1571, „Istoria augustus Davrell, episcop de Hipon“, „Marele dicționar geografic al României“ de G. T. Lahovari, „Dicționarul geografic al județului Neamț“ tipărit în 1895 de C. D. Gheorghiu, precum și numeroase manuscrise de o valoare inestimabilă. — Cine are voie să răsfoiască aceste comori ? — Oricine. Oricine are aprinsă în el flacăra mistuitoare a cercetării — ne răspunde Ion Vatamanu, directorul filialei. Am întîlnit, în registrul de evidență, nume din învățămîntul prestigioase universitar, nume de profesori de istorie, limba română și geografie, precum și învățători din județul Neamț. Din datele furnizate de arhive, s-a întocmit o monografie a Liceului „Petru Rareș", iar în prezent se lucrează la întocmirea monografiei municipiului Piatra Neamț. Cele zece depozite, cu o capacitate de peste 2.000 m.l. de arhivă, cuprind date referitoare la originea și evoluția diferitelor întreprinderi și instituții din județ, colecții de fotografii ce imortalizează frumoasele noastre costume populare, evoluția locuințelor, într-un cuvînt tot ce se poate ști despre viața noastră materială și spirituală. M. MERTICARU Iuiiuiimiuiiiiimnuu/iwiuuiiintiiiiiimnuiiiiiiiuiuiifiiuu u/i/^ REȚINEȚI ! Puteți fi informate operativ cu toate din județ, din lume. I noutățile din țară, citind zilnic ff Ceahlăul Sunt ultimele zile II în care se mai pot face abonamente pe 111 luna martie 1 ff In partina a IV-a: Orientul Apropiat Faptul divers pe glob Scurte știri Ritmul lucrărilor agricole de sezon se menține nesatisfăcător ! Alături de ultimele pregătiri pentru apropiata campanie de primăvară, pe agenda consiliilor de conducere, a specialiștilor din unitățile cooperatiste se află înscrise la foc de frunte lucrările de sezon ca : însămînțatul în răsadnițe, transportul în cîmp a îngrășămintelor naturale, încorporarea în sol a celor chimice etc. Realizarea de legume timpurii nu poate fi concepută fără asigurarea din timp a răsadurilor necesare. Cum vor fi obținute acestea la Boțești unde nu a început construcția noilor răsadnițe, la Ion Creangă unde din 1.500 mp s-au construit numai 356 mp, la C.A.P. oraș Roman 400 din 1.200 mp etc. ? Pe județ această lucrare — așa cum arată ultima operativă a Direcției agricole — a fost efectuată în proporție de numai 68,4 la sută din cei 40.000 mp de răsadnițe ce trebuie construite în această perioadă. Aceeași situație nesatisfăcătoare poate fi întîlnită șî la pregătirea răsadnițelor din 132.000 mp fiind realizată abia suprafața de 24,5 la sută. Sunt necesare eforturi deosebite pentru impulsionarea acestei lucrări în toate unitățile, în special acolo unde însămînțatul legumelor efectuat din vreme, reclamă repicarea răsadurilor, lucrare, de altfel, începută la C.A.P. Cordun, Gherăești, Horia. Pentru evitarea unor neajunsuri ca ruperea rădăcinilor, stagnarea în creștere a plantelor, irosirea unor suprafețe mari de răsadnițe este necesar ca repicarea să se facă în ghivece nutritive confecționate, manual sau cu mașinile speciale aflate în dotarea I.M.A. O altă lucrare ce trebuie terminată în cel mai scurt este transportul în cîmp a timp îngrășămintelor naturale. Efectuată pe județ în proporție de 83,5 la sută, acțiunea se desfășoară în unele unități cu... încetinitorul. Cum se explică astfel faptul că la Pildești din 1.500 tone au fost transportate abia 250, la Petricani din 2.100 numai 80 de tone, Războieni — 100 tone din 1.850, Urecheni — 300 din 1.500 tone etc. Sînt, deci, necesare măsuri pentru utilizarea cu maximum de randament a tuturor mijloacelor de transport de care dispun unitățile și secțiile de mecanizare aferente. Avîndu-se în vedere că In condițiile toamnei trecute procesele microbiologice de mobilizare a azotului nu s-au putut produce, că în primele zile după dezgheț există un decalaj între pornirea vegetației și activitatea microbiologică se impune o mai mare atenție fertilizării cu azotat de amoniu și uree a suprafețelor semănate în toamnă. Dacă în majoritatea cooperativelor agricole de producție din județ această acțiune este în curs sau a fost terminată, în unele unități ca Secueni, Bîra, Sagna, Roznov lucrarea nici n-a început. Timpul este destul de înaintat. De aceea, consiliile de conducere din cooperative, organele agricole județene trebuie să ia toate măsurile pentru a impulsiona ritmul nesatisfăcător în care se desfășoară aceste lucrări în unele unități cooperatiste. S. C. Clientela nu poate consuma deficiențe de organizare — Raid - anchetă la Bicaz — Urmărind în continuare modul cum sunt aprovizionate orașele din județul nostru, cum este deservită populația din centrele intens populate, redacția noastră a întreprins recent un raidanchetă la Bicaz. Au fost vizitate o serie de unități alimentare, de alimentație publică și de desfacere a legumelor și fructelor. La raid au participat: Aurel Popa, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, Pantelimon Rîbu, inspector comercial, și Mihai Asmarandei, redactor. O PRIMA CONSTATARE... Orașul de la poalele Ceahlăului este în prezent mult mai bine aprovizionat decit în ultimul trimestru al anului trecut. Am găsit o bună desfacere a laptelui, a legumelor și fructelor și a multor mărfuri alimentare. Deficiențele constatate în acest raid sunt mai mult de natură organizatorică. Le semnalăm pentru a fi în atenția organelor de resort și înlăturate grabnic. DE CE NUMAI LA CENTRU ?... de ce nu se aduc aceleași mărfuri și în cartierele muncitorești? — se întreabă pe bună dreptate bicăzenii. In adevăr, în unitățile alimentare de la fabrica de ciment și din cartierul Mărceni n-am găsit nici ouă, nici ulei la sticle, nici alte mărfuri care în centru erau. Am fost informați ca abia după intervenții s-a reușit să se repartizeze și la unitatea 40 de la atelierele centrale anumite cantități de preparate de carne. Procedeul, care pornește de la O.C.L. Alimentara Piatra Neamț, nu face decit să pună oamenii pe drumuri. LIPSESC INSĂ DIN MAGAZINE... și alte produse, unele chiar și în centru. Am notat: La unitatea 32 cu autoservire — zaharoase și ciocolată, zahăr pudră, conserve de legume (ghiveciuri în ulei) gata preparate ; la unitatea din Mărceni i ciocolată și bomboane, telemea de oaie, pește sărat; la bufetul „Carpați“ , rachiu alb, unele sortimente de vin îmbuteliat, spumos, secărică, vermut roșu. Noi sîntem siguri că multe din ele se găsesc în depozitele din Piatra Neamț IN AȘTEPTAREA PlINII... care nu mai sosea, am găsit la magazinul alimentar nr. 29 — Capșa, 15-20 de persoane. Era sîmbătă, cerințele de aprovizionare erau mai mari, dar mașina fabricii de pîine din Bicaz trecuse în jos, spre Stejaru, fără să lase nimic la Capșa un cartier foarte popular. La întoarcere (era după orele 11), l-am întrebat pe însoțitor (C. Săpunaru) ce s-a întîmplat. Acesta o scălda dacă nu e pîine, bacă va aduce imediat. Dar cînd ? — fiindcă ora închiderii se apropia. De altfel, lipsa sortimentelor de pîine semi, albă de 3,60 lei și de 3,20 lei se simțea mai peste tot în Bicaz. Maria Anițoaie de la unitatea din Mărceni era în gol de aprovizionare, dar ședea după tejghea fără să ia vreo măsură — să anunțe conducerea fabricii sau Inspecția comercială (deși fusese amendată de două mai ori pentru aceeași neglijență). Plinea neagră era peste tot veche. Gospodine ca Virginia Anton din cartierul Fabricii de ciment și altele o refuzau. Oare Vasile Țurcanu, șeful secției de panificație din Bicaz, cunoaște situația desfacerii pîinii fabricată de colectivul său? NU NUMAI FLORI IN GHIVECE... cu care am găsit ornate mai toate unitățile T.A.P.L., dar mai ales o bună deservire, în condiții civilizate și igienice, s-ar impune la Bicaz. E drept că aproape toate unitățile de alimentație publică sunt instalate în localuri improprii, neîncăpătoare, incit adesea alături de mese stau vîrfuite lăzile de ambalaje. Dar de ce lucrătoare ca Maria Niță servesc în halate.... negre, de ce la bufetul Doina oamenii trebuie să stea încotoșmănați fiindcă soba scoate fum ? Condiții mai bune de încălzire, de spălat vasele, de respectare a regulilor de igienă ar trebui create la braseria< din piață, la bufetul de la fabrica de ciment. MMM € ITEVA PROPUNERI... pentru organele de resort, se impun la sfîrșitul acestor constatări redate sumar . Să se studieze înființarea la Bicaz a unei noi unități de desfacerea cărnii. Ar fi bine ca, pe lingă cantitățile de carne și preparate de harne care se trimit conform planificării, să se pună în vînzare prin unitățile comerciale păsări și pește . Organele orășenești propun întreprinderii de panificație și morărit ca în fabrica din Bicaz pîinea neagră să se coacă noaptea , s-ar evita astfel învechirea ei înainte de desfacere . Avîndu-se în vedere spațiile reduse din mai multe unități, ambalajele să se ridice mai des . Credem că la Alimentara din cartierul Capșa ar trebui instalat un telefon iar chioșcul T.A.P.L. din apropierea gării, să fie mutat intr-o poziție convenabilă și pentru elevii școlii generale. Echipele de control obștesc să facă sondaje, mai dese in magazine și să propună măsuri organelor orășenești din Bicaz. X Astăzi, pe agenda universităților populare PIATRA NEAMȚ — orele 14,30, fabrica „8 Martie“ — „Momente ale luptei sociale din județul Neamț la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea“ (prof. Ionel Marin) — orele 18, Școala generală nr. 2 — „Omul modern“ (prof. Sofia Burculeț). ZĂNEȘTI — orele 15, clubul C.A.P. — „Cultura irigată a floriisoarelui“. SÂBĂOANI — orele 10, clubul C.A.P. — „Cunoașterea și deservirea mașinilor de semănat, recoltat și de combaterea dăunătorilor“. — orele 10, sectorul zootehnic — „Folosirea rațiilor furajere în hrana animalelor“. PINGARAȚI — orele 17, Căminul cultural —■ „Sarcinile familiei în orientarea profesională a copiilor“ (prof. Ioan Blaga). Curier Rezultatele fazei județene a olimpiadei de literatură La faza județeană a Olimpiadei, de literatură care s-a desfășurat pe data de 15 februarie a.c., au fost stabilite următoarele rezultate: Premiul I nu a fost acordat. Premiul II a revenit elevelor Silvia Luchian din Roman, și Dona Enăchioiu din Piatra Neamuț, iar premiul 111 a revenit elevelor Mîinea Moldavia din Piatra Neamț, Elena Agachi de la Liceul din Săbăoani și Lidia Călugăru din Roman. S-au mai acordat, de asemenea, 12 mențiuni. Manifestări cultural-artistice • DIALOG PE ACEEAȘI SCENĂ. Recent, în sala de festivități a Grupului școlar chimic din Piatra Neamț, s-a desfășurat prima etapă a Festivalului formațiilor artistice (interclase), organizat din inițiativa Comitetului U.T.C. Programul, bogat și variat, a cuprins melodii de muzică ușoară și populară, recitări, montaje muzical-coregrafice. S-au evidențiat în mod deosebit elevii: Valentina Archip, Catinca Diaconu, Anișoara Asavei, Ion Daruga. • SPECTACOLE ALE ARTIȘTILOR AMATORI. Zilele trecute, formația de muzică ușoară „Cupidon“ a Casei de cultură din Piatra Neamț, sub conducerea lui Vasia Negru, a prezentat in localitățile Galu și Bicaz, spectacolul „La microfon, melodia preferată“. De un deosebit succes s-au bucurat melodiile interpretate de binecunoscuții artiști amatori : dr. Octavian Huianu, George Brener, Adriana Roșu, Adrian Spiridon. ★ La Bicaz, colaborarea dintre Clubul central și Casa de cultură a conferit, serii distractive de sîmbătă seara, varietate, atractivitate. Cei peste 1.000 de tineri cau au ocupat locurile sâlii de spectacole a clubului au audiat cu acest prilej un apreciat program de muzică ușoară la care, în afara orchestrei și soliștilor casei de cultură, și-au dat concursul și cîțiva soliști debutanți de muzică ușoară. Au urmat apoi numeroase manifestări distractive și dans. In aceeași zi, orchestra și soliștii de muzică populară au prezentat spectacole la Brateș și Cazaci (Tarcău), cu săli arhipline. Instructaj cu mecanizatorii Timp de două zile s-a desfășurat la Casa agronomului din Trifești o instruire cu mecanizatorii care vor deservi noile utilaje intrate în dotarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii din județ, utilaje ce vor fi folosite în legumicultură. Mecanizatorii au făcut cunoștință cu mașina pentru împrăștiat îngrășăminte M.S.P.C. 300, dislocatorul de ceapă, nivelatoare, modelatoare etc. Cuvîntul opiniei publice (IN PAGINA A II-A) Semnalăm ■ Sport (IN PAGINA A III-A) Logodnicul proxenet și caruselul imoralității Scena întîmplărilor — cuința lui Codreanu Eugen Iozis Safta din Roman, strada Ecaterina Teodoroiu nr. 3, muncitor la Uzina de țevi. Imagini crude, de panopticum, pe care, mintea și hîrtia le refuză. Protagoniști — 8 indivizi și o minoră în vîrstă de 17 ani. I-a adunat la un loc spiritul gregar și abjecția morală. Faptele au și un regizor — Codreanu Eugen. El este cel care o aduce aici pe M. I. Cunoștință dintre acelea care se fac la un colț de stradă, naivă și credulă, M. I. se „încîntă"" cu promisiunea unei iluzorii căsătorii. Trecînd fără să întîmpine opoziții, de sub supravegherea și îndrumarea părinților în sfera de magnetică și nefastă influență a străzii, unde mișună indivizi de teapa celor 8, M. î. se va transforma prin însăși acest fapt într-o victimă a acestor inși, a căror morală funcționează aidoma instinctului la speciile inferioare; în fapt, intențiile de mariaj ale lui Codreanu (individul este căsătorit, are și un copil pentru care plătește obligațiile de întreținere) au la bază același mecanism. Astfel, ajunsă, și nu pentru prima oară, în locuința acestuia, M. I. se va lăsa încuiată în casă, Codreanu plecînd la serviciu in schimbul de noapte. Pe stradă însă așa-zisul logodnic racolează amatori de „ceva tînăr“ și nu-i va fi greu să recruteze 7 asemenea specimene. De la trei dintre ei pretinde și încasează chiar, cite 5 și 25 lei, înmînîndu-le în schimb cheia locuinței. Iată astfel punctul culminant al acestei sordide „afaceri“ în care Codreanu devine proxenet, iar M. I. este transformată cu o inimaginabilă monstruozitate în: nu putem ocoli cuvîntul, marfă. Prag ultim al înjosirii umane. Desigur gîndiți că inoportunată de un grup de nepoftiți, la o oră târzie, M. I. a părăsit, casa sau a schițat harem, un gest de împotrivire. Ei bine, nu! Cu o incredibilă ușurință (se vede și cit de inocentă este M. I.) îi... acceptă. Se va împotrivi doar cînd vor sosi și alții. Vor intra însă in acțiune pumnii și amenințările cu cuțitul... A doua zi M. I. se confesează „logodnicului“, care o liniștește repede cu un „rezolv cu problema“. Astfel că periplul abjecției va continua în seara următoare cînd Codreanu îi aduce un nou client, un derbedeu fără căpătîi, Vrînceanu Virgilul. De data aceasta se produce scandalul. Intervin vecinii și apoi miliția. Acum se naște însă paradoxala situație în care 4 dintre derbedei (Marisa Mircea, gratargiu la bufetul „Stejarul“ ; Airinei Ilie, frizeri Iancu Gheorghe și Bordeianu Mihai, muncitori la Uzina de țevi) vor compare în fața instantei doar ca... martori, în cauza care-i include moralmente și de facto cu aceeași parte de vină. Ni s-a spus că împotriva lor nu se poate formula un cap de acuzare de vreme ce fapta (tot atît de odioasă și abjectă) au comis-o cu consimțămîntul victimei. Oprim aici derularea acestor imagini de oroare afirmînd răspicat vinovăția tuturor de la primul pînă la ultimul, inclusiv a victimei. (Ceilalți patru Codreanu E., Cristea Petru, Mătăsaru Vasile, toți muncitori la Uzina de țevi și Vrînceanu Virgiliu sînt arestați). Judecind în ordinea întîmplărilor e limpede că toți, fără excepție sunt niște indivizi descompuși, purtătorii unor tare și stigmate care le anulează valoarea de oameni. Sunt doar ei vinovați de încălcarea regulilor de conviețuire socială și umană, de terfelirea demnității și înjosirea unui semen ? Categoric, nu 1 Cauzele penurielor morale, trebuie căutate în educația primită în familie, în școală și în colectivele lor de muncă. Ion IANCU, ofițer de miliție Corneliu LĂMATIG