Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-03-31 / nr. 655

\ Â > 10H6ANI AL COMITETU­LUI JUDEȚE­AM NEAMȚ Al P.C.R. Și Al CON­SILIULUI FOP­U­LAU „ JMEJEAH Anul III Nr. 655 Marți 31 martie 1970 4 pagini 30 bani curier. Inaugurarea unei noi săli de sport Duminică dimineață, elevii de la Școala generala nr. 4 din Piatra Neamț au trăit un eve­niment deosebit de impor­tant : a fost inaugurată în ca­dru festiv noua sală de spor­turi — construcție modernă și elegantă în care se vor desfă­șura, de acum încolo, princi­palele activități sportive și mare parte din orele de edu­cație fizică, înzestrată cu pa­nouri de baschet, inele, frîn­­ghie, ladă pentru sărituri, bâr­ne, capre, saltele, noua sală de sporturi răspunde cu pri­sosință cerințelor mereu spo­rite aflate în fața obiectului educație fizică. Cu prilejul festivității, mi­cii sportivi de la această școa­lă au prezentat un atractiv program de­­ balet și gimnasti­că (pregătit de profesoara A­­lexandrina Mancaș), punctul "forte" constituindu-i meciul de baschet interclase (fete, prima etapă) din cadrul con­cursului republican de mini­­baschet dotat cu "Cupa pri­măverii". Noi electrificări rurale De curînd s-a racordat la sistemul energetic rețeaua electrică nou național insta­lată din satul Patricheni (co­muna Poenari), în prezent echipele Șantie­rului de construcții-montaj al I.R.E. lucrează la electrifica­rea satelor Bălănești (Bîrgă­­oani), Socea (Rediu), Valea Mare (Războieni), Crăești (Bozieni) și Potoci (orașul Bi­­caz). Au fost puse sub tensiune extinderile efectuate la Mo­­­reni (Botești) și Gura Văii (Girov). Extinderi ale rețelei electrice se execută și la Ni­­siporești (Botești), Vulpășești (Sagna), Budești (Făurei) și Gîrcina. Cu două zile mai devreme Industria județului Neamț și-a realizat planul producției globale din primul trimestru De la Direcția județeană de statistică suntem informați că Întreprinderile industriale și organizațiile economice din jude­țul nostru și-au realizat cu 2 zile mai devreme planul producției globale pe primul trimestru al anului. La nivelul județului acest indicator va fi depășit cu cca. 40 milioane lei. Realizări deosebite au obținut în acest trimestru Uzina de fibre sintetice Săvinești, unitățile Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț ș.a. Organizare superioară - indici înalți de utilizare a parcului auto Pentru a treia oară consecutiv, colectivului întreprinderii de transporturi auto Piatra Neamț i s-a acordat Steagul roșu și Diploma de unitate fruntașă in Întrecerea socialistă pe ra­mură. Distincția primită recent răsplătește eforturile depuse și frumoasele rezultate obținute in activitatea economică din anul 1969. In scopul cunoașterii acestor rezultate și mai cu sea­mă pentru reliefarea experienței dobîndite de acest colectiv, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarășului PETRU SIMION, directorul I.T.A. Piatra Neamț. — Care sunt, în esență, realizările ce v-au îndrep­tățit la înalta distincție acordată? — Anul care a trecut a adus colectivului nostru satisfacția u­­nor remarcabile succese în în­deplinirea sarcinilor de plan. Sintetic, aceste rezultate sunt exprimate prin următoarele ci­fre: 25.558.000 lei depășire la planul global de transport mar­fă și călători, 10.306.000 lei eco­nomii suplimentare la prețul de cost și 10.887.000 lei benefi­cii peste prevederi. Urmarea e­­forturilor colectivului, planul ce a revenit întreprinderii pe 1969 a fost îndeplinit cu 40 de zile mai devreme, la toți indicatorii și de către toate subunitățile componente. — Vă rugăm să eviden­țiați principalii factori care v-au asigurat succe­sele din anul trecut. — Dintre factorii care au de­terminat succesele amintite, pe primul plan se situează perfec­­ționarea organizării muncii în toate compartimentele și asigu­rarea tuturor condițiilor tehnico­­materiale pentru obținerea unor indici înalți de utilizare a par­cului auto, cu cheltuieli mini­me în desfășurarea activității. Am insistat asupra cunoașterii precise și în mod detaliat, de către fiecare unitate, a sarcini­lor de plan ce îi revin, cît și asupra îndrumării permanente pe tereri și analizelor periodice a activității, la fața locului, de către conducerea întreprinderii, ceea ce a permis urmărirea ope­rativă a felului cum se îndepli­nesc indicatorii planului și acor­darea de sprijin concret în ca­zul constatării unor neajunsuri, în scopul creșterii randamen­tului mijloacelor de transport, s-a pus un deosebit accent pe extinderea organizării lucrului în brigăzi de câte doi șoferi (do­uă schimburi) — metodă veri­ficată de practică în anii pre­­cendenți și care s-a dovedit o rezervă importantă pentru aco­perirea capacității active nece­sară în special in perioadele de vîrf. O deosebită atenție am acor­dat a asigurării unei stări teh­nice corespunzătoare a parcu­lui auto, prin organizarea în așa fel a lucrărilor de reparații, încît acestea să fie efectuate în timp cit mai scurt și de cea mai bună calitate. Pentru reducerea duratei de staționare a autove­hiculelor în reparații curente, precum și pentru îmbunătățirea calității reparațiilor la toate au­tobazele noastre s-a introdus metoda schimbului de agregate (ansamble). Stocul de agregate reparate, necesar pentru înlocu­irea celor defecte este în per­manență asigurat de către cele două ateliere de recondiționare din cadrul întreprinderii. Mai trebuie adăugat că atît opera­țiile de întreținere cît și repa­rațiile curente se execută, în marea lor majoritate, în schim­burile II și III. Nu e lipsit de interes să a­­rătăm că la întreținerea în bu­ne condițiuni a parcului auto a contribuit și măsura luată a­­nul trecut de conducerea în­treprinderii privind construi­rea — din fonduri de mi­că mecanizare a unor sta­ții moderne pentru spălarea și grefarea autovehiculelor, ceea ce permite executarea operați­ilor respective mult mai bine și mai repede ca înainte, deși cu un personal numeric redus. Pi­na acum toate cele șase auto­baze ale noastre au fost dotate cu stații de grefare și schimb — ulei, iar patru din ele și cu stații de spălare, urmînd ca în acest an să se termine restul construcțiilor. Metodele de muncă folosite și măsurile tehnico-organizato­­rice luate au condus la obține­rea unui înalt indice de utiliza­re a parcului auto — respectiv 76,8 la sută la mijloacele de transport pentru mărfuri 87,2 la sută la cele pentru că­și­nători — și au avut o influență favorabilă asupra creșterii pro­ductivității muncii, care a înre­gistrat o depășire de 13 la sută față de prevederile planului. — Desigur, în legătură cu valoroasa experiență a colectivului pe care îl conduceți ar fi încă mul­te lucruri interesante de arătat. Dar cum spațiul nu ne permite, ce ne pu­teți spune în încheiere ? — Evidențiind cîțiva dintre factorii care au condus la rea­lizările obținute de colectivul nostru în anul care a trecut, nu se poate să nu subliniem facto­rul om, să relevăm contribuția fiecăruia dintre salariații noș­tri. Din rîndul lor s-au remar­cat, prin exemplul pe care l-au constituit tot timpul pentru în­treaga masă de salariați, în pri­mul rînd cei 567 de fruntași în întrecerea socialistă, cum sînt: Alexandru Ene și Constantin Ciuchi de la Autobaza Bacău, Ioan Iftimia și Alexandru Ilioa­­ia de la Autobaza Piatra Neamț, Vasile Nohai și Ion Mihai de la Autobaza Roman, Gheorghe Dima și Ion Cosma de la Auto­baza Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin Rogin și Neculai Țandură de la Autobaza Tîrgu Neamț, Vasile Popa și Neculai Munteanu de la Autobaza Co­­mănești și mulți alții, întregul nostru colectiv este hotărît să dezvolte succesele anului trecut, să obțină reali­zări și mai importante în viitor, lucru pe care l-a și dovedit de altfel, prin rezultatele frumoase în muncă cu care a încheiat primele luni ale anului în curs. Interviu consemnat de N. SILON Din experiența întreprinderilor fruntașe în întrecerea socialistă Cofetărie destinată copiilor Duminică dimineața s-a des­chis în complexul comercial din apropierea Casei de cul­tură a sindicatelor din Pia­tra Neamț o cofetărie destina­tă cu predilecție copiilor. I­­deea ni se pare interesantă, cu atît mai mult cu cît ea a fost realizată într-un mod fericit, dacă ținem cont de mobilierul miniatural din interior, de pe­reții decorați cu scene din lu­mea basmelor, de sortimentele speciale preparate pentru cei mici (la prețuri cît se poate de accesibile). .Evenimentul­ a creat vîlvă printre copiii din imediata apropiere, iar la i­­naugurare au ținut să ia par­te și numeroși părinți. Expoziție personală de artă plastică Tinerele talente oferă, ade­sea, argumente revelatorii. Un exemplu concludent îl repre­zintă și eleva Cristina Neagu, de la Liceul „Petru Rareș“ Piatra Neamț care, prezentă de mai multe ori în expozi­țiile colective de artă plasti­că ale amatorilor, a deschis, la sfîrșitul săptămînii trecute, în holul Teatrului din Bacău, o expoziție personală de acua­relă și grafică. Cuprinzînd peste 80 de lu­crări de largă sferă tematică, expoziția certifică un talent autentic căruia sensibilitatea și candoarea, un luminos echi­libru cromatic, îi conferă di­mensiunile pure ale vîrstei, ca și sensurile ei potențiale. Spațiile verzi în actualitate Primăvara se face tot mai mult simțită pe meleagurile noastre. De aceea, edilii pie­­treni se grăbesc să dea o nouă înfățișare orașului, în zona centrală au și început a­menajările spațiilor verzi, în prima etapă se vor planta nu mai puțin de 16.000 de arbuști și trandafiri. Lucrarea va fi terminată pînă la data de 15 a­­prilie a.c. l C. A. P. Moldoveni,locul III pe fană la cultivarea sfeclei de zahăr PROTAGONIȘTII RECOLTELOR BOGATE Evenimentul de duminică consemnează încununarea unor îndelungate eforturi. De la în­ceputul care s-a făcut în 1962 s-a străbătut un drum lung, s-a purtat o bătălie mare în care au fost cîștigați an de an noi aliați: mecanizarea complexa, chimizarea, experiența acumu­lată în mod perseverent de că­tre fiecare cooperator. La cele două limite de timp, două cifre: 1962—12.750 kg sfe­clă la ha ; 1969-34.621 kg sfe­clă la ha. Acest ultim rezultat obținut pe 420 ha în condițiile unui an agricol precar, a adus cooperatorilor din Moldoveni un prestigios loc III pe țară la cultura sfeclei de zahăr. Dumi­nică, in sala căminului cultural, s-a sărbătorit evenimentul lu­minării diplomei acordate de către Uniunea Națională CA.P. și Ministerul Agricoltu­­a­rii și Silviculturii. Au participat la festivitate tovarășii ing­ Aurel Zbanț, se­cretar al comitetului județean al P.C.R., președintele Uniunii județene a C.A.P., ing. Gh. Bă­lan, vicepreședinte al Uniunii județene a U.A.P., precum alți invitați veniți să­ fie martori și entuziaști ai evenimentului. în cuvîntul său, tovarășul Ion Dănceanu, președintele co­operativei, a făcut un scurt dar elocvent bilanț al activității a­­­­nului trecut, care s-a soldat cu producție valorică de 12.387.600 lei (cu peste jumăta­te de milion peste cifra planifi­cată) ca rezultat al obținerii u­­nor producții medii sporite: 2.618 kg grîu, 4238 kg porumb boabe la ha precum și de lapte, carne, lînă etc. Aceste rezultate au determinat obținerea unor venituri mari (36 lei la ziua muncă) și o stare de spirit en­tuziastă în rîndul oamenilor din întreaga comună, încrederea în forțele proprii și convingerea că se pot obține rezultate­­ mai bune, au făcut ca de aici să por­nească la începutul acestui an chemarea la întrecere către toa­te cooperativele agricole din ju­deț, prin care cooperatorii din Moldoveni se angajează să de­pășească în mod substanțial producția vegetală și zootehni­că, în valoare de 812.000 lei. „Angajamentul — arăta preșe­dintele — a început să prindă viață. A fost depășit cu mult ceea ce s-a planificat pe tri­mestrul I la lapte de vacă, in­­grășarea tineretului bovin, bo­vinelor adulte și porcilor, veni­turile obținute fiind duble față de cele planificate. Lucrările de primăvară se efectuează repede și de bună calitate. Mergem deci pe un drum bun"­. Inginerul șef Vasile Melinte a vorbit apoi despre cultura sfe­clei de zahăr, despre felul cum s-a muncit,, despre rezultatele obținute c­are s-au soldat cu­­­­minuitul loculI pe țară. A urmat apoi­­ momentul so­lemn , tovarășul Aurel ,­­ba»ț a înmuiat președintelui coopera­tivei diploma acordată de către Uniunea Națională a U.A.P. și M.A.S. In cuvinte calde a feli­citat pe toți cooperatorii în frunte cu consiliul de conduce­re, pe comuniști, pentru contri­buția pe care o aduc la belșugul de produse de care are­ nevoie poporul nostru, pentru devota­mentul și dragostea cu care muncesc. în cuvîntul lor, cooperatorii și-au exprimat mulțumirea pen­tru recunoașterea meritelor și hotărârea de a urca mereu mai sus în ierarhia fruntașilor re­coltelor bogate, în cadrul aceleeași adunări, s-a mai consemnat faptul că la întrecerea pe județ, cooperato­rii din Moldoveni au obținut următoarele distincții: locul I la creșterea porcilor pentru car­ne; locul I la creșterea taurine­lor pentru carne; locul X la cul­tura griului; locul I la cultura porumbului; locul I la culuura sfeclei de zahăr; locul II la creșterea vacilor cu lapte; lo­cul II la creșterea oilor. Toate acestea confirmă efor­turile depuse și situează coo­perativa din Moldoveni în frun­tea cooperativelor agricole din județ­ ­ Duminică a fost inaugurată „TRIBUNA PROPAGANDEI TEHNICO-ECONOMICE“ — Neamț 1970 — Casa de cultu­ră a sindicatelor din Piatra Neamț a găzduit duminică dimineața deschi­derea festivă a manifestărilor, din cadrul „Tribunei propagandei tehnico-econom­ice“, e­­diția 1970 — vastă acțiune menită să con­tribuie la îmbunătățirea și perfecționarea cu­noștințelor de specialitate ale salariaților din întreprinderile economice ale județului nos­tru. Organizată de Consiliul județean Neamț al sindicatelor, în colaborare cu Cabinetul județean pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii, benefi­ciind de îndrumarea directă și sprijinul com­petent al Comitetului județean de partid, ac­tuala ediție se adresează tuturor categoriilor de salariați, depășind prin amploarea tema­tică și sfera de cuprindere realizările anului precedent. In sală se aflau secretarii comitetelor de partid și de U.T.G., președinții comitetelor de sindicat din întreprinderile județului, con­ducători ai unor unități economice, ingineri, tehnicieni, maiștri și muncitori cu înaltă ca­lificare. Deschizînd festivitatea, tovarășul Ioan Jiva, președintele Consiliului județean Neamț al sindicatelor, a salutat prezența to­varășilor Ștefan Boboș, prim secretar al Co­mitetului județean Neamț al P.C.R., președin­tele Consiliului popular județean, Vasile Dascălu, Constantin Potîngă și Ioan Ange­­lescu, secretari ai Comitetului județean de partid, Gheorghe Ibănescu, prim vice­președinte al Consiliului popular județean, a celorlalți membri ai biroului Comitetului județean de partid, precum și a unor oa­meni de știință, între care prof. ing. Ioan Cus­ievici, decanul Facultății de chimie de la Institutul politehnic Iași, dr. Alexandru Ma­nea, de la Institutul de documentare tehnică București, prof. dr. Ing. Cezar Buda, de la Institutul politehnic Iași și conf. univ. Va­sile Ciocîrlan, de la Universitatea „Al. loan Cuza“ din Iași. După ce a făcut un scurt bi­lanț al realizărilor obținute de precedenta e­­diție a „Tribunei propagandei tehnico-eco­­nomice“, vorbitorul a subliniat că scopul principal al manifestărilor programate pentru anul în curs îl constituie sporirea contribu­ției tuturor salariaților la înfăptuirea și de­pășirea sarcinilor de plan și a angajamente­lor asumate în întrecerea socialistă ce se desfășoară în acest ultim an al cincinalului. A luat apoi cuvîntul tovarășul Ștefan Ba­­boș, prim secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, care a relevat valoarea a­­cestei meritorii inițiative în contextul preo­cupărilor existente acum pentru ridicarea nivelului de cunoștințe tehnice și economice a tuturor categoriilor de salariați. Subliniind problematica majoră și de o deosebită ac­tualitate a manifestărilor ce se vor desfă­șura sub egida “Tribunei propagandei teh­­nico-economice“, vorbitorul a evidențiat fap­tul că în condițiile revoluției tehniico-știin­­țifice contemporane a fi în pas cu cele mai noi cuceriri din domeniul în care îți des­fășoră activitatea, constituie un imperativ ce solicită răspuns favorabil din partea tuturor specialiștilor, a întregi­i mase de salariați, în­făptuirea sarcinilor multiple și complexe im­plicate de dezvoltarea dinamică a economiei noastre naționale, a obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului se află în strînsă legătură cu Îmbogățirea continuă a bagajului de cunoștințe profesionale și cu ea­(Continuarea în pag. a II-a) CULTURA GRIULUI solicită cercetare atentă și întreținere diferențiată Conform ultimelor aprecieri, din cele 33.872 ha însămânțate cu grîu de toamnă, 18.902 se prezintă bine sau foarte bine, generînd nădejdi. Altă suprafa­ță — 12.470 ha, prezintă aspecte diferite de încolțire și înfrățire care merg de la calificativul bun pînă la »slab“. Un serios semn de întrebare se pune însă pen­tru 2.500 ha răspîndite în posta­ze mici mai în tot județul, unde plantele n-au răsărit deloc. Circa 1.000 ha din cele 2.500 sînt, se pare, iremediabil calami­tate. Aceasta este situația și o prezentămi pentru a se lua măsuri care să evite folosirea ineficien­tă a unor suprafețe de teren, indiferent de condițiile climatice din toamnă. Ce trebuie să se facă ? Să se urmărească în continua­re stadiul de vegetație, în mod deosebit pe suprafețele unde si­tuația este încă incertă (Este ca­zul să arătăm, spre știință, că suprafețele cu cea mai precară stare de vegetație sînt cele însă­­mînțate tîrziu, în pragul iernii). Să se ia probe în așa fel încît să se determine cu precizie sta­rea fiecărui bob din cele 530 a­­flate pe fiecare metru pătrat , cîte sînt dispărute, cîte moar­te, cîte încolțite, cîte neîncolți­­te dar care au, totuși, perspec­tiva de a încolți. In baza aces­tui studiu, consiliile de condu­cere ale cooperativelor agrico­le să stabilească economicitatea fiecărei suprafețe și acolo unde se consideră că păstrarea cultu­rii griului nu se justifică prin prea slabele producții care se es­timează, terenul să fie întors și însămânțat cu porumb. Atragem atenția că în această privință fiecare conducere de unitate trebuie să aprecieze cu maximă responsabilitate ce anume măsu­ră adoptă și să procedeze în consecință. Obiectivul atenției noastre să-l constituie și evitarea bălti­rilor. Deși în această primăvară, datorită topirii succesive și len­te a zăpezilor excesul de umi­ditate este mult mai mic ca în alți ani, el există totuși mai ales în zona Tîrgu Neamț și în­­trucît situația generală a griu­lui nu este deloc strălucită, să evităm orice pierdere prin as­fixiere datorită băltirilor. Ce măsuri Întreprindem pe suprafețele unde plantele au răsărit ? Acolo unde plantele au intrat bine în iarnă, unde au ieșit in primăvară bine înrădăcinate dar acum terenul prezintă crustă, se recomandă efectuarea lucrărilor de distrugere a crustei prin fo­losirea sapei rotative. Grăpa­­rul se va face, de asemenea, nu­mai pe suprafețele unde culturi­le sunt bine înrădăcinate și în nici un caz pe suprafețele cu plante abia răsărite, în faza de ace, unde s-ar distruge vegeta­ția. Toate suprafețele plane însă­­mînțate cu grîu au fost fertili­zate în iarnă cu îngrășăminte pe bază de azot. Excepție au făcut suprafețele în pantă, unde ape­le provenite din topirea zăpezii ar fi antrenat, în scurgerea lor, îngrășămintele administrate. Es­te necesar ca în cîteva zi­le, și aceste suprafețe să fie fer­tilizate, pentru că foamea de a­­zot la grîu se manifestă acum și o fertilizare tardivă s-ar dovedi ineficientă. Acestea sunt măsurile pe care se impune stadiul de vegetație a griului și respectarea lor poa­te asigura recolte care să răs­plătească eforturile depuse ei să satisfacă nevoile de consum ale populației. D. BUZNEA RECOLTA 70 in zori, înaintea ieșirii în cîmp. Foto: G. SCARLAT Omul zilelor noastre manifes­­tă o mistuitoare pasiune pen­tru încercările tari, bărbătești, în care se solicită deopotrivă tenacitatea, îndrăzneala și com­petența în meserie. Epitetele sînt cu atît mai semnificative cînd se alătură sexului pe ne­drept numit încă slab, care ne-a oferit destule dovezi de curaj, de depășire a obișnuitului sen­timent de realizare plenară în respectivul domeniu de activita­te. Cum am putea oare numi ges­tul unei doctorițe de 23 de ani, care la miezul nopții se încu­metă să meargă pe jos intr-un sat îndepărtat, după ce străbate 2 km pe cîmp, pentru a salva viata unui om ? Curaj, bărbăție, conștiinciozitate, dragoste de semenii săi ? Am fi vrut să nu dăm nume­le acestei iete, pentru că astăzi avem multe asemenea ei și pen­tru că chiar dînsa a considerat că acestea sunt întimplări obiș­nuite în profesiunea unui me­dia. Pentru alte motive vrem însă să individualizăm, să con­­cretizăm această situație. Pen­tru că asemenea fapte se pe­trec acum într-o comună situa­tă în una din extremitățile ju­dețului, comună lipsită vreme îndelun­gată de prezența binefă­cătoare a unui medic. E vorba de comuna Rediu și de tînăra doctoriță Miruna Mihai. Venită din Turnu Seve­rin, tînăra doctoriță a fost pri­mită la început cu uimire și ne­siguranță. Ce poate ști această tînăra cu aer de adolescentă . Treptat, ea și-a căpătat încrede­­rea, iar acum, după șase luni, este considerată o fiică a aces­tor meleaguri, iar oamenii o nu­­mesc simplu „doctorița noastră’ ceea ce vrea să însemne cel mai înalt grad de apreciere, de în­tegrare a unui om într-o colec­­tivitate. Spuneam și în alte ocazii că această comună vitregită de vremuri, de foștii primari care n-au știut s-o ridice pe trepte­le civilizației, se bucură încă de trista faimă a celor mai proaste drumuri. Primăvara și toamna prin unele sate nu se poate mer­ge cu o Încălțăminte obișnui­tă. Cu toate acestea medicul co­munei nu dă înapoi atunci cînd trebuie să se prezinte la capă­­tu­ui unui bolnav Cizmele pe care și le-a procurat însă din primul salar și pe cară și le Înnoiește la cîteva luni, nu mai urmăresc doar latura estetică a liniilor modei, ci îndeplinesc în primul tind o funcție utilitară, practică. Și totuși mi s-au părut mai frumoase decit miile pe ca­re le văd zilnic pe trotuarele o­­rașelor. Dacă înainte, într-un an în­treg, se acordau 200-300 de con­sultații de către un media din altă localitate, care gira și a­­ceastă comună, acum numai în două luni și jumătate din acest an, cei mai tineri locuitori din Rediu au beneficiat de 705 consultatii, iar adulții de peste 500. Pentru aceasta, însă, așa cum s-a văzut, doctorița nu are program fix. Cu toate acestea, a­­re destul timp la dispoziție pen­tru a citi literatură beletristică și de specialitate, pentru a urmări diferite emisiuni la televizor și pentru a lua parte la viața cul­turală a comunei. Când are loc o festivitate la căminul cultural, Miruna Mihai folosește prilejul pentru a face și muncă de edu­cație sanitara maselor, față de ce oamenii o iubesc ea pe pro­pria lor fiică și și-o doresc in­stalată definitiv în comuna lor față de ce aprecierile lor au a­­juna la urechile noastre încă înainte de a o cunoaște. Mihai MERTICARU Ihm­urni mulțumesc doctoriței tor IBiBBil IfLMMMIBI Cînd conștiința ia forma pungii Nu mai e nevoie să demon­străm responsabilitatea socială și morală pe care o incumbă o funcție de utilitate publică. De mai mare sau mică importanță, ea reclamă din partea celui che­mat să o îndeplinească spre fo­losul obștii, aceeași cinste și co­rectitudine exemplară, aceeași grijă pentru respectarea ade­vărului și echității, o loialitate neștirbită de interese persona­­le, mărunte. Se întîmplă însă u­­neori ca unii din cei care ajung să exercite astfel de oficii so­ciale, să-și calce în picioare propria demnitate și cinste, con­­fundînd rosturile publice cu inte­resele personale, cu propria lor pungă. Două cazuri au generat rîndurile de fată. Personaje: un contabil și un arhivar. Lăcomia și tendința de căpătuială a a­­tins în cazul primului forme dez­gustătoare. Petroșanu Ion din Pe teme de educație Deleni-Ion Creangă, contabil la C.A.P. a delapidat suma de 1.060 lei. Dar nu aceasta are im­portantă în primul rînd, ci ma­niera de-a dreptul grotescă în care a furat și a înșelat Petroșa­nu, înjositorul tertip la care s-a pretat. Din februarie 1968 pînă în martie 1969 acesta a semnat în fals stare de plată a pensii­lor pentru cooperatori de­cedați, însușindu-și sumele respective. Cît de urît miroase a­­ceastă afacere nu mai e nevoie s-o spunem. Fapta ne scutește astfel de alte comentarii. Cel de-al doilea caz ilustrează același condamnabil spirit căpătuială aceeași absentă de conștiinței cu efecte anihilante a pentru valoarea de om. Prinsca Constantin din Tg. Neamț funcționat între 1964-1968 și a­ a­poi temporar pînă în 1969 ca ar­hivar la U.E.I.S. Tîrgu Neamț. In această calitate atribuțiile ce-i reveneau constau în eliberarea unor adeverințe de vechime în cîmpul muncii unor salariați sau foști salariați ai întreprinderii. Individ dominat de viciul be­ției, coruptibil și necinstit, Pa­­rasca a transformat funcția pe care o îndeplinea într-un mijloc comod de obținere a unor pro­fituri personale, eliberînd unor cetățeni adeverințe de testare a vechimii, false. Un număr de șase indivizi au intrat astfel prin ,mărinimia“ arhivarului în posesia unor adeverințe care i-au adus în situația ilegală de a beneficia de pensii lunare în­tre 825 și 654 lei, în fața unei sume de 500 lei, în fața a 20 kg de grîu sau porumb, în fața u­­nei găini, Parasca s-a lepădat de conștiință înscriind în adeverin­țe date eronate conforme cu fal­surile pe care solicitanții le tre­ceau în cereri. Ba, mai mult, P. G. a folosit în unele cazuri datele altor salariați ale căror nume aveau o oarecare asemă­nare cu cele ale mituitorului: Munteanu Gh. Toader din Tîr­gu Neamț, Dogariu N. Vasile, Dodu Gh. Vasile și Lucanu Gh. Gheorghe din Vînători, Avatoa­­rei Agaltanghe din Grăcăoani și Lazăr Gheorghe din Boboteni- Hangu făcînd uz de aceste ade­verințe false au creat statului un prejudiciu de 25.229 lei. Culmea e că Dogariu V. nu a fost nici­odată salariat al U.B.I.R. iar A­­varvarei, niciodată muncitor forestier. Dar nu e vorba în ca­zul de față numai de iresponsa­bilitatea și necinstea unui func­ționar, ci și de o optică denatu­rată și primejdioasă — prin e­­fectele ei antisociale — care mai stăpînește încă conștiințele unor indivizi i »mișcatul din u­­rechi" — expresie care vehicu­lează, din păcate, realitatea încă nu în întregime asanată a men­talității unor vremuri de mult apuse, împotriva acestor apucă­turi și excrescențe maligne sîn­­tem chemați să milităm cu toții* pentru crearea unui climat soe­­cial al corectitudinii și demnitar­ții.

Next