Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-16 / nr. 797

A In scurt timp trebuie să se execute un mare volum de lucrări ...I mm ................. ' __________________________________________________________________________________________________ Aceasta impune, mai mult ca oricînd, ORDINE ȘI DISCIPLINA în doua parte a lunii sep­tembrie și în luna octombrie sarcinile organizațiilor de­­ par­tid, a specialiștilor, ale meca­nizatorilor, cooperatorilor și tuturor oamenilor muncii de pe ogoare sînt numeroase și de corecta lor îndeplinire de­pinde strîngerea rodului aces­tui an și asigurarea producției anului viitor, primul an al noului cincinal. In această toamnă, în care trebuie efectuate într-un timp scurt un mare volum de lu­crări devine mai necesară ca oricînd introducerea ordinii și disciplinei în fiecare unitate agricolă. Buna organizare, spi­ritul de răspundere, participa­rea la muncă a tuturor trebuie să domnească peste tot. Așa cum specifică­ „Legea orga­­nizării producției și a muncii în agricultură",......Organizarea superioară a producției și a muncii, executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole cu respectarea riguroasă a reguli­lor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice și sanitar-veterina­­re, întărirea ordinei și disci­plinei constituie o obligație primordială a lucrătorilor din unitățile agricole de stat, a membrilor cooperativelor agri­cole și a producătorilor indi­viduali, a organelor agricole centrale si locale, a specialiști­lor agricoli, a tuturor celor ce muncesc in agricultură"., ca In acest spirit, este necesar organele si comunale de partid, organizatiile consiliile populare, conducerile coopera­tivelor agricole, specialiștii să militeze pentru realizarea în timp optim, la parametrii ca­litativi corespunzători, a tutu­ror lucrărilor. Trebuie în a­­ceastă toamnă să se însămîn­­țeze în condiții tehnice su­perioare celor din toamna tre­cută, peste 30.000 ha cu grîu, să se recolteze și să se de­poziteze sfecla de zahăr, car­tofii, floarea soarelui, legume­­le etc. Pentru aceasta este ne­cesar ca incepînd cu comite­tele de partid comunale si din CAP, continuînd cu organiza­tiile de bază pe brigăzi si toti comuniștii, să se depună efor­turi pentru mobilizarea muncă a tuturor, aceasta con­ta­stituind una din condițiile sențiale ale încadrării în timp. Este o înaltă îndatorire cetă­țenească a fiecărui om al mun­cii de la sate de a participa activ la efortul colectiv pentru ca totul să fie făcut la timp și în condiții bune, pentru­ ca nimic­i din recolta acestui an să nu se risipească, pentru a se pune cele mai bune baze pîinii anului 1971. Se află în actualitate recol­tarea culturilor de toamnă. In toate cele 57 cooperative agri­cole cultivatoare de sfeclă de (Continuare în pag. a IlI-a) IN AGRICULTURA '*irrrrr’rriiiiiiirrniiirriuiiririifritrun/ir//iiiiiiiti//ini/irnn//i/i/ni/iiii/ri/wir//in//Mruirinntrftmrriifniimirrriii/iirrrriirriririiurirriuirrr/MirrwrMrirni/rfmirii/iriiiivmJ Citiți în pag. a IV-a Situația din Orientul Apropiat Anul 111 Nr. 797 Miercuri 16 septembrie 1970 4 pagini 30 bani EXPORTUL Insuficiența prospectării și mecanismul greoi de asigurare a comenzilor măresc suspensul realizării acestui indicator Cu mai puțin de o lună înain­tea ultimului trimestru din a­­cest an, situația îndeplinirii pla­nului de export al Uzinei de fibre sintetice Săvinești se află încă în fața unor­­­ incertitudini care pun sub semnul întrebării realizările,­ sarcinilor prevăzute, pentru perioada care a mai ră­mas din acest an. Cînd facem această afirmație avem în ve­dere bilanțul cu totul necores­punzător de la sfîrșitul lunii august. Datele evidenței ne a­­rată că din planul de opt luni, care se referă la producția des­tinată exportului, nu s-a reali­zat decit jumătate. Dar cît re­prezintă planul de export al celor opt luni în comparație cu prevederile întregului an ? Răs­punsul este acesta­­ mai puțin de jumătate. Așadar, încă din faza de început cînd s-a făcut eșalonarea pe trimestre a li­vrărilor, s-a creat o mare dis­proporție între cantitățile ce ur­mau să fie expediate în primele două trimestre, față de volumul livrărilor din partea finală a anului. Situația aceasta este sus­ținută de următoarele procente (datele se referă la eșalonarea în plan a livrărilor exprimate în b­i-valută) , în primul tri­mestru urma să se realizeze 8 la sută, în al doilea 12 la sută, iar în ultimul peste 40 la sută. Ar putea cineva să justifice a­­ceastă eșalonare prin faptul că secția Melana III, unde se obți­ne cea mai mare parte a volu­mului de producție pentru ex­port, a început să producă în trimestru­l a.c., și deci ar fi fost normală stabilirea pentru ultima parte a anului a celei mai mari cantități prevăzută a fi exportată. Situația apare nor­­ ma U.F.S. Săvinești masă dacă avem în vedere core­larea planului de producție cu termenele cronologice de eșa­lonare a exportului. Lucrările­­ se schimbă însă, dacă atragem în sistemul de legături, și co­relarea dintre timpul de pros­pectare a pieței străine pentru perfectarea comenzilor la export și planul de producție al uzinei. La acest ultim aspect am avut intenția să ajungem de fapt. Facem cu această ocazie apre­cierea că tocmai acest lucru, care este determinant pentru participarea la schimbul inter­național de produse, este defi­citar, se desfășoară cu multă greutate. Produsele care au ponderea cea mai mare în planul de ex­port sunt melana și azotatul de amoniu la care se mai adaugă ureea tehnică, caprolactama, carbonatul de etilena, sulfatul de amoniu și altele. La sfîrșitul perioadei celor opt luni care au­ trecut din acest an, există res­tanțe în toate sortimentele care au o pondere însemnată în pla­nul livrărilor la export. Pe pro­duse însă soluționarea proble­melor se pune în mod diferit. De pildă, exportul la azotatul de amoniu a rămas în restanță din cauza perfectării cu întîr­­ziere a comenzilor ferme cu beneficiarii. Această treabă s-a făcut de abia la mijlocul lui august în timp ce, în planul de export erau prevăzute livrări și pentru lunile iulie și august. Lăsînd la o parte influențele negative produse de neritmicita­­tea livrărilor subliniem că pen­tru acest produs situația expor­tului este rezolvată întrucît pentru anul curent există deja comenzi ferme încheiate cu be­neficiarii străini pentru întrea­ga cantitate planificată. Sensul realizării planului Sus­de export al uzinei este menținut însă de inexistența pînă la a­­ceastă dată a contractelor înche­iate pentru cea mai mare par­te din fibrele melana. Din 4.400 tone melană (Cifră care include și angajamentele uzinei) pre­văzute pentru export, pînă a­­cum au fost expediate de abia 440 tone urmînd ca în curînd să se mai deruleze la export o comandă recent perfectată de 300 de tone. Neacoperirea cu comenzi se referă la cea mai mare parte a volumului de fi­bre melana prevăzut în planul de export. Un alt produs care influen­țează într-o măsură importan­tă valoarea realizărilor, la ex­port este ureea tehnica. Situa­ția livrărilor este mult rămasă Petre TOFAN (Continuare In naa. a ill-a) Peisaj Industrial săvineștean. i HöfiTmi­c» tost wmniF. oBftwan Uzina hidroelectrică „Stejaru“ Din 100.000 de piepturi PREZENT­ in noul an de invățămint însemnări de la festivitățile de ieri Ca în fiecare an, ziua de 15 septembrie a adus în toate localitățile judetului nostru, de la micile așezări răsfirate pe înaltele culmi care străju­iesc Valea Bistriței pînă la puternicele cetăți ale chimiei si oțelului care sînt Neamțul și Romanul, un Piatra pu­ternic suflu sărbătoresc, năs­cut­­ din animația si entuziasmul miilor de elevi ce au împînzit drumurile sau largile bule­varde îndreptîndu-se spre școli. Primele ore ale dimine­ții au însemnat o veritabilă paradă a uniformelor albastre căreia i-am fost martori, cu toții, de la distanță sau mai de aproape , unii urmărindu-i pe tinerii studioși nostalari, reîntorși pentru o clipă în a­­nii de odinioară, alții petre­­cîndu-i cu sfaturi cu­a oară aceleași!­ (pentru a pînă în ușa claselor accesibile numai lor. La festivitățile de deschide­re, organizate în fiecare școa­lă, au participat membri ai bi­rourilor Comitetelor județene, municipale, orășenești și co­munale de partid, membri ai comitetelor executive ale con­siliilor populare județene, mu­nicipale, orășenești si comu­nale, activiști de partid si de stat, ai organizațiilor de masă si obștești, un mare număr de părinți. Pretutindeni flori. Minunate­le flori ale toamnei, flori din cîmp si grădini, purtate de ta­lazurile albastrului fluviu. Flori si zâmbete, asa cum se cade la fiecare început de nou drum, pentru buna educa­toare, pentru noul învățător sau diriginte, pentru toti profe­sorii de la care tinerii învăță­cei vor afla, frumos, prețul avizi de nou și învățăturii, al muncii. Tăbăcaru Liviu are numai 6 ani. S-a împlinit de curînd la fel ca si alti 30 de colegi din clasa I a Școlii generale nr. 1 din Roman. S-a așezat în banca „uriașă", cu ochii țintă la abecedarul nou, mirosind încă o proaspătă cerneală tipo­grafică. Cu răsuflarea tăiată, grijuliu, a început să-l răsfo­iască, filă cu filă. Cartea a­­ceasta cu poze și de ciudate i-a impus semne atît respect de la prima întîlnire. Și s-a le­­oat atunci, în clipa aceea, sub ochii învățătoarei, o prietenie ale cărei fire tainice le știu Constantin CUCU (Continuare în pag. a H-a) Preocupări actuale pentru aprovizionarea LEGUME ȘI FRUCTE Convorbire cu NICOLAE COJOCARU, directorul I.L.F. Neamț Am subliniat și cu alt prilej pasul înainte pe care l-a fă­cut in acest an I.L.F. în aprovizionarea cu legume ș 1 fructe a populației din centrele urbane, cu toate greutățile provocate de condițiile climatice nefavorabile din unele luni. Cum în fața întreprinderii stau în prezent sarcini mari legate de um­plerea cămărilor pentru sezonul friguros, am solicitat inter­locutorului nostru, în cadrul unei recente convorbiri, să rela­teze pentru cititorii ziarului posibilitățile existente, măsurile luate și în perspectivă. /. * — Recoltele din grădi­nile și livezile județului vor satisface necesitățile de aprovizionare pentru toamnă-iarnă ? _ La unele­ produse (cartofi, ceapă, varză, castraveți, rădă­­cinoase), producția pe plan local, este satisfăcătoare și cerințele populației vor fi acoperite în întregime. Vom continua însă să aducem din alte județe — Buzău, Brăila, Constanța — roșii și­­ ardei a căror producție, în­­ județul nostru se prezintă slab. Se pune cu acuitate problema , fructelor care în acest an sunt mai puține pe plan local. Iată de­ ce, am intervenit, la Centrala de valorificare a legumelor și fructelor care ne-a asigurat o repartiție de prune, iar prin crearea unor relații directe cu I.A.S. Tulcea și Iași vom putea obține cantități suplimentare de mere și pere. Vor fi aduse, bineînțeles, în continuare din alte zone ale țării cantități importante de pepeni și stru­guri. — Producția de legu­me și fructe din județ este toată contractată ? — Nu. Nu avem contracte cu unele C.A.P. (ca Bîrgăoani, Talpa, Gldinți) destinate să aprovizioneze rețeaua inter­­cooperatistă, dar ceea ce le prisosește vom prelua noi. De asemenea, prin rețeaua de achizitori organizată, vom pre­lua din sectorul particular, în­deosebi din zonele Tîrgu Neamț­ și Roman, cantități importante de cartofi, ceapă și fructe.­­ La ce nivele sînt stabilite cantitățile de produse ce vor fi date în consum populației pînă la finele anului și ce rezerve se constituie în silozuri ? — La cartofi, în consum se vor da 4.500 tone, iar rezerva va fi de 2.800 tone i ceapă 800 tone și o rezervă de 300 tone­­ rădăcinoase 500 tone și 200 tone. Am pregătit 400 tone castraveți murați și 80 tone gogonele dar activitatea este încă in curs la centrele noastre de la Piatra Neamț, Roman și Tîrgu Neamț. Vom da în consum peste 2.300 tone varză și pregătim în jur de 400 tone varză murată. Aș vrea să subliniez că suntem­ deja aprovizionați, din producția de Mihai ASMARANDEI (Continuare in pag. a lll-a) cu Jn slexa ceiox de pto^e&ie „fátá“ La întrebarea „ce faci ?, cu ce te ocupi?" pot fi primite răspunsuri diverse : „sunt elev sau student", „am terminat școala de maiștri“, „sunt munci­tor la cutare uzină", „mi-am îndeplinit visul, am ajuns pro­fesor". ș.a. In această diversi­tate ne apar tot mai bizare și stridente ridicările,­din umeri, răspunsurile pline de cinism ale celor de profesie.,, „fără o­­cupație“. Ipostazele, unui­­ astfel de tip se întind de la trîntorul care „topește“ pensia părinților prin baruri, de la individul perfect valid de muncă, dar le­­­neș, care întinde mîna la col­țul străzii, pînă la cel care fu­ră, înșeală, escrochează. Ei consumă din munca mea, a ta, a noastră. Consumă fără să producă. In concepția lor lu­mea e împărțită în cei mulți care muncesc și ei cîțiva, „deș­tepții“, pentru care munca e o povară. Pe Mancaș Vasile, de 35 de ani, din comuna Războieni, l-am găsit dormind în plină zi în sala de așteptare a stației CER Piatra Neamț. Duhnea a băutură. Ne spune că lucrează ca muncitor la fabrica „Scîn­­teia", în tura de noapte, și că a venit în sala de așteptare a gării să se... odihnească. De fapt nu-i încadrat nicăieri. A doua zi, discutăm cu­­ cîțiva cetățeni din comună. „E un le­neș, un pierde-vară. — ne spun ei. Deși are posibilitatea să muncească la CAP, fuae de muncă, umblă hai-hui". Tot un soi de pierde-vară este și Melnic Sofia, de 17 ani, din Piatra Neamț, str. Bicazului 159. E un fel de „pasăre de noapte". Părăsind domiciliul părinților,, cutreieră țara fără rost în compania cîte unui amo­rez întîlnit la întîmplare. Ulti­mul ..turneu" a durat aproape un an, înapoiată în Piatra Neamț, i s-a oferit să lucreze. A retust. In cîteva nopți, pe străzile Pe teme de educație orașului Piatra Neamț l-am în­tîlnit pe Lupu Ioan, din comu­na Farcasa. Are 41 de ani dar pînă în prezent nu s-a hotărît să presteze o muncă utilă. Tră­iește din mila altora. De mai bine de o lună rătăcește pe străzile orașului, iar noaptea își caută adăpost în oară, pe sub scările blocurilor. La fel „muncesc" si Balaban Gheorghe și Iancu lancu, care au găsit de cuviință că e mai ușor să apeleze la mila publi­cului decit să muncească. „Mi­lostivii" care să-i răsplătească se gășesc. Și cîștigă bine. La percheziția corporală s-a găsit asupra lor m­ai mult de 700 lei proveniți din cerșetorie. O profitoare de sentimente este și Bucur M., din comuna Roz­­nov. Are 33 de ani și trăiește din mila trecătorilor. Ca să „impresioneze" poar­tă în brațe un copil de cîteva luni. — Sunt zile cînd scot și cîte î00 lei, ne spune cinic B.M. — Am auzit că-ți cam place năutura. — Mai beau, nu zic nu. Da­­că-mi pică, ce să fac cu banii ? Privim la noastră cu un interlocutoarea sentiment de dezgust, o femeie în puterea vîrstei, sănătoasă, cu putere de muncă, trăiește exploatînd cre­dulitatea și sentimentele tre­cătorilor. Mihai Manole, din Piatra Neamț, str. Livezilor, nr. 2, a împlinit 45 de ani. Este tatăl a cinci copii. Nu se sinchisește însă să muncească­­ pentru a-i întreține. De circa doi ani nu mai lucrează, fiind întreținut de soția sa, Manole Iulia. Pa­razitul a îndrăgit în schimb circiuma și, nu de puține ori, este văzut venind acasă bălă­­bănindu-se­­ se băutură. Zilele trecute l­ a la miliție o bătrînică : prezentat Crețu Ioana de 70 ani­ din Piatra Neamț, str. Măciești, nr. 2, soacra lui Mihai Manole. Veni­se să-si vadă nepotul, pe Adri­an (16 ani) autor a mai rmd- V. STAN ofițer, de miliție (Continuare în pag. a II-a) Curier Confecții de sezon pentru femei Toamna a început să fie tot mai insistent prezentă și în... magazinele de confecții. In cadrul supermagazinului „UNIC" din Piatra Neamț, raionul cu astfel de articole dedicate femeilor a fost a­­provizionat zilele acestea cu cîteva sortimente de sezon pe care ne recomandăm :grăbim să vi­le — tatoare pentru adoles­cente din stofă fantezi, căp­tușite, cu fusta în bic, execu­tate de „Mondiala" Satu Mare ; mărimile 45—47, la prețul de 501 lei ; — fuste pentru adolescente din stofă fantezi, în bic, cu cordon și accesorii metalice, produse de Combinatul textil București: mărimile 41—45 (125 lei) și mărimea 47 (139 lei)­ — pardesie cașerate din jerseu pe bufet ,excutate de Cooperativa Girov ; mărimile 42—44 (658 lei) și tei) ; 46 (687 Construcții noi la Grozăvești De la C. Ungureanu, pri­marul comunei Hangu, aflăm că în satul Grozăvești s-a ter­minat construcția unui ma­gazin cu bufet, realizare la care contribuția locuitorilor, în frunte cu deputații Paras­­chiva Birdizan, P. Herlea, M. Marc și alții, se estimea­ză la peste 60.000 lei. In urma alunecărilor de teren de la începutul verii, s-a impus la Grozăvești necesitatea con­struirii unui nou local de școa­lă pentru care s-au alocat de la bugetul consiliului popular județean 100.000 lei. Obiecti­vul ce se ridică — școală cu două săli de clasă, grădiniță de copii și cancelarie — și care se va da în folosință în luna octombrie, va avea însă o valoare de 200.000 lei. Dife­rența este realizată prin mun­ca patriotică a locuitorilor. De la C.E.C. Libretul de economii pen­tru turism se înscrie pe linia preocupărilor CEC de a oferi populației avantaje cît mai variate, care să corespundă intereselor și preferințelor di­verse ale acesteia. Pentru sumele depuse noul libret depunătorilor pe li se acordă o docindă de 3,5 la sută pe an, din care 1,5 sub, formă de cîștiguri în ex­cursii în străinătate organi­zate de O.N.T. și de cîștiguri în bani pentru organizarea de excursii individuale­­ în străi­nătate. Cîștigătorii care efec­tuează excursii individuale în străinătate primesc, la ce­rere, o parte din­­ valoarea cîștigului (lei 3.000) în valuta țării în care se desplasează. Depunerile și completările de sume necesare participării la tragerea la sorți pentru tri­mestru IV 1970 a libretelor de economii pentru turism se pot efectua pînă în data de 30 septembrie 1970, inclusiv.

Next