Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-27 / nr. 807

mm II­I La cumpăna a două cincinale Noul an forestier implică deplina mobilizare a tuturor forțelor , interviu cu tovarășul inginer M­MS Pe meleagurile nemțene, exploatarea și industrializarea lemnului are o veche și bogată tradiție, pădurile de conifere și de foioase reprezentînd una din principalele avuții ale județu­­lui. Creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în parchete, îmbunătățirea continuă a organizării s-au concretizat în suc­cesele­ deosebite pe care forestierii le-au obținut în realizarea sarcinilor din actu­alul plan cincinal, într-­o eficiență economi­că sporită a activității combina­tului. In dorința de a jalo­na direcțiile pe care colectivul de salariați al CEIL Piatra Neamț va trebui să-și orienteze eforturile în perioada următoa­re, am adresat citeva întrebări tovarășului ing. Mih­ai Sudor, ministrul industriei lemnului. — Ne aflăm la începu­tul unui nou an forestier. Care socotiți că sunt, to­varășe ministru, principalele măsuri ce se impun in vederea realizării in­tegrale a sarcinilor de plan din ace­st an și pen­tru demararea cu succes în viitorul cincinal ? — Intr-adevăr, sezonul fores­tier la începutul căruia sintem­, prezintă o importanță deosebită, tocmai fiindcă se află la cum­păna și două cincinale. Iată de ce pregătirile pentru buna sa desfășurare au fost începute din vreme: Din cele ce mi-au fost relatate de către membrii con­siliului de adminstrație, se poate concluziona că și aici s-au în­treprins o serie de măsuri in acest sens. La specificul combinatului de la Piatra Neamț, a cărui pon­dere o constituie exploatarea și industrializarea lemnului și mai puțin obținerea unor produse finite, prima condiție o consti­tuie preluarea parchetelor de la silvicultură, acțiune, care după cum mi s-a relatat, a luat sfîrșit. Rămîne ca în această pe­rioadă să se definitiveze, pe ba­za unor studii temeinice în te­ren, procesele tehnologice toate parchetele și pentru în­sa­treaga cantitate de masă lem­noasă ce urmează să fie exploa­tată și să se încheie lucrările de refacere a instalațiilor care au avut de suferit de pe urma­­ calamităților. O a doua problemă este cea a creării stocurilor la drumu­­­­rile de scos pentru tractoare,­­ camioane și atelaje, colectarea­­ materialului lemnos din par­­­­chete și de pe văi, astfel ca­­ în caz de zăpadă mare ritmul­­ de livrare către fabricile de­­ cherestea să nu fie încetinit, în actualul an forestier, combi- Interviu consemnat de S­MARTIN (Continuare In pag. a II-a) . - - “ I Curier Stație de impreg­nare a lemnului La sfirșitul acestei săptă­mâni a fost dată în funcțiune, la sectorul Bocancea al U.E.I.S. Tarcău, noua stație de impregnare cu săruri mi­nerale a materialului lemnos destinat lucrărilor miniere și construcțiilor agrozootehnice. Avînd o capacitate anuală de 30.000 m.c., cu perspectiva de a și-o dubla în viitorii ani, stația va permite înlocuirea lemnului de rășinoase cu lemn de fag sau de foioase, a­­sigurînd în același timp o durabilitate de folosință de 8—10 ori mai mare decit îna­inte. Pe lingă economiile ast­fel obținute, se crează posi­bilitatea întrebuințării supe­rioare a lemnului de rășina oa­­se pentru producția de che­restea, mobilă sau celuloză. Turneu artistic ■­­n cursul după-amiezii de miine, scena Casei de cultu­ră din Piatra Neamț va găz­dui, la orele 17 și 20, specta­colul de revistă „Parada co­mediei“, prezentat de un co­lectiv artistic al Teatrului de Stat din Galați. Distribuția acestei reviste, care cuprinde și doi „invitați“ ce constituie punctele de a­­tractivitate ale spectacolului (Horia Căciulescu și Puiu Că­­linescu, de la Teatrul muzi­­cal-satiric „C. Tănase“), mai anunță — printre alții și — și pe actorii gălățeni Mi­tică Iancu, Eugen Tănase, Gheorghe V. Gheorghe, Olga Dumitrescu, Viorel Popescu, Stela Popescu—Temelie și Leni Ștefănescu. Participă, de asemenea­, artistul emerit Laurențiu Margin­eanu (de la Teatrul de stat „Victor Ion Popa“ din Bîrlad). Regia artistică este semna­tă de Ovidiu Georgescu, iar aranjamentele muzicale de Ionel Bălan. Saptamîna viitoare pe ecrane Spicuim din agenda cine­matografică nemțeană a săp­­tămînii viitoare­­ — „Petrecerea" — pelicula oferită de studiourile ameri­cane ne propune o reîntîlnire cu actorul Peter Sellers (Tom degețelul, Nu te lăsa nicioda­tă, Brațul nedrept al legii, Cine ești dumneata d-le Sor­ge ?), distribuit de această dată ca protagonist al unei comedii spumoase... chiar și la propriu ! Filmul este pro­gramat pe ecranele cinema­tografelor „Panoramic“ — Piatra Neamț și „23 August — Roman­ — „întoarcerea doctorului Mabusse" (o peliculă vest­­germană de aventuri care va fi prezentată la „Pietricica“), „Republica fetelor“ (o comedie poloneză cu peripeții pe teme militare și... amoroase) și „Mai periculoase decât bărbații“ (film polițist englez cu un generic dominat de Richard Johnson, Elke Sommer și­ Sylva Koscina), ce urmează să fie proiectate pe ecranul de la „Victoria“, completează afișul cinemato­grafic al municipiilor Roman și Piatra Neamț. — „Al 8-lea“ — producție a studiourilor bulgare avînd la bază un scenariu inspirat din volumul de memorii al gene­ralului S. Nedelcev, evocă lupta revoluționară a popo­rului bulgar împotriva fascis­mului­­ și va fi prezentată la Arta“ — Săvinești (28—29 septembrie) și „Victoria“ — Tirgu Neamț (28—30 septem­brie) VHMßiHHUHmiHHHMHe'IHtlHUnUHMmUUUUlHUtHUiUHMHiniuminiHimniUtUHUUUUUUUUUUtUUMeUff ------------------- t SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN NEAMȚ UDER ministrul industriei lemnului­­ Ieri, 26 septembrie a avut loc la Piatra Neamț cea de-a șasea sesiune ordinară a Consiliului popular județean Neamț la care au participat pe Ungă deputați, și un însemnat număr de invi­tați. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Boboș, prim-secretar al Comite­­tului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. Ordinea de zi a sesi­unii a cuprins 1. Verificarea le­galității alegerii unor deputați în consiliul popular județean . 2. Proiect de hotărîre privind îmbunătățirea stării de sănătate și asistență socială a populați­ei ; 3. Revocarea unui judecător de la Judecătoria Piatra Neamț; 4. Proiect de hotărîri privind ratificarea unor decizii adop­tate de Comitetul executiv al Consiliului popular județean ; 5. Alegerea unor membri Comitetului executiv al Consi­li­liului popular județean. După aprobarea prin vot des­chis a proiectului ordinei de zi, tovarășul Mihai Andrieș a ex­pus Raportul privind valida­rea alegerilor parțiale de de­putați in Consiliul popular ju­dețean Neamț care au avut loc la data de 5 iulie 1970. Sesiu­nea a aprobat în unanimitate validarea alegerii deputaților Dumitru Dorin și Elena Amad­ei în circumscripțiile electorale județene nr. 32 și respectiv 37 Roman. Expunerea de motive la pro­­iectul de hotărîre privind îm­bunătățirea stării de sănătate și asistență socială a populației a fost prezentată de tovarășul Dumitru Bîrlădeanu, vicepreșe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, iar Raportul comisiei permanen­te muncă-sănătate și ocrotiri sociale a Consiliului popular județean — de către tovarășul Ioan Jiva, președintele comisiei. I Continuare In nag. a III-a) Anul III Nr. 807 Duminică 27 septembrie 1970 4 pagini 30 bani RECOLTAREA ȘI TRANSPORTUL IN BAZE A SFECLEI DE ZAHAR să se facă în timp Dacă am judeca lucrurile nu­mai din punctul de vedere al intereselor fabricii de zahăr din Roman, am avea motive să fim liniștiți. Tovarășul Mihai To­­derică, directorul fabricii, ne informa încă de vineri că exis­tă circa 4000 tone de sfeclă de­pozitate în baze și circa 3.500 tone în canalele de aprovizio­nare, ceea ce asigură rezerve pentru aproximativ trei zile de lucru. Cum însă acesta este doar unul din criteriile de apre­ciere a activității de recoltare, constatăm că­ celelalte nu sînt deplin satisfăcute. Recoltarea pînă la 25 septembrie, a sfeclei de pe numai 1845 ha, demons­trează că se lucrează încă in­tr-un ritm modest. Este­ mai a­­vansată, ce-i drept,, zona Ro­man, respectiv cooperativele a­­gricole din comunele Horia, Să­­băoani, Secueni, Trifești, Dul­­cești și Moldoveni, dar avansul luat de aceste unități nu reu­șește să dea o medie, satisfăcă­toare pe județ, care reprezintă doar 23,1 la sută. Sunt nume­roase unități unde recoltarea sfeclei abia a început și unde mașinile de recoltat și forțele de muncă sînt insuficient fo­losite. S-a dat indicația ca, de re­gulă, ceea ce se scoate din pă­­mînt să fie transporat imediat în baze sau, în cel mai rău caz, a doua zi, pentru a se evita pericolul pierderilor prin deshi­dratare. Procedează în felul a­­cesta unele conduceri de unități (Horia, Dulcești, Secueni, Girov) care mobilizează toate mijloa­cele proprii, sau închiriază au­tocamioane și tot ceea ce se recoltează este transportat ime­diat în baze. Din situația opera­tivă a Direcției agricole jude­țene, reieșea însă că din cele 33.644 tone sfeclă recoltate pînă vineri, doar 22.500 tone fusese­ră livrate, mai bine de 11.000 tone ocupînd capetele de tar­lale. Situații mai flagrante sub acest aspect se constată în raza bazelor de recepție Podoleni și Roznov unde mai sunt încă de pus la punct unele chestiuni organizatorice. Din baza Podo­leni spre exemplu fabrica n-a ridicat încă nici o sfeclă, abia de acum încolo trebuind ame­najate buncăre pentru benzile de încărcare în vagoane. Și un alt exemplu : în vreme ce la C.A.P. Girov întreaga cantitate de 760 tone sfeclă recoltată fu­sese transportată, la C.A.P. Că­ciulești, unitate vecină, din 875 tone fuseseră transportate doar 300. C.A.P. Războieni n-a transportat nimic din ceea ce a recoltat, C.A.P. Drago­mirești nici jumătate, etc. Timpul s-a răcit simțitor. Re­coltatul sfeclei trebuie intensi­ficat, putîndu-se trece din zi­lele următoare la însilozarea cantităților care nu intră ime­diat în procesul de fabricație. Întrucît pînă la 20—25 octom­brie recoltarea sfeclei trebuie încheiată, ritmul de lucru este necesar să fie cel puțin dublat. Aceasta fiind epoca optimă de recoltare, trebuie respectată cu sfințenie. Legea organizării producției și a muncii în agri­cultură prevede drept obliga­ție de bază a tuturor celor ce lucrează pe ogoare „Strîngerea la timp și fără pierderi a recol­tei, în termenele stabilite de organele agricole", cît mai scurt miniimi La I.A.S. Roman se încorporează în sol îngrășămintele chimice — garanție a unei recolte bogate. Instruirea propagandiștilor­­ de la învățămîntul ideologici al cadrelor didactice Propagandiștii de la învățămîntul ideologic al cadrelor­­ didactice s-au întîlnit, ieri, la Cabinetul județean de partid, în­­ cadrul unei utile instruiri. ■ în cursul programului stabilit ei au audiat un ciclu de­­ expuneri, prezentate de activiști ai Comitetului județean de­­ partid și lectori ai Cabinetului, pe teme legate de sarcinile ac­­­­tivității ideologice în perspectiva hotărîrilor Congresului X-lea al P.G.R., conducerea științifică a societății noastre, dez­al­­­voltarea economică și socială a României și­ a județului Neamț în cincinalul 1971-1975. De un real folos pentru activitatea viitoare a propagandiș­tilor de la învățămîntul ideologic al cadrelor didactice, au fost indicațiile metodologice și tematice, date în lumina sarcinilor secției de propagandă a G.C. al P.C.R., privind organizarea și desfășurarea învățămîntului de partid în anul școlar 1970-1971, din care rețin în mod deosebit atenție organizarea cercurilor pe specialități profesionale sau grupe de specialități, diversi­ficarea tematică a expunerilor și tematicilor, în așa fel pentru a se acoperi într-o măsură cu­ mai mare sfera de preocupări și interese a celor ce studiază la această formă de învățămînt de partid. J Apărarea sănătății și asistența socială a populației­­ la un nivel superior­ — Text prescurtat al expunerii de motive prezentată de tovarășul Dumitru BÂRLĂDEANU, vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular județean Activitatea de apărare a să­nătății și de asistență socială a populației județului Neamț cunoscut în ultimii doi ani c­a creștere calitativă ca urmare a aplicării Directivelor C.C. al P.CR. din octombrie 1968 pri­vind îmbunătățirea asistenței medicale în țara noastră și a legilor adoptate de Marea Adu­­­nare Națională în acest scop. Au crescut de la un an la­ al­tul, ca urmare a realizărilor ob­ținute în dezvoltarea avuției na­ționale, fondurile acordate de stat pentru nevoile social-cul­­turale ale populației, între care o însemnată parte o reprezintă cheltuielile pentru apărarea să­nătății și asistența socială. In județul nostru, sumele destinate acestui sector, din bugetul Con­Făcînd un bilanț al realiză­rilor obținute pe județ în dez­voltarea bazei materiale a sec­torului sanitar și de asistență socială, vorbitorul a arătat că sînt necesare în continuare e­­forturi susținute din partea Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, cu spri­jinul ministerelor de resort, din partea consiliilor populare mu­nicipale, orășenești și comunale pentru ca în anii viitori înfăp­tuirile pe această linie să se ri­dice la nivelul cerințelor. în acest scop, pentru cinci­nalul viitor avem un volum de investiții de circa 17 milioane lei din care vom realiza : o po­liclinică tip I la Tirgu Neamț, două creșe în Piatra Neamț și Roman, un centru stomatolo­siliului popular județean stat în anul 1970 de aproape 300 milioane lei, cu peste 20 milioa­ne lei mai mult ca în 1969. Da­că la acestea adăugăm cheltuie­lile făcute de stat pentru unită­țile republicane aflate pe teri­toriul județului, ca Sanatoriul Bisericani și Școala specială nr 28 — Ștefan cel Mare, precum și investițiile centralizate și ne­centralizate pentru construcții, reparații, amenajări de localuri, dotarea lor cu aparatură și e­­chipamentul necesar care acest an sunt de peste 7 milioa­­n­ne lei, precum și ajutoarele so­ciale acordate, ne putem face o imagine asupra eforturilor statului pentru apărarea sănătă­ții și asistența socială a popu­lației județului nostru, gic­la Piatra Neamț, un atelier de reparații autosanitare și a­­paratură medicală pe lângă sta­ția de salvare județeană. La a­­cestea, se adaugă investiții pen­tru unitățile republicane în su­mă de 7,5 milioane lei (constru­irea unui cămin-școală la Pia­tra Neamț și a unui cămin-sppi­­talia Roman). Pînă la construirea unui nou spital județean în municipiul de reședință, se impune studi­erea posibilității realizării unor localuri pentru secția de pedia­trie a spitalului Piatra Neamț, secția de chirurgie a spitalului Tirgu Neamț și amenajări și ex­tinderi a spațiilor la căminele­­spital Războieni și Păstrăveni Directivele C.C. al P.C.R pre­văd ca în mediul rural să se treacă la crearea centrelor de sănătate comunale în care să funcționeze dispensare pentru adulți, staționare pentru copii, cabinete stomatologice și case de naștere încadrate cu medici de medicină generală, pediatrie, stomatologie și cadre medii au­xiliare sanitare Pînă în prezent în județul nostru au început să funcționeze astfel de unități în cinci centre (Săbăoani, Bîra, Bodești, Borca și Botești) și au fost create condiții de înființare a încă zece. Pentru a se crea spații cores­punzătoare la toate circum­scripțiile medico-sanitare și la centrele de sănătate prevăzute să ia ființă, consiliile populare din comunele Ceahlău, Moldo­veni, Agapia, Bîrgăoani, Doi*­­­ești, Grumăzești, Grințieș, Gîr­­cina, Icușești și Vînători au o­­bligația să orienteze utilizarea în viitorii 5 ani a contribuției voluntare bănești a locuitorilor și spre construcții de interes sanitar Deja în prezent se constru­iesc dispensare noi, prin con­tribuția voluntară a cetățenilor și credite rambursabile din partea statului, la Dămuc, O­­niceni, Borlești și Stănița. Concomitent, se impune o in­tervenție mai hotărîtă a consi­liilor populare pentru păstrarea zestrei existente. La Piatra Neamț se cere să fie mai bine gospodărit spitalul județean, la Piatra Șoimului, Tarcău, Poe­­nari, Hangu, Dobrenii, Vînători, Războeni și Păstrăveni este ne­voie de mai multă preocupare din partea organelor locale și a cadrelor medico-sanitare și administrative pentru repararea localurilor unităților sanitare .Continuare In pag. a III-a) Baza materială în continuă dezvoltare Ieri, la Piatra Neamț Consfătuirea județeană de pediatrie Ieri s-au desfășurat la Piatra Neamț, în sala de recepție a hotelului Ceahlăul, lucrările consfătuirii județene de pedia­trie cu tema .Tulburări și sechele neuro-psihice apărute în cadrul deshidratărilor grave ale sugarilor", consfătuire orga­nizată de secția pediatrie a Filialei Neamț a Uniunii societăți­lor de științe medicale, în colaborare cu Direcția județeană sanitară, Clinica infantilă din Iași și cu sprijinul unor specia­liști din București, Cluj, Brașov, Bacău și Vaslui. Lucrările consfătuirii au fost salutate de tovarășul Con­stantin Potîngă secretar al Comitetului județean­­ Neamț al P.C.R., care a subliniat aprecierile pozitive de care se bucură specialiștii pediatri din județul nostru, precum și preocupările lor științifice într-un domeniu medical atît de important. Au fost audiate apoi opt comunicări, rodul investigațiilor atente ale unor colective de cercetători din Iași, Piatra Neamț, București, Cluj și Galați, conduse de specialiști reputați, în­tre care amintim pe conferențiarii doctori M. Burdea, Tudor Popescu, Valeriu Popescu, R. Bărbuță și pe doctorii I. Iticovici, M. Aleanachian, Elena Palade, Jianu Butnariu, Gh. Tîrnăveanu ș.a. De un mare interes s-a bucurat comunicarea „Aspecte cli­nice și evoluția ulterioară a cazurilor de dispepsii și toxicoze, tratate în secția de pediatrie a Spitalului unificat Piatra Neamț, între anii 1965-1969“. Discuțiile care au urmat au subliniat actualitatea tematicii abordate, care pentru prima dată în țara noastră pune accent pe o problemă majoră a terapeuticii. De asemenea, s-au desprins prețioase indicații pentru medicii de circumscripții, care au datoria să prevină asemenea afecțiuni sau să le semnaleze cu promptitudine. s­\\s\s\s\\\\\*\Is A \ \s Noul an școlar a­ început. Primele zile de acomodare s-au consumat. Amintirile vacanței s-au estompat puțin după pri­mele impresii ale celor dinții lecții. Profesorii și elevii și-au intrat în ritm. Fluxul muncii se desfășoară normal. Dar iată că oglinda limpede a acestei ape cristaline se tulbură. Unii elevi nu se pot bucura din primele zile de zîmbetul primitor, al să­lilor de clasă , învață prin că­mine culturale, prin săli im­provizate sau în clase care mai sunt încă... șantiere. De,ce? Se știe că termenele de dare în folosință a noilor unități șco­lare au fost 23 august, 1 sep­tembrie sau cel mai tîrziu 5 sep­tembrie. In coloanele ziarului nostru am relevat nu o dată rit­mul nesatisfăcător pe care-1 înregistrează lucrările pe une­le șantiere. Am tras la semnalul de alarmă, deși timp con­structorii și beneficiarii arbo­rau o mină optimistă, nedume­riți parcă de neliniștea noastră. La sfîrșitul lunii august, la construcția Școlii generale din satul Gîdinți, comuna Sagna, se lucra din plin. Ne-am arătat nemulțumiți de stadiul lucră­rilor. Brigadierul Nicolae Iri­­mia, în numele Cooperativei meșteșugărești „Constructorul" din Roman, afirma sus și tare că școala va fi predată la cheie pe data de 8 septembrie : — Puteți să veniți și să ne controlați pe 8 septembrie — spunea dînsul, ca să fie mai convingător. Nu ne-am dus la 8, ci pe 16 septembrie pen­tru ca să constatăm că în­tre timp lucrările avansa­seră în ritm de melc. Ele­vii intraseră în clase, pentru că altă posibilitate nu exista, dar în jurul lor, se lucra de zor. În cîteva săli nici nu se bătuse parchetul. în altele, vop­sitorii mai aveau mult de lu­cru. Mai mulți elevi făceau e­­ducație fizică... îndepărtînd mo­lozul din curte. Directorul șco­lii mînuia și el un ferăstrău. — De ce nu s-a terminat în­că școala? — întrebăm pe șe­ful zugravilor, Gheorghe Mu­c­ea. — Pentru că n-a avut cine să ne organizeze — răspunde dîn­sul prompt. Conducerea coo­perativei a fost ca și absentă, iar noi ne-am bătut cap în cap. Ce lucra o echipă într-o perioa­dă strica alta în perioada ur­mătoare. Numai la construcția drumurilor se mai întîmlpă ca la noi. De pildă, întîi s-a bătut parchetul și pe urmă am venit noi și l-am stropit. Zidarii au ridicat schele, iar după ce-au terminat, le-au demontat, așa că noi lucrăm cu scara sau agă­­tați de sfori (halul protecție a muncii !). — Au fost perioade și de cite două săptămîni cînd n-a călcat nici un muncitor pe aici — completează directorul șco­lii, Dumitru Sandu. Tot dînsul apreciază că școa­la nu va fi terminată în între­­gime nici pe data de 1 octom­brie. Iată clar cum este respec­tat cuvîntul constructorului iată consecințele stilului să de muncă. Același constructor ne pre­zintă și o altă mostră de nese­riozitate : școala din comuna Tămășeni. Și aici sarabanda termenelor s-a succedat de la 25 august pînă la 15 septem­brie și va mai dura încă o bu­nă bucată de vreme. Organele locale s-au văzut în situația de a închiria niște camere prin sat, pe care le-au transformat în săli de clasă. Aceeași destina­ție a primit-o și căminul cul­tural. In acest timp lucrările la construcția școlii se desfășoară cu încetinitorul. Nimeni nu-i mai mare peste meseriași, ni­meni nu ne poate răspunde la întrebări Așteptăm, de aceea, răspunsurile direct de la Paul Ciburel, vicepreședintele coo­perativei meșteșugărești „Con­structorul", care ne este dator și cu alte răspunsuri. Rămîneri în urmă s-au înre­gistrat și la școlile din comu­nele Cîndești și Borca. Vinova­ții principali sînt de această dată președinții consiliilor populare, ne informează ing. Palamaru de la Direcția tehni­că a Consiliului popular jude­țean. Ne oprim aici cu descrierea faptelor, convinși că măcar a­­cum, în ceasul al doisprezece­lea, se vor depune toate efor­turile ca în puținele zile fru­moase ce-au mai rămas să fie terminate și predate celor în drept cadourile mult așteptate. Totodată, ne exprimăm în­crederea că toți factorii intere­sați își vor rememora scăderile, vor­ învăța din ele, pentru a la evita în anii viitori. Mihai MINTIeARUt ! Și după deschiderea anului de învățămînt Sarabanda termenelor la construcțiile școlare continuă I s \

Next