Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-01-13 / nr. 897

Anul IV Nr. 897 Miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani PE TEMELIA REALIZĂRILOR OBȚINUTE­­UN DEBUT PROMIȚĂTOR ÎN NOUL CINCINAL RIDICAREA CALITATIVA A ACTIVITATII ECONOMICE -numitorul comun al eforturilor noastre Volumul considerabil al investițiilor industriale sporit și social-culturale ridică în fața unităților producătoare de ma­teriale de construcții o mare diversitate de probleme pri­vind, pe de o parte, sporirea producției și îmbunătățirea ca­lității, iar pe de alta obținerea unor­ indici maximi de eficien­ță economică. Sub semnul a­­cestor preocupări a debutat pri­mul an al noului cincinal în toate cele patru fabrici din ju­­dețul nostru aparținînd acestei ramuri.­­ Noii indicatori de plan, ne spune Vasile Manolache, ingi­nerul șef al Fabricii de ciment Bicaz sunt mai mari cu 16.000 tone ciment, 4.000 tone var și 150.000 m.p. plăci din azboci­ment față de cei pe care i-am avut de realizat în 1970. Schimbările nu sînt însă nu­mai de ordin cantitativ, ci pri­vesc, în egală măsură, ridica­rea nivelului calitativ al acti­vității noastre economice. E suficient să menționez în a­­cest sens că volumul bene­ficiilor va trebui să sporească pînă la finele cincinalului cu 19 la sută, în vreme ce chel­tuielile la 1.000 lei producție marfă vor scădea cu 50 de lei. Principala cale de realizare a acestor obiective rămîne redu­cerea continuă a cheltuielilor materiale, a consumurilor spe­cifice de combustibil, corpuri de măcinare, energie electrică. Au fost inițiate o serie de acțiuni menite să faciliteze în­făptuirea sarcinilor considera­bil mărite. Este vorba, printre altele, de începerea lucrărilor de modificare a mașinilor de însocuit, de punerea în funcți­une a macaralelor pivotante la concasoare, de introducerea u­­nor benzi transportoare la ali­mentarea morilor cu pastă nr. 7 și 8. demontarea stației de măcinare a varului pentru be­toane celulare autoclavizate, de construirea unui nou cuptor de var cu o capacitate de 35.000 tone anual. De asemenea, se proiectează și se execută în fabrică separatoarele cu circuit închis pentru morile de ciment nr. 5 și 6, creîndu-se astfel po­sibilitatea măcinării unor sor­turi superioare de ciment. Mă refer îndeosebi la RIM-300, din care ne gîndim să livrăm bene­ficiarilor cel puțin 20.000 tone în acest an. La capătul primei decade din acest an, colectivul fabricii este în măsură să raporteze ce­le dinții succese. Au fost pro­duse peste 34.000 tone ciment, 6.900 tone var de construcții și 94.000 m.p .plăci din azboci­ment, sarcinile de plan fiind realizate integral sau chiar­ depășite. Avem convingerea că noul cincinal va marca pentru fabrica noastră etapa unui evi­dent salt calitativ pe drumul către atingerea unor indici su­periori de eficiență economică. Colectivul unei alte mari uni­tăți producătoare de materiale de construcții lucrează din plin din primele zile ale anului, dornic să continue bunele re­zultate obținute în 1970. Des­pre pregătirile făcute în vede­rea bunei desfășurări a pro­ducției și pentru încadrarea în noii indicatori de plan ne vor­bește directorul întreprinderii de prefabricate Roman, ing. Emil Mihailovici. — Ne așteaptă o perioadă de intense eforturi, căci față de sarcinile de plan ale anu­lui precedent, producția globa­lă și marfă trebuie să crească cu 7 la sută, productivitatea muncii cu 11 la sută, iar vo­lumul beneficiilor urmează să se dubleze. Avem însă condiții să realizăm aceste obiective, cu atît mai mult cu cit pregătirile au fost făcute cu seriozitate. Exceptînd agregatele, la pro­curarea cărora mai întîmpinăm încă o serie de greutăți, apro­vizionarea tehnico-materială este bună, dînd posibilitatea realizării unei producții ritmi­ce, în vederea reducerii defi­citului de agregate, au fost amînate lucrările de reparații și investiții la stația proprie de sortare și s-a trecut la valo­rificarea unor resurse locale. Totodată, urgentăm lucrările la noua balastieră, care trebuie să fie dată în folosință în tri­mestrul II, în care scop cerem constructorului să-și recupere­ze restanțele de anul trecut și să se înscrie în grafic. Mai mult decit pînă acum ne propunem să orientăm efor­turile noastre către indicatorii calitativi și de creștere ai efi­cienței economice. Măsurile lu­ate de comitetul de direcție vi­zează reducerea cheltuielilor materiale, eliminarea rebutu­rilor, diminuarea consumurilor specifice de ciment, oțel beton, cherestea și utilități, rentabili­zarea tuturor produselor. O a­­tenție deosebită vom acorda îmbunătățirii calității, proble­mă care a și făcut obiectul u­­nei analize în comitetul de di­recție. Au fost stabilite cu a­­cest prilej noi măsuri intre ca­re revizuirea și repararea tipa­relor metalice spre a le aduce la tolerante negative, înlocui­rea treptată a tiparelor de lemn cu cele metalice la fabri­carea elementelor strucții industriale, pentru con­extinderea controlului interfazic și a au­tocontrolului. Pe linia diversi­­ficării producției vom trece în­­ acest an la fabricarea în serie elementelor pentru construcții precompr­imate industriale precum și a panourilor mari cu tîmplăria înglobată. Faptul că din prima decadă s-au dat peste plan 276 m.c. prefabricate din beton constituie un debut semnificativ pentru hotărîrea întregului nostru colectiv de a-și îndeplini exemplar sarcini­le ce-i revin în acest an de început a unui nou cincinal. O îmbucurătoare cotitură că­tre o producție ritmică.­Mai bine organizată se conturează și la Fabrica de produse ceramice „Zorile noi" din Piatra Neamț, care a avut de întîmpin­at anul trecut o seamă de neajunsuri generate, în primul rînd, de cauze de ordin subiectiv. Ac­țiunile întreprinse în perioadă au și început ultima să-și arate roadele. — Pregătind­­ producția anu­lui 1971, ne spune ing. Tiberiu Kraus, directorul fabricii, am pus în primul rînd accentul pe corelarea capacităților de pro­ducție pe diferitele faze ale fluxului tehnologic, în scopul evitării ștrangulărilor care în­greunau realizarea ritmică planului. în această­ ordine de a idei, aș vrea să amintesc că am acordat și acordăm o deo­sebită atenție executării unor reparații de calitate la toate utilajele, căci numai astfel pot fi înlăturate acele întreruperi accidentale care ne-au dat a­­tîta bătaie de cap pînă acum. Noi nu avem prevăzute creș­­ e. MARTIN (Continuare In pag. a l­t­a) — Anchetă economică — întreprinderea de prefabricate Roman , vă prezentăm pe muncitorul Gh. Pricop efectuînd reparațiile de reglare a elementelor componente la stîlpii electrici pentru linii aeriene. Curier Intre 22 și 31 ianuarie „Decada culturii juridice" O nouă amplă manifestare se anunță pentru sfîrșitul acestei luni , între 22 — 31 ianuarie se va desfășura în întreg județul „Decada cul­turii juridice“, organizată de Comitetul județean Neamț pentru cultură și artă, în colaborare cu filiala Neamț a Asociației juriști­lor, Comitetul județean al U.T.C., Consiliul județean al sindicatelor și alte organiza­ții de masă și instituții, interesate în difuzarea problemelor juridice de strictă actualitate. In cadrul acestei decade va avea loc o suită de acțiu­ni — simpozioane, expoziții de carte juridică, întîlniri cu turiști, mese rotunde pe teme de educație etc. Excursii prin B. T. T. In perioada 18 — 31 ianuarie a.c., Biroul de turism pentru tineret, de pe lingă Comitetul județean Neamț al U.T.C., organizea­ză excursii pe traseele : 1. Piatra Neamț — Lacul Roșu Bran — Poiana Brașov ; 2. Piatra Neamț — Suceava — Rădăuți (cu vizitarea mănăs­tirilor din Nordul Moldovei);. 3. Piatra Neamț — Lacul Roșu. înscrieri se primesc la responsabilii cu proble­me de turism din cadrul organizațiilor de bază U.T.C. din întreprinderi și instituții. In săptămîna 25 — 31 ianuarie, la sediul Comitetu­lui județean al U.T.C., va avea loc o instruire a tutu­ror responsabililor cu pro­bleme de turism din muni­cipiul Piatra Neamț. Ședința cu arbitrii de fotbal Colegiul județean de­ arbitri de pe lingă C.J.E.F.S. Neamț, convoacă pentru astăzi, miercuri 13 ianuarie a.c., orele 18.30 la sediul din str. Ștefan cel Mare nr. 16, pe toți arbitrii de fotbal din municipiul Piatra Neamț într-o ședință de lucru. Vor fi dezbătute cu acest prilej noile indicații stabilite de Federația Română de Fotbal, cu privire la rigorile de arbitraj în anul fotbalistic 1971. I Pag. a II *a î I VIATA I § (CULTÜRAl AI : § .. I In nag. a Ill^a Sj I ~------------I ! I Semnalăm i n I I „Upa I I ziarului j I Ceahlăul ( ! 1 la schi“ ( I In pag. a IV~a | I „După ten ( I tátivá de ( (lovitură de ( I stat din ( I Bolivia“ ] Ikiniinmimmnimnnnnnnií l Vizita d­e lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprin­deri industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lu­cru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministe­rele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Ma­xim Berghianu, Manea Mă­­nescu, Petre Blajovici și Vasi­­le Patilinet, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și co­lectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzi­na mecanică „Neptun", în­treprinderea pentru reparații de utilaj electric (IRUE) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi con­structoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoa­re de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae­­ Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de alt­fel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe în­treg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibran­tei primiri făcute secretaru­lui general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapu­lui de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o n­erie pancartă era înscrisă urarea „Bine a fi venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !”. Primul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzi­nei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principa­lele produse ale întreprinde­rii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție nece­sare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pen­tru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatu­ra de precizie, secretarul ge­­neral al partidului se interesea­ză de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului­ tehnolo­­gic, în hala prelucrărilor meca­nice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează­­ de aproximativ 32 de ani în această uzină, con­trolorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovară­șul Nicolae Ceaușescu se o­­prește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și produc­tivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, colectivul uzinei aflat la întreg acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activita­tea și fac oaspeților o caldă primire.: „Bine ați venit în mij­locul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu", „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, ex­presie a sentimentelor de pre­țuire și dragoste pe care co­lectivul acestei moderne între­prinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va în­registra înnoiri și mai impor­tante în actualul plan cinci­nal. Se află în construcție ari­pa nouă a actualei hale, unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul ge­neral al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi victo­rii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun au­gur. Pe parcursul vizitei, cînd că în unitate există consta­­încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necon­tenită a calității producției, to­varășul Nicolae Ceaușescu re­comandă conducerii berii și ministerului de întreprin­resort să analizeze toate­le pentru depășirea posibilități­prevede­rilor inițiale ale planului. Dia­­logul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul ac­tualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități conventionale, fată de 510.000 cit era prevăzut ini­tial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune efor­turi stăruitoare pe tărîmul con­cepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de­ o mare arca­dă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat". O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpi­na — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc U Uzina­­ mecanică „Neptun". (Continuare In pag. a IV-a) La construcția apartamentelor din Piatra Neamț erad diferențiat de... răspundere Din cartierul Lenin al muni­cipiului Piatra Neamț, ne-au sosit recent două scrisori al căror conținut oarecum a­­semănător ne dezvăluia aspec­te destul de îngrijorătoare privind starea apartamentelor, încălzirea lor, aprovizionarea cu apă caldă și apă rece, precum și alte probleme gene­­rale de gospodărie. Pornind de la aceste scrisori am extins aria investigațiilor noastre, descoperind astfel o serie de deficiențe grave lăsa­te de constructor — Șantierul nr. 1 Piatra Neamț — la un număr de apartamente in­credibil de mare. Dacă în ceea ce privește aprovizionarea cu apă și furnizarea căldurii apăruseră între timp unele îmbunătățiri, celelalte defi­ciențe continuau să se arate în toată goliciunea lor. I. Șofron (blocul D­2, ap. 27) deși locuiește la etajul întîi, are ploaie în casă de trei luni de zile, chiar dacă afară ninge. Dar pentru că e o ploaie liniștită, n-a avut parte nici măcar de lumina fulgere­lor, așa că stă omul pe întuneric (instalația electrică fiindu-i defectă). In aceste condiții — și-a zis probabil constructorul — nu mai e nevoie, nici de robinete și în consecință a montat acolo cîteva de formă, ca să fie. Mihai Copciuc, din aparta­mentul 78, blocul B2, a făcut nenumărate drumuri la con­ducerea șantierului (în speță ing. șef Ion Mancea, și șef lor instalații, Ion Birsan) pre­cum și la conducerea Intre­prinderii de locuințe și localu­ri Piatra Neamț, pentru a fi ajutat să i se execute o repa­rație urgentă la instalațiile sanitare, defecte încă de la primirea apartamentului, dar totul a fost în zadar. Intr-o situație asemănătoare se află și apartamentul 68 din blocul B2. La ap. 5 din blocul A2 și ap. 26 din blocul Al par­chetul joacă și-și plînge singur de milă, iar la ap. 34 din blocul A1 curg caloriferele ca lacrimele mireselor părăsite în noaptea nunții. De la inginerul șef al I.L.L. aflăm că blocurile A1, A2, A3 și B1 din cartierul­ Lenin urmau să fie luate­ în primire de cîteva luni, dar acest lucru nu s-a întîmplat tocmai dato­rită numeroaselor defecțiuni lăsate de constructor. La aces­te blocuri sînt peste 50 de apartamente care necesită de urgență remedieri importan­te constînd în remontări de parchete, reparații la diferite instalații sanitare, completări de radiatoare, tencuieli și vopsitorii, repara­ții timplărie, finisări de holu­ri etc. se Din păcate, la toate acestea adaugă și o serie de stricăciuni provocate de loca­tari. In chiar ziua vizitei noastre, apr. 44 din blocul B2 era inundat pentru că cineva din familia lui Petru Atanasiu, de la etajul superior lăsase robinetele deschise (era pentru , a treia oară). Unii cetățeni și-au instalat antene pentru televizoare pe acoperișurile blocurilor pe care le-au fisu­rat cu fel de fel de­ piroane, dînd astfel posibilitatea apei pluviale să se scurgă în voie în apartamente. Multe greutăți au provocat și mai provoacă locatarilor cen­trala termică care nu are un tiraj satisfăcător și prezintă mari pierderi de apă in instalațiile sale. Din această cauză, fo­­chiștii sunt nevoiți să țină continuu vana cu apă rece deschisă și să ardă focurile în permanență. Cu toate acestea la ultimul etaj locata­rii nu beneficiază de căldură suficientă. Nici în ceea ce privește repararea trotuarelor sparte și amenajarea terenului la cota prevăzută în proiect nu s-a făcut nimic. Asemenea „cedițe" ale constructorului întîlnim și în alte cartiere. încă din noiem­brie 1969 o comisie municipa­lă a stabilit că la blocul B2 din cartierul Mărăței I trebuie instalată lumina la casa scări­lor, și reparat de urgență plan­­șeul, dar nici pînă în prezent această dispoziție n-a fost în­deplinită, ne spune Constantin Oboroceanu, administratorul de imobile la I.L.L. în Mărăței ,­ majoritatea apartamentelor de la blocul B2 au ușile de­gradate în așa hal, nicit loca­tarii pot vedea foarte bine în afară fără vizor. Recordul în materie îl deține însă blocul C3 din cartierul Precista, care datorită numeroaselor defecte de construcție n-a fost preluat de beneficiar — I.L.L. — nici după doi ani de la expirarea termenului legal de garanție. Se înțelege că în aceste condiții răspunderea beneficia­rului rămîne fără o acoperire corespunzătoare. Cuplul inves­tiție — exploatare nu mai poate cunoaște acea interac­țiune care să-i permită să funcționeze conform rigorilor maximei eficiențe economice. Iată de ce sînt necesare efor­turi popular susținute — Consiliul municipal Piatra Neamț are un cuvînt greu de spus — pentru realizarea unor raporturi sănătoase între constructor și beneficiar, ceea ce în ultimă instanță are drept scop orientarea judicioasă a efortului material al statu­lui, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de locuit ale oamenilor muncii. Mihai MERTICARU Pe urmele unor scrisori sosite la redacție calea produselor agroalimentare sa fie clar neteda si mai dreapta De-a lungul tuturor anotim­purilor, țăranii cooperatori se străduiesc să obțină mai mult grîu și porumb, mai multe legume și fructe, mai multă carne și lapte, pentru ca veniturile să le fie mari și consumul populației deplin asigurat. Aceste eforturi nu sînt însă suficient valorificate, uneori din cauza neglijenței și lipsei de interes, alteori din cauza incompetenței. Experiența a­­nului trecut oferă foarte multe exemple privind modul de va­lorificare a producției, relații­le dintre unitățile contractante și cooperative. Valorificarea producției fiind o sarcină a consiliilor de conducere, tre­buie urmărită cu răspundere și compentență pentru a nu se înregistra pierderi importante, atît în dauna cooperatorilor cît și a averii obștești. Sunt, ce-i drept, unități în care con­siliile de conducere au orga­nizat în mod exemplar urmă­rirea realizării contractelor, punînd accent pe responsabi­litățile ce decurg din clauzele stabilite. Asemenea exemple pozitive le oferă CAP Moldo­veni, Țibucani, Davideni, Gi­­rov, Botești, Văleni. Dar, spre deosebire de felul în care se lucrează în aceste unități, pro­blema este lăsată în alte locuri la voia intîmplării. Con­tractele nu se onorează la vreme, nu se respectă clauzele cantitative, calitative și de rit­micitate, din care cauză nu se realizează veniturile bănești prevăzute în balanțele econo­mice. In asemenea împrejurări, în­seși consiliile de conducere în­calcă prevederile legale. Spre exemplu, în cazul nerespecta­rii de către beneficiar a gra­ficelor de ridicare a produse­lor perisabile cum ar fi legu­mele, trebuie să se procedeze la autorecepție. Cu toate că CAP Tămășeni, Dochia, Măr­gineni și altele au avut dese litigii cu centrele de legume și fructe în timpul verii, nu s-a trecut mai niciodată la auto­­recepție, deși în acest fel coo­perativele își pot încasa su­mele cuvenite, fiind puse la adăpost de pagube. Comisiile de recepție a cali­tății animalelor care se livrea­ză pentru carne, nu se consti­tuie legal ori de cîte ori este nevoie, recepția făcîndu-se de una sau două persoane. In a­­cest fel, se creează posibilita­tea unor delegați ai beneficia­rului — respectiv achizitorilor de animale — să facă aprecieri incorecte, abuzive. Au fost păgubite astfel unele coopera­­tive agricole­ printre care Re­diu, Gîrcina, Bodești. în cadrul trimestelor nu se întocmesc peste tot grafice pe zile de livrare a animalelor, luîndu-se în considerare nu­mai planul de casă, document ce nu are nici o legătură cu litera contractelor. O practică dintre cele mai dăunătoare, care pune coope­rativele agricole într-o situ­ație de inferioritate, este ace­ea de a nu se face recepția ca­litativă a animalelor în CAP. Constantin NASOI, membru în Biroul executiv al Uniunii județene Neamț a G.A.P. (Continuare In pag. a lll-a)

Next