Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-04-08 / nr. 970

ANUL­ IV., NR. 970 JOI, 8 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI „Saptămîna teatrului ti romanesc Ieri la amiază, în manifestărilor prilejuite cadrul de „Săptămîna teatrului româ­nesc", în sala Teatrului Ti­neretului a avut loc simpo­zionul .Teatru și poezie", rea­lizat cu concursul poetului Sergiu Adam și a criticului George Genoiu, de la revis­ta băcăuană „Ateneu", dezbaterile simpozionului La a participat colectivul de actori ai teatrului. Seara a avut loc spectaco­lul cu piesa ,întunericul" de Iosif Naghiu (regia : Con­stantin Marinescu). în ca­drul acelorași manifestări, astă-seară, începînd de la ora 19, va putea fi vizionat spectacolul „Duet" de Andi Andrieș (regia : Gabriel Ne­­gri). „Omagiu“ A apărut recent, sub în­­grijirea Bibliotecii munici­pale din Piatra Neamț, o cu­­legere de bibliografie selecti­vă și adnotată („Partidul Co­munist Român — în literatura română contemporană“, „Ti­neretul și viața"­, de prezen­tări ale unor manifestări spe­cifice activității cu cartea (seara literară „Partidul e-n toate", montajul de versuri „Te cînt, partid"), care va fi difuzată în cele mai multe bi­blioteci ale județului. Cuprinzînd și unele indica­ții utile privind „Prelucrarea și așezarea la raftul liber a curtii social-politice”, cule­­gerea — la realizarea căreia au colaborat Iorgui Gherasim, Stela Filipov, Teodora Ivan și Eugen Drăgan — constituie un prețios­­ îndrumar pentru munca efectivă de bibliotecă. Expoziții în cadrul manifestărilor ex­­poziționale organizate în cin­stea apropiatului jubileu al partidului, la Clubul Fabri­cii de zahăr din Roman a fost organizată expoziția „Cinci­nalul 1966—1970 în imagini". De asemenea, începînd de astăzi va putea fi vizionată, la Clubul Uzinei de țevi din Roman expoziția de fotogra­­fii „Uzina noastră în anul semicentenarului". De un mare interes se bu­cură la Săbăoani expoziția de grafică militantă „Aspecte din lupta P.G.R. în anii ile­­galității", precum și cea in­titulată „împotriva fascismu­lui și exploatării“, deschisă la căminul cultural din Vaduri. Concurs literar Zilele acestea se află în plină desfășurare cea de-a 111-a ediție a „Concursului de povestitori artistici", orga­nizată de U.J.C.M.­­ Neamț, în acest an, concurenții au a­­bordat o tematică cu caracter militant, concursul avînd drept scop popularizarea lite­raturii românești contempora­ne și cultivarea interesului pentru lectură în rîndul oa­menilor muncii din sectorul meșteșugăresc. Ei constituie, totodată, un util schimb de experiență între biblioteca­rii cooperativelor, în vede­rea sondării preferințelor ci­titorilor lor. Fină în momentul de fază a avut loc faza pe consilii de secție, urmînd ca în zilele ur­mătoare să aibă loc faza pe coos­perativă, iar apoi, în a doua jumătate a lunii apri­lie, faza județeană. AUTODOTAREA care sigură spre cotele superioare ale eficienței Considerente de ordin econo­­mic vin să argumenteze auto­­dotarea ca fiind una din pîrghi­­ile principale ale modernizării și completării proceselor teh­nologice. Dictată de sarcinile mereu sporite, care revin fie­cărei întreprinderi, această ac­țiune constituie, totodată, componentă inseparabilă a orga­­­nizării științifice a producției și a muncii. „Dacă noi nu am fi insistat îndeajuns asupra autoutilării, cu greu ne putem imagina cum s-ar fi obținut rezultatele pe care le avem în prezent“ — ne spunea Dumitru Cozma, ingi­ner șef mecanoenerget­ic la U­­zina de țevi din Roman. O singură cifră este elocventă, credem, pentru a reflecta preo­cupările susținute ale celor din atelierul mecanic de aici , nu­mai în anul precedent s-au con­fecționat utilaje în valoare de aproape 6.500.000 lei. In prezent, la laminorul de 6 țoli se lu­crează intens la un cuptor ro­tativ, cu o capacitate de 30 tone pe oră metal încălzit. Tot aici sunt aproape de stadiul fi­nal două instalații de încărcat și descărcat și reductoarele de antrenare a vetrei cuptorului. In centrul atenției însă, în a­­nul acesta, stau reparațiile ca­pitale ale laminorului de 16 țoli, programate pentru luna septem­brie. Volumul mare al pieselor ce vor fi înlocuite, reclamă o muncă intensă. Pînă în ora ac­tuală sînt deja realizate 102 tone de utilaje. Fiind un mijloc important de diminuare a importurilor și, pe această cale, de economisire a fondurilor valutare, în ultimul an, autodotarea a polarizat și activitatea unei alte unități ro­­mașcane — întreprinderea de- Vasile GALA­VAN (Continuare In pag. a II-a) I. M. Roman. Un nou lot de mașini-unelte sunt pregătite pentru a lua drumul beneficiarilor. Citiți în pag.­a VIa Pagina economica »­­ • Noile dimensiuni ale valorificării­­ lemnului • La I.I.L. „Siretul“ Roman, ritmul de­­ lucru nu concordă cu posibilitățile. • în discuția consiliilor intercooperatiste :­­ calculația necesarului de mașini și tractoare • Experiment zootehnic • Răspunsuri la intervențiile ziarului. _______________________ u Recuperarea infirzierilor din campania de însâmînțări impune LUCRU IN SCHIMBURI PRELUNGITE, UTILIZAREA TRACTOARELOR ȘI MAȘINILOR LA CAPACITATEA MAXIMA începută mai tîrziu din cau­­za excesului de umiditate din sol, campania de însămînțări se desfășoară din plin și in cooperativele agricole de pro­ducție din partea de nord a județului. C.A.P. Răucești are de se­mănat cu culturi din prima epocă aproape 400 ha din care 312 cu hn. „Aceasta ne-a de­terminat, spune Constantin Va­­siliu, inginerul șef al unității, pe care-l întîlnim controlînd împreună cu președintele coo­perativei Dumitru Trofin, cali­tatea lucrărilor pe tarlaua Ghi­­litoare, să luăm din vreme măsurile necesare pentru ca, odată începute, lucrările de pregătire a terenului și în­­sămînțările să se termine în cel mai scurt timp“. Miercuri, 16 din cele 18 tractoare exis­tente în secția de mecanizare, ce deservește cooperativa, e­­rau in plină activitate. Patru tractoare cu polidiscuri și un cuplu de grape se aflau pe tarlaua Ghilitoare unde pregăteau terenul pentru o­­văz și in. Alte trei executau aceeași lucrare pe tarlaua La Saivane în timp ce la Ungheni se începuse se­mănatul inului iar pe tarlaua La Arne o semănătoa­re băga sub brazdă ovăzul pe ultimele hectare. „Dacă timpul ne permite, ne declară preșe­dintele cooperativei, pînă vi­­neri putem raporta însămîn­­tatul tuturor culturilor din prima urgență“. Aceeași febrilă activitate am întîlnit-o și la C.A.P. Tîrgu Neamț un­de bilanțul înche­iat în seara zile de miercuri arăta că se terminase deja semănatul mazării pe întreaga suprafață de 40 ha și se lu­cra din plin la însămînțatul inului și borceagului. De ase­menea, cinci tractoare lucrau în continuare la pregătitul te­renului pentru cartofi și in. In cooperativa pe care o de­servim, ne informează lae Dascălu, șeful secției Nico­­de mecanizare Drăgănești, prin­cipala problemă rămîne pre­gătitul terenului. De aceea, pe lingă semănat unde am re­partizat cei mai buni meca­nizatori, la această lucrare folosim și elevi practicanți din anul al III-lea, care lucrează ziua supravegheați fiecare de un mecanizator cu experiență. Aceasta ne va permite să e­­fectuăm pregătirea terenului pînă noaptea tîrziu, la lumina farurilor. La cooperativa vecină Brus*­túri solurile mai grele n-au permis încă infiltrarea apei in sol, ceea ce îngreuează lucră­rile de pregătire a terenului. De aceea, aici se lucrează pe (Continuare In pag. a­ll­a)­­ CAP Gordun. Se însămîntează borceagul masă verde, I­lm sănătății­­ I la Piatra Neamț I J Manifestările prilejuite de sărbătorirea, devenită acum tradițională, a Zilei sănătății, s-au înche­iat ieri, 7 aprilie, la Casa de cultură din Piatra Neamț. Aici în cursul dimine­ții, a avut loc, în prezența a numeroși medici și cadre med­ii sanitare, o ședință știin­țifică organizată de Neamț a U.S.S.M. Au Filiala vor­bit despre: „Realizările sa­nitare în județul Neamț“, dr. C. Caranfil, medic inspector la Direcția sanitară „Progresul calitativ județeană , realizat în domeniul ocrotirii sănă­tății în județul nostru", dr. Gh. Iacomi, președintele Fi­lialei U.S.S.M.: „Probleme ac­tuale în epidemiologia, etio­­patogenia, diagnosticul și tra­tamentul diabetului zaha­rat", dr. D. Palade, președin­tele secției Interne a Filialei U.S.S.M. Intr-o ședință de lu­cru, rezervată cadrelor me­dii și auxiliare, au vor­bit asistenții Nina Timof­­te, G. Ghilat și M. Simota, concluziile fiind prezentate de dr. M. Giocan, șeful ser­viciului Reanimare din spita­lul Piatra Neamț. După-amiază, în cadrul șe­dinței festive dedicate aces­tei sărbători, au luat cuvîntul dr. C. Coneac, directorul Di­recției sanitare județene, și dr. Violeta Berariu, președin­ta sindicatului sanitar Pia­tra Neamț, în numele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. Dumitru Bîrlădeanu, vice­președinte, a felicitat corpul medico-sanitar din județul Neamț pentru succesele de pînă acum și i-a cerut ca, în cinstea aniversării semicen­tenarului P.G.R., să-și măreas­că eforturile în munca nobi­lă de ocrotire a sănătății populației. Ansamblul de estradă și fol­clor al sindicatului­­ sanitar Piatra Neamț a prezentat a­­poi pentru cadrele medico­­sanitare și familiile acestora, un reușit spectacol care a in­clus­ muzica ușoară și popu­­­­lară, dansuri, scenete. Merită notat și faptul că în ajunul Zilei sănătății, în același local, a fost organi­­zat de către Centrul de re­coltare a sîngelui Piatra Neamț, simpozionul „Din ini­mă pentru inimă“. Despre im­portanța donării sîngelui, act profund umanitar, au vorbit dr. Elena Popovici, directo­rul centrului de recoltare a sîngelui, dr. Alexe Țapu și dr. N. Pavlidis. Zece reputați donatori­­ au primit insigne și flori. Ta holul casei de cultură s-a organizat cu a­­cest prilej expoziția „Medi­camentul viu” ” cuprinzînd diferite produse preparate din sînge care se folosesc în tra­tamentul diverselor boli. „Jfenta a nouă sesizare veți fi Ketxogxa Pe o adresă de răspuns, ex­­pediată de direcția I.L.L. Piatra Neamț,unul salariat care făcuse o sesizare, șeful subunității I.L.L. din Tîrgu Neamț, deși șeful direct al celui care niște neajunsuri, trece semnalase stupe­fianta rezoluție : „Pentru o altă sesizare la direcție veți fi sanc­­ționat cu retrogradarea“. Atît și­ nimic mai mult Subalternul trebuie să știe că șeful nu ad­mite critica , deci, să se teamă ! Altfel. .. Rezoluția pe cit de despotică, tot pe atît anacronică și potriv­nică principiilor care trebuie să prezideze relațiile dintre un conducător de unitate și un sa­lariat al acesteia este revelatoa­re pentru o anume mentalitate care, din păcate, își mai gă­sește încă pe ici, colo reprezen­­tanți. Care va fi urmarea aces­tui fapt? Cunoscute fiind a­­ceste date nu e greu de bănuiți un șir necurmat de litigii. Din­­tr-o parte ele se vor manifesta prin sancțiuni, de cealaltă parte prin critici, sesizări, sol­icitări de intervenți care să reglemen­teze situația. Șeful subunității Burduhosu Marcel, se va fo­­losi, chiar și atunci cînd lucru­rile vor necesita o lămurire, o clarificare completă pentru sta­bilirea justeței măsurilor, de un punct din regulament care vorbește de „indisciplină și in­subordonare", aplicînd în con­secință penalizări la salariu.­­ Salariatul, mecanicul Vardohlip­i Constantin, va folosi ședințele­­ de sindicat și de organizație de­­ bază pentru rostirea unor cri­­­t­ici la adresa acestei practici. Să nu­­ ne închipuim că .. I Vardohlip­­ este, cum se spune, curat ca lacrima, nu a făcut sau nu face greșeli, nu a avut sau nu are lipsuri, dar să notăm că anterior momentului în care conflictul se deschide, greșelile și lipsurile nu-i erau sancțio­nate, nici măcar observate. Cu alte cuvinte, lipsuri existau, dar nu ajunseseră să deranjeze. Nu e locul aici să elucidăm, deși am putea-o face, toate li­tigiile. Ne vom opri doar la cele care trădează din partea șefului subunității pornirea su­biectivă, atitudinea despotică, discriminatorie, de luare in „o­­biectiv“. Și acestea sunt două. Șeful unității ii luminează lui C.V. o nouă adresă prin care a­ Corneliu LAMANIG . (Continuare In pag. a lll-a) Pe teme de educație OFICIUL JUDEȚEAN DE TURISM la început de drum Convorbire cu Vasile CORNICIUC, directori al oficiului — înființarea în țara noas­tră a Ministerului Turis­mului și măsurile organi­zatorice care i-au urmat a avut corespondențe și pe plan județean 7 — Printr-un decret al Con­siliului de Stat din 23 martie 1971 s-a stabilit ca în fiecare județ să ia ființă cîte un oficiu de turism, ca organe de specia­litate ale Consiliilor populare județene, fiind subordonate toto­­dată și Ministerului Turismului. Un astfel de Oficiu județean de turism a luat ființă și la noi cu începere de la 1 aprilie 1971. — cu ce zestre își în­cepe activitatea acest ofi­ciu . I­­ In primu­l rînd el rămîne cu baza materială a agenției ONT, formată din hotelul și restau­rantul complex „Geahlău“ din Piatra Neamț, motelul și restau­rantul „Cristina“ din portul Bicaz, filiala de turism din Ro­man. La acestea se vor adăuga, prin preluare într-o primă eta­pă, hotelurile „Gozla“ Piatra Neamț), Bicazul (din Bicaz) și Moldova (Roman), campingul „Potoci" și magazinul de artiza­­nat din centrul municipiului Piatra Neamț. Intr-o etapă viitoare, în con­dițiile în care Ministerul Tu­rismului va executa din fondu­rile de investiții obiectivele pro­puse în zonele Durău, Tîrgu Neamț și Bîtca Doamnei, se vor putea prelua de către Oficiul Mihai ASMARANDEI (Continuare In pag. a lll-a) . U.F.S. Săvinești, în secțio­nare a Sectorului Melana. \ Curier Instruire pe teme muzeistice După cum ne informează Consiliul județean al organi­­zației pionierilor, sîmbătă, 10 aprilie, orele 9, la Bicazul Ardelean va avea loc o in­struire a conducătorilor de cercuri muzeistice (documen­­taristice, de istorie, arheo­logie, etnografie, științe na­turale, geologie), care func­ționează în școlile județului La instruire este anunțată și participarea tovarășului Vir­­giliu Radulian, președintele Consiliului Național al Or­ganizației Pionierilor. Cei peste 100 de participanți la această utilă acțiune vor lua parte apoi la un schimb de experiență în satul Pi­riul Caprei, unde funcționea­ză de cîtva timp unul dintre cele mai bogate și interesan­te muzee etnografice din țară. Garnituri noi de mobilă sculptată Echipe specializate de la I.I.L. „Mobila" — Roman pre­­gătesc în prezent două tipuri noi de garnituri, cu care în­treprinderea va participa în vederea contractărilor pe a­­nul viitor, la „Expo '71 Mos­cova”. Pregătirea garniturilor (din pal furniruit cu nuc sculptat și folosindu-se foarte multă stofă) se află într-o fază îna­intată. Peste cîteva zile cele două tipuri de m­obilă rea­lizate de meșterii romașcani vor fi prezentate într-o pre­­expoziție de la București, du­pă care vor lua drumul Mos­covei. Pronoexpres Numerele extrase la Con­cursul nr. 14 din 7 aprilie 1971. Fondul general de premii! 2.900.719 lei, din care 1.745.587 lei report. Extragerea 1: 45, 17, 25, 10, 2, 8. Fond de premii: 1.843.680 lei, din care 1.244275 lei re­port categoria 1. Extragerea a II-a: 11,40, 39, 41, 19. Fond de premii : 1.057.039 lei, din care 501.312 lei re­port categoria A.

Next