Cinema, ianuarie-iunie 1929 (Anul 6, nr. 103-114)
1929-01-01 / nr. 103
\ 1 Ianuarie 1929 Nr. 103 - Anul VI (gnema Abonamentul anual Lei 500 Exemplarul Lel 20 Mulțumită corespondenților săi și serviciilor de presă din toate centrele de producție din lume, nu este silit să traducă din revistele străine, ci se alimentează direct de la sursă, cu cele mai noui și inedite reportagii, informațiuni și fotografii. Cea mai veche publicație cinematografică din țară. Organ imparțial și independent al cinematografiei române. APARE BILUNAR LA 1 ȘI LA 16 ALE LUNEI Director : Nestor Cassvan BUCUREȘTI, B-DUL ELISABETA, No. 14 (PALATUL CINEMA CAPITOL) TELEFON: 332/19 Editura: N. CASSVAN Redacția: M. BLOSSOMS administrația: V. FILIPESCU Compoziția Technica: FRANZ SZAKALY Tiparul: „Eminescu s. a. Str. Parlamentului: 2 Reprezentanți în toate centrele cinegrafice mondiale Acest număr a fost editat în 7500 exemplare, dintre care 3500 pe hârtie chromo de lux, textul cules la Linotype și imprimat cu mașinile Windsbraut și Rockstrock. — Intercalările ilustrate au fost tipărite cu mașini Phönix. Clișee: zincografia Marwan. — Desenele de Aurel Petrescu, iar inscripțiile de Alexandru Clarnet. — Străinătate Lei 1000 L J^evista GInema ) de Comandor (D. cAredelcu Vicepreședinte al U Uniunei Cinematografelor din România în timp ce tuturor artelor le-au trebuit !te și mii de ani să pătrundă în inima și sufletul popoarelor, arta cinematografică în ""ă decenii a prins în vraja ei și a citit mulțimea cu atâta putere, încât pen- mulți cinematograful este ca și pânea toate zilele.Lucrul se explică prin aceia cu arta nematografică are posibilități și mijloace să redea natura cu frumusețile ei și viaț omenească în adâncul frământărilor ei y condițiuni de cea mai desăvârșită realitate, astfel cum nici una din celelalte arte nu le poate reda. Superiorității, din acest punct de vedere a artei cinematografice față de celelalte arte, se datorește in primul rând marea dezvoltare a cinematografiei. Cinematografia în complexul ei: indusrie cinematografică producătoare de flie, teatrul cinematografic prezentator de sine și presă cinematografică, auxiliar ndispensabil azi ca orice presă, a luat proporții uriașe antrenând în nespuse energii spirituale și angrenajul ei bănești, așa cum nici o altă îndeletnicire omenească ne-a întrebuințat vreodată în timpuri atât de scurte. Examinând în întregu-i aspect cinematografia la noi, trebue să recunoaștem că primul element, industria producătoare de filme, este încă în faza încercărilor începătoare, cu toată bunăvoința și străduința câtorva puțini inimoși, producția filmelor românești este încă extrem de slabă, inexistentă, desigur din cauza lipsei de specialiști și a mijloacelor bănești. Capitaluri de altfel lipsesc la noi pentru multe alte industrii importante. Al doilea element, teatrul cinematogra. Esther Ralston Paramount 1, l