Cinema, ianuarie-iunie 1929 (Anul 6, nr. 103-114)

1929-01-01 / nr. 103

\ 1 Ianuarie 1929 Nr. 103 - Anul VI (gnema Abonamentul anual Lei 500 Exemplarul Lel 20 Mulțumită corespondenților săi și serviciilor de presă din toate centrele de producție­ din lume, nu este silit să traducă din revistele străine, ci se alimentează direct de la sursă, cu cele mai noui și inedite reportagii, informa­țiuni și fotografii. Cea mai veche publicație cinematografică din țară. Organ imparțial și independent al cinematografiei române. APARE BILUNAR LA 1 ȘI LA 16 ALE LUNEI Director : Nestor Cassvan BUCUREȘTI, B-DUL ELISABETA, No. 14 (PALATUL CINEMA CAPITOL) TELEFON: 332/19 Editura: N. CASSVAN Redacția: M. BLOSSOMS administrația: V. FILIPESCU Compoziția Technica: FRANZ SZAKALY Tiparul: „Eminescu s. a. Str. Parlamentului: 2 Reprezentanți în toate centrele cinegrafice mondiale Acest număr a fost editat în 7500 exemplare, dintre care 3500 pe hârtie chromo de lux, textul cules la Linotype și imprimat cu mașinile Windsbraut și Rockstrock. — Intercalările ilustrate au fost tipărite cu mașini Phönix. Clișee: zincograf­ia Marwan. — Desenele de Aurel Petrescu, iar inscripțiile de Alexandru Clarnet. — Străinătate Lei 1000 L J^­evista­­ GI­n­ema­ ­ ) de­­ Comandor (D. cAredelcu Vicepreședinte al U Uniunei Cinematografelor din România în timp ce tuturor artelor le-au trebuit !te și mii de ani să pătrundă în inima și­­ sufletul popoarelor, arta cinematografică în ""ă decenii a prins în vraja ei și a cit­it mulțimea cu atâta putere, încât pen­­- mulți cinematograful este ca și pânea toate zilele.­­Lucrul se explică prin aceia cu arta nemat­o­grafică are posibilități și mijloa­­ce­ să redea natura cu frumusețile ei și via­­ț omenească în adâncul frământărilor ei y condițiuni de cea mai desăvârșită rea­­litate, astfel cum nici una din celelalte arte nu le poate reda. Superiorității, din acest punct de vedere a artei cinematografice față de celelalte arte, se datorește in primul rând marea dezvoltare a cinematografiei. Cinematografia în complexul ei: indus­­rie cinematografică producătoare de fli­­e, teatrul cinematografic prezentator de sine și presă cinematografică, auxiliar ndispensabil azi ca orice presă, a luat pro­porții uriașe antrenând în nespuse energii spirituale și angrenajul ei bănești­, așa cum nici o altă îndeletnicire omenească ne-a întrebuințat vreodată în timpuri atât de scurte. Examinând în întregu-i aspect cinema­tografia la noi, trebue să recunoaștem că primul element, industria producătoare de filme, este încă în faza încercărilor înce­pătoare, cu toată bunăvoința și străduința câtorva puțini inimoși, producția filmelor românești este încă extrem de slabă, ine­xistentă, de­sigur din cauza lipsei de spe­cialiști și a mijloacelor bănești. Capitaluri de altfel lipsesc la noi pentru multe al­te industrii importante. Al doilea element, teatrul cinematogra. Esther Ralston Paramount 1, l

Next