Clopotul, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 2117-2165)

1968-01-03 / nr. 2117

OROLETARI OiN TOATE TÁPILE, UNIȚI-VAI OPOTUL ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL Dr.­pI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Nr. 2117 ANUL XXIV | Miercuri 3 ianuArie 1968 | 4 PAGINI 20 BANI BILANȚ ȘI PERSPECTIVE Prevederi mobilizatoare pentru anul 1958 In întreprinderile industriale, de construcții,tran­sporturi, cooperative m­eșteșugarești, organizații comerciale și unități agricole de stat, au conti­nuat dezbaterile cifrelor de plan pe 1968. Cum e și firesc, colectivele de muncă au făcut bilanțul anului 1967, au scos în evidență rezulta­tele bune obținute și au analizat cu răspundere neajunsurile care au existat în producție. Pe baza sarcinilor reieșite din documentele Con­ferinței Naționale a partidului, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii fac propuneri prețioase pen­tru organizarea producției și a muncii pe baze noi, științifice, asigurarea unor condiții optime pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de producție. Cale sigură: continuarea organizării științifice a producției și a muncii La Uzina de reparații din orașul nostru a avut loc o ședință de lucru pen­tru dezbaterea sarcinilor de plan pe 1968. Informa­rea prezentată de tov. ing. Ludovic Regenstreis, direc­torul uzinei, a reliefat re­zultatele bune obținute în 1967 și a subliniat posibi­litățile existente pentru realizarea ritmică a sarci­nilor de producție chiar din primele zile ale anu­lui. Participanții la discuții au subliniat că îndeplini­rea planului pe 1967 la toți indicatori, cu 15 zile mai devreme, se datoresc acțiunii de organizare ști­ințifică a producției și a muncii. Din cele 22 teme de studii privind așezarea pe baze științifice a pro­ducției, 17 teme au fost a­­plicate, aducînd un spor de producție de 2 300 000 de lei și o creștere a pro­ductivității muncii de 7 la sută.­­ Realizările obținute în anul 1967 puteau fi mai bune — spunea tov. Du­mitru Lupu, președintele comitetului sindicatului, dacă era folosit mai bine fondul de timp. In primele 11 luni ale anului trecut s-a înregistrat un număr de 256 zile/cm absențe ne­motivate și 92 zile/cm în­voiri. In acest timp se pu­teau repara 40 motoare, împotriva acelor muncitori care absentează sau întîr­­zie de la producție nu s-a creat o opinie de masă. Se cunoaște că pentru edu­carea muncitorilor, în spe­cial a celor tineri, s-a or­ganizat un ciclu de confe­rințe, simpozioane, dar nu­mărul participanților este mic. In cadrul dezbaterilor s-a pus cu acuitate pro­blema educării tineretului în spiritul dragostei față de muncă. Tov. Ioan Ape­­trei, maistru la secția re­parații, sublinia necesita­tea de a generaliza expe­­periența în muncitorilor și producție a maiștrilor fruntași, cu o calificare su­perioară. Cu toate că în u­­zină au funcționat trei forme de ridicare a califi­cării profesionale pentru meseriile de lăcătuși, mon­­tatori și strungari, la care au participat 140 de a cursanți, pregătirea lor au fost corespunzătoare. Mulți dintre cei care au absolvit aceste cursuri s-au dovedit nepregătiți în fața comisiei de examinare. Colectivului Uzinei de reparații îi revin sarcini sporite pentru 1968. Parti­cipanții la dezbateri, au arătat că sarcinile de pro­ducție sunt întrutotul rea­lizabile. — Se impune însă — a­­răta tov. Gheorghe Drîm­­bei, șeful serviciului teh­nic — să urmărim cu cea mai mare atenție realiza­rea la termenele stabilite (Continuare în pag. a 3-a) GH. URSU Orășelul copiilor I­n parcul „M. Eminescu“ din localitate este deschis „orășelul copiilor“, unde ei își petrec în mod plăcut zilele vacanței. Am pășit în orășel împreună cu tot alaiul de co­pii. Am intrat pe portalul frumos colorat și l-am admirat împreună cu copiii pe Moș Gerilă care ne-a ieșit în întîmpinare. Parcă am fi pătruns in­tr-o lume de basm... Totul e minunat. Ce nu găsești aici în orășel ? Un chioșc în atrăgător, de pară, asortat cu fructe, altele cu dulciuri, formă Pe lac am admirat barca luminată de becuri multi­colore, am privit apoi spre foișorul frumos ornat cu diferite personaje din străvechile basme. Dar cel mai mult ne-a impresionat palatul ca în povești, în care am găsit numeroase scene din basmele citite. Orășelul oferă copiilor și multe surprize atrăgă­toare pentru distracții: balansoare, căiuți, scrîn­­cioabe etc. Nu mai vorbim de splendidul pom de iarnă ce-și înalță vîrful spre înălțimi, mirîndu-se parcă el însuși de bogăția multicoloră a podoabe­lor ce-i atîrnă pe ramuri. Mulțimea gălăgioasă a copiilor ce umplu toată ziua acest vesel orășel îi dă parcă și mai mult farmec și mai multă strălu­cire. „Cîntare patriei“ s­a „Cîntare patriei“. Așa intitulat montajul literar - muzical - core­grafic care a fost pre­zentat în cinstea aniver­sării Republicii, la Tea­trul de stat „Mihai Emi­nescu”. Și-au dat concursul formații artistice de a­­matori din întreprinderi și instituții botoșănene. Viu aplaudate au fost melodiile „Cîntec pentru Republică“, „Scump par­tid“, „Tricolorul“ inter­pretate de corul sindica­tului învățămînt. A plă­cut de asemenea suita de jocuri populare inter­pretate de mai multe formații de amatori și în special Jocul fetelor, Sârba băieților, Moșne­­geasca, Bătuta... drul spectacolului In ca­n-au lipsit nici tradiționala urare adresată îna­inte de Anul Nou, care s-a încheiat cu atît de cunoscutele cuvinte „La mulți ani cu sănătate". N­umeroși oameni ai muncii din orașul și raionul nostru și-au petrecut revelionul împre­ună cu tovarășii lor de muncă. Alții au toastat în cinstea lui de la mesele încărcate cu bunătăți­a re­­velioanelor de familie. La uzinele textile „Mol­dova“, la Clubul „23 Au­gust“ și la alte întreprin­deri și instituții botoșăne­­ne unde au avut loc reve­­lioane, veselia caracteristi­că a ținut pînă în zori. Cu o deosebită atenție a fost ascultată Cuvîntarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, cu pri­lejul Anului Nou. Pe scenele improvizate, artiștii amatori au prezen­tat programe pline de ver­vă și conținut. Dansul „Pe­­rinița“, cupletele, surpri­zele au continuat pînă tîr­­ziu, dînd farmec și opti­mism sărbătorii, ☆ împreună la muncă, la petreceri și joc. Așa sînt obișnuiți textiliștii botoșă­­neni. Pentru a sărbători revelionul, de data aceas­ta și-au dat întîlnire în moderna sală a cantinei. Sărbătoarea și-a făcut să­laș în inimile oamenilor. Veselia este generală. După un an de muncă încunu­nat cu importante reali­zări, colectivul petrece. Nu lipsesc confeti, serpentine, bogatul pom de iarnă. Lu­minile multicolore, muzica excelentă dau un plus de intimitate. — LA MULȚI ANI, TO­VARĂȘI ! Urarea tradițională este întărită prin clinchetul de pahare și primită cu în­credere. Textiliștii se feli­cită reciproc pentru ceea ce au realizat și pentru ce vor înfăptui în viitor. Op­timismul din privirile lor este un prim argument al datoriei îndeplinite cu cinste și a hotărîrii de a-și pregăti noi bucurii. Pe șeful sectorului fila­tură, Carlo Dennnzio, pre­zent la o masă l-am rugat să ne spună cîte ceva des­pre 1967 și 1968. — 1967 este un an bun pentru noi. Sectorul filatu­ră s-a situat patru trimes­tre consecutiv în fruntea întrecerii socialiste pe u­­zină. In 1968 vrem să ne sporim realizările „în punctele esențiale“. Răs­pund așa ca să fiu în ton cu veselia generală. Președinta comitetului sindical, tovarășa Viorica Iacobiț, ne confirmă hăr­nicia colectivului prin cî­­teva cifre: valoarea pro­ducției globale depășită cu peste 10 milioane lei, prețul de cost redus cu 6 milioane lei, beneficii pes­te plan 6 milioane lei etc. ...Pînă cînd acele ceasor­nicului vor consemna tre­cerea dintre ani au mai rămas cîteva minute. Pri­virile sînt ațintite spre e­­cranul televizorului, urmă­rind cu justificată emoție Cuvîntarea tovarășului Ni­colae Ceaușescu cu prile­jul Anului Nou. Ora 24. Este o liniște de­­săvîrșită. Anul Nou­ a in­trat în drepturile sale. Di­rectorul uzinelor, ing. Au­gustin Cordoș, felicită în­tregul colectiv dorindu-i noi succese, sănătate și fe­ricire.­­ De afară se aud zurgălăi. Au sosit urătorii cu plugușorul: „Aho, aho, copii și frați Stați puțin și nu minați. Și cuvîntul ne-ascultați...“. Soliștii vocali și instru­mentiști au închinat melo­dii de muzică ușoară și populară fruntașilor și evi­dențiaților în întrecerea socialistă — Petru Mîțu și Gheorghe Bagiu, maiștri filatori cu o bogată expe­riență în muncă, Eugenia Atodiresei și Elena Iancu­­lescu, filatoare, Elena Sil­­vianu, Emilia Bulgaru, Ana Muraru, țesătoare etc. Nu a fost uitat nici mais­trul principal Mihai Hriț­­cu, șeful schimbului - țe­­sătorie, precum și inovato­rii Petru Sumănaru, Vlad Georgescu, Nicolae Jalbă, Ioan Barac etc., care prin dispozitivele propuse și construite au contribuit la creșterea productivității și îmbunătățirea calității pro­duselor. Răvașele, mele, surprizele au epigra­con­tinuat dînd sărbătorii un farmec deosebit. ☆ Numeroși tineri își pe­trec revelionul la Clubul „23 August“. Bine organi­zat, tinerii se distrează mi­nunat, urîndu-și fericire, sănătate și noi succese. O revelație o constituie plu­gușorul interpretat cu mă­iestrie de cîțiva artiști a­ RADU GLIGOR (Continuare In pag. a 2-a) La revelionul textiliștilor. Satul viitor pe plan­șetă. IE ZIAILUL DE AZI !•Expoziție de desen și lucrări de atelier. CONSEMNĂRI: Viața muzicală a orașului. Carnavalul pionieresc. Bilanț și perspective : Prevederi mobiliza­toare pentru anul 1968. I

Next