Clopotul, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 2117-2165)
1968-02-23 / nr. 2133
Perfecționarea activității economice, preocupare diorna Filoanele startului bun Interdependența dintre eficiența muncii și stagnările în modernizarea producției Remont ireproșabil și cursivitatea producției De cum intri în hala de producție a fabricii de zahăr „Șiretul“ din Bucecea, fără să fii de specialitate, îți dai ușor seama că în anii construcției socialiste ritmul înnoirii tehnice a pătruns nu numai în tîrgurile moldovene ci și în unele așezări rurale. Privirilor se înfățișează utilaje complexe, tablouri și pupitre de comandă și în general procese tehnologice, caracterizate printr-un înalt grad de mecanizare și automatizare. întreprinderea, deși tînără, (nu are nici zece ani), își are personalitatea sa de neconfundat. Ea s-a conturat și se împlinește din hărnicia colectivului, din pasiunea cu care oamenii dau viață sarcinilor de plan. Efectul acestei dăruiri este ilustrat de bilanțul bogat al înfăptuirilor planului de producție care indică maturizarea și creșterea continuă a priceperii oamenilor, de a valorifica, cît mai deplin și la un preț de cost cît mai redus fiecare tonă de sfeclă. Statistica — cifrele au întotdeauna o putere de convingere deosebită — ne arată că în timpul scurs de la începutul anului, productivitatea muncii a cunoscut un spor de 2 procente, peste prevederi, concretizîndu-se în 10 vagoane de zahăr pe care colectivul le-a pus, suplimentar, la dispoziția masei largi de consumatori. Aceste realizări par și mai semnificative dacă avem în vedere faptul că ele s-au produs în condițiile cînd cheltuielile la 1000 lei producție marfă vîndută și încasată (important indicator sintetic al activității economice) a scăzut cu mai mult de 30 de lei. Care este explicația „startului“ bun luat în acest an, a succeselor dobîndite de colectivul dv .—? iată întrebarea pe care am adresat-o tovarășului inginer Dumitru Blaj, directorul fabricii: — Evident, ne-a răspuns dînsul, pentru a ancora în esențial și a explica, cît mai exact, cauzele efectelor pozitive, să ne referim la anul 1967, cînd colectivul nostru de organizare științifică a producției și a muncii a elaborat 21 de studii tehnico-economice din care, în prima etapă, au și fost aplicate 9. Ele s-au referit la mai buna organizare a locurilor de muncă, la folosirea cu indici ridicați a utilajelor și instalațiilor, la perfecționarea unor operații din procesul tehnologic precum și la îmbunătățirea sistemului informațional. Urmările ? Obținerea unei producții globale suplimentare de 6.715.000 lei și depășirea planului la export de 2 300 tone zahăr. La prețul de cost, fost mai mari economiile au cu 3 000 000 lei decît cele planificate, iar beneficiile suplimentare au depășit 4,5 milioane. Și bineînțeles, crearea condițiilor pentru ca încă din prima zi a noului an lucrul să se desfășoare ritmic, fără gripări în angrenajul producției. După cum ne asigura maistrul Gheorghe Corneanu, secretarul comitetului de partid, colectivul este hotărît să continue șirul succeselor și în acest an. De altfel, situația actuală atestă că aici nu există deosebire între vorbă și faptă. — La noi, sublinia în cuvîntul său interlocutorul nostru, organizarea științifică a producției și a muncii nu este privită ca o acțiune de campanie ci ca o preocupare permanentă a întregului colectiv. O privire asupra graficului cu studiile și lucrările ce vor fi efectuate în 1968, ne edifică mai bine asupra îmbunătățirilor ce se vor aduce aici întregii activități economice; cele aproape 60 de Bunăoară, prevederi se referă la probleme cum sînt: stabilirea unui sistem informațional mai operativ în toate sectoarele, astfel încît să se poată lua grabnic decizii fundamentate științific ; economisirea de combustibil în perioada termoficării ; rea aprovizionării îmbunătățifabricii cu materie primă, ceea ce va avea influență pozitivă asupra cheltuielilor de reparație, însilozare și transport ; adoptarea celor mai bune metode de însilozare a sfeclei de zahăr ; mecanizarea încărcării sfeclei I. IANCULESCU (Continuare în pas. a IlI-a) Maria Lăzăriuc, muncitoare în secția urzit a Uzinelor textile Moldova Prognoza Vremea va fi în general închisă, cu cerul mai mult acoperit. Local vor cădea precipitații sub formă de ploaie și ninsoare. Vîntul va sufla slab din sectorul sudic. Temperatura aerului ușor variabilă. Noaptea va fi cuprinsă între minus 5 și minus 2 grade, iar ziua între plus 2 și plus 11 grade. Local ceață. I. I. L. „Flamura roșie" La secția turnătorie a întreprinderii de industrie locală „Flamura roșie“ s-au revizuit procedeele de turnare a unui număr de 4 repere. La aceste piese turnate din fontă se vor realiza anual economii de peste 10 000 lei. Normele de timp stabilite se reduc cu 30 — 50 la sută. Autorii acestei raționalizări sunt maistrul Dumitru Murgogea, șeful de echipă Constantin Șovan și turnătorul Neculai Rusu. Acțiunea de modernizare a șoselelor naționale de pe cuprinsul județului Botoșani va cunoaște încă în acest an o mai mare amploare. Potrivit prevederilor, în cursul anului 1968, se vor mai asfalta 67 km de șosele cu mare trafic. Printre acestea sunt șoselele naționale Zvorîștea — Darabani, din care se va asfalta 34 km, Botoșani — N. Bălcescu — 23 km, Santa Mare — Ștefănești — 10 km. Secția de drumuri și poduri a luat măsuri ca aceste lucrări să poată fi atacate din plin odată cu sosirea primăverii. Au fost aduse 4 stații pentru prepararea asfaltului, în prezent lucrîndu-se la montarea lor. Macaragiul Constantin Beraru de la Grupul nr. 1 de șantiere din Botoșani se remarcă prin conștiinciozitate și bună pregătire profesională Rentabilizarea fermelor Faptele s-au petrecut cu un an în urmă. Directorul, tehnologul șef, fermierii ar dori ca ele să nu apară în ziar. Insistă chiar. N-ar vrea ca niște colegi ce ocupă astăzi funcții de răspundere în alte ferme sau întreprinderi agricole ... tă Dar te cuprinde acea dreapindignare care te obligă să te întrebi : de ce ? De ce să accepți ca munca unui colectiv, munca încordată plină de răspundere să fie întunecată de împrejurarea că unul sau altul nu și-au făcut pe deplin datoria ? Să ne explicăm : I.A.S. Dorohoi a fost una dintre primele unități care, în primăvara anului trecut, pe baza hotărîrii partidului, s-a constituit după noile principii de organizare. Au fost reunite aici trei gospodării de stat : Havîrna (fost director ing. Gh. Jităveanu), Ionășeni (fost diector ing. N. Gimir) și Progresul (fost inginer șef Gh. Puiu, actualul director al întreprinderii). La preluare, lipsuri conducerea printre alte actualei întreprinderi constată un minus la spor în greutate la animalele din ferma de la Havîrna de 9 tone carne, față de rezultatul raportat la sfîrșitul anului precedent (1966). Asta după trei luni de furajare ! Ulterior s-a observat că la Ionășeni, cartoful plantat — o cultură cu pondere — nu a fost de calitate, ba pe de-asupra au fost depășite substanțial cheltuielile aferente culturii prin nefolosirea mașinilor. Rezultatul — desinie necorespunzătoare, producție scăzută, pierderi importante. La recoltarea peștelui, în iazurile de la Havîrna, o altă surpriză (pentru cei chemați acum să conducă producția, pentru că adevărații răspunzători fuseseră repartizați în alte munci de conducerea trustului), 80 la sută din producție a constituit-o peștele inferior — biban soare și caras — în loc de crap (ce fel de populare s-o fi făcut ?). Deci pierderi de circa 550.000 lei. Dar lucrurile nu s-au oprit aici : în luna noiembrie 1967 conducerea trustului I.A.S. repartizează întreprinderii 200 vaci de la I.A.S. Leorda, cu planul aferent, de la care rezultă un minus de 520 hl. lapte, încît, în soldul final al întreprinderii pe anul trecut, în loc de 1,6 milioane lei beneficii, figurează doar 425.000 lei. De menționat că fermele din fosta gospodărie de stat Progresul — unde nu s-au făcut artificii — au dat 900.000 lei beneficii. Din aceste neajunsuri se desprind cel puțin două concluzii. Prima, că este absolut necesar ca în rețeaua fermelor de stat — cu atît mai mult cu cît remunerarea este strict legată de rezultate — schimburile în funcții să se facă, de regulă, la sfîrșitul unui ciclu de producție. Pentru că în situația actuală un șef de fermă care a muncit prost trei luni pe an, are de suferit mai puțin decît celălalt, care în alte 9 luni n-a reușit să readucă unitatea pe linia de plutire. Iar, în al doilea rînd, rezultă cu necesitate, ca pentru restructurările de plan, mișcările de efective să se aleagă momentul potrivit (de ce au fost aduse la Ionășeni cele 200 de vaci de lapte iarna și nu vara ?), măsuri care să fie premerse de creare a condițiilor materiale necesare. Iar artificiozitățile, tendințele unora de a avea numai scriptic o situație favorabilă, să fie sancționate cu asprime. Am fi lipsiți de obiectivitate dacă am afirma că majoritatea factorilor ce au influențat nefavorabil producția s-au situat în afara unității. Este adevărat că dacă ei ar lipsi, beneficiile planificate se puteau realiza. Insă destule resurse interne n-au fost valorificate superior, n-a existat la fiecare fermier răspunderea necesară pentru îndeplinirea ritmică a fiecărui indicator de plan. Și aceasta mai ales în ceea ce privește producția de lapte. Ferma Șendriceni, condusă de inginerul Caras, a fost restantă planului de producție cu 1.205 hl. de lapte, cantitatea ce a anihilat total efectul favorabil al depășirilor de la alte ferme. Au mai fost și mai există și alte resurse, dar de ele ne vom ocupa într-un articol viitor. Ing. ION MAXIMIUC La I. A. S. Dorohoi / DIN TARA - Pitești . La Pitești a început construcția unui mare combinat de articole tehnice din cauciuc, prevăzut ca, la nivelul anului 1972, să satisfacă întregul necesar de astfel de produse solicitate de economia noastră națională. In hala monobloc, cu o suprafață de circa 100.000 m.p., vor fi amplasate 5 fabrici cu profiluri distincte, în care se vor produce anual 22 000 tone de produse finite, totalizînd circa 5 000 de repere — benzi transportoare destinate transportului în minele de cărbuni și carierele de calcar, pentru lungimi de ordinul kilometrilor, pînze pentru combine cerealiere, nere pliante rezervoare și contardin pînză cauciucată, cu capacități de 30 ooo metri cubi pentru lichide și de 15 tone pentru solide, corturi, bărci, furtunuri .Intr-una din unitățile combinatului se va realiza întregul necesar de garnituri presate pentru autoturismele românești și repere din cauciuc pentru celelalte tipuri de autovehicule ce se produc în țară. É Redacția și administrația: Botoșani, Calea Națională nr. 261. Telefoane. Redactor șef — 1328 Secția economică — 1217 Secția culturală — 1075 Constituirea consiliului județean provizoriu al U. G. S. R. Miercuri a avut loc în aula Liceului „A. T. Laurian“ adunarea activului sindical pentru constituirea Consiliului județean Botoșani și alegerea organului provizoriu de conducere. La lucrările ședinței activului sindical au luat parte tovarășii Păun Bratu, secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. și Constantin Eftimie, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. In cadrul adunării au fost aleși, prin vot deschis, 65 membri și 10 membri supleanți ai Consiliului sindical județean provizoriu, iar în comisia de cenzori, 9 membri. La prima ședință, plenara consiliului sindical județean a ales membrii biroului executiv, stabilind ca tovarășul Gheorghe Zală să îndeplinească funcția de președinte, iar tovarășul Ioan Hariga, secretar. Membrii biroului executiv al consiliului județean provizoriu al sindicatelor Petru Panaite, Constantin Grigoruță, Ioan Apetrei, Constantin Pop, Neculai Ionescu, Viorica Iacobiț și Florea Șipot; membri supleanți: Mihai Aciubotăriței și Elena Siminiuc. Ca președinte al comisiei de cenzori a fost ales tovarășul Damian Dogaru. Luînd cuvîntul, tovarășii Gheorghe Zală, și Ioan Hariga, președintele și, respectiv, secretarul consiliului sindical județean s-au referit la măsurile pe care le vor lua pentru antrenarea comitetelor de sindicat din unitățile economice și instituții, la mobilizarea maselor în înfăptuirea hotărîrilor partidului și statului. In încheierea lucrărilor activului sindical a vorbit tovarășul Păun Bratu, secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., care a transmis din partea biroului comitetului județean de partid succese în munca noului organ. Infățișînd sarcinile ce revin sindicatelor din hotărîrile de partid și de stat, vorbitorul a arătat că în condițiile dezvoltării și perfecționării permanente a democrației socialiste, sindicatele sînt chemate să-și aducă o contribuție concretă la întreaga activitate de conducere și planificare a economiei naționale, la elaborarea tuturor măsurilor care privesc progresul continuu al patriei noastre. O sută de elevi răspund tredarea:sa înfrecventați biblioteca școlii ? ARCA LUI NOE O nouă rubrică a ziarului Esculap (pag. a ll-a) REPORTAJ Oamenii uzinei Uzina de reparații Botoșani. Un nume binecunoscut și tot atît de stimat de către unitățile agricole și forestii alb-negru ACTUALITATEA TEHNICOȘTIINȚIFICĂ (pag. a llI-a) Ultimele evenimente din viața internațională (pag. a IV-a) tiere din fostele regiuni Suceava și Bacău, notat cu litere mari în agendele multor alte unități similare din țară. Din halele-i luminoase, complet restabilite, au luat drumul spre largul ogoarelor sau adîncul bazinelor forestiere mii și mii de tractoare. Și tot de aici au fost expediate, la cerere, către nenumărați beneficiari, peste o sută de sortimente piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. In cele aproape două decenii de activitate, uzina a crescut vertiginos și odată cu ea au crescut și oamenii. Minunații prieteni ai făurarilor belșugului, ai stăpînilor pădurilor, despre care inginerul Ludovic Regenstreit, directorul uzinei, de altfel, unul dintre pionii ei, mi-a vorbit în cele mai frumoase cuvinte. Pentru a sublinia ritmul de dezvoltare a importantului obiectiv industrial nean, interlocutorul îmi hotoșădădu un singur exemplu : „In anul înființării, 1949, repa O. TEMNEANU (Continuare in pag. a III-a) • Colectivul de muncă de la stația C.F.R. din orașul Botoșani își depășește cu regularitate sarcinile de Pînă deunăzi, lucrătorii plan. de aici reușiseră să încarce peste prevederile planului 134 de vagoane și să descarce 210. Printr-o mai bună utilizare a vagoanelor, sarcina statică a fost realizată cu 5,6 (față de 5,5), iar staționarea vagoanelor la încărcare-descărcare redusă cu 0,3 la sută. Constantin Amărîoarei, Gheorghe Hăpăianu, Constantin Mîndrescu, Ion Amănăloaie și Nicolae Barbălată sunt numai cîțiva dintre feroviarii care și-au adus o importantă contribuție la obținerea acestor realizări. Țăranii cooperatori de la Stăuceni se pregătesc temeinic pentru apropiata campanie de primăvară. Pînă nu de mult, ei reușiseră să pună la punct o bună parte din atelajele, mașinile și uneltele agricole pe care le vor folosi in curînd. Aceiași atenție a acordat-o și procurării fonului de semințe, fertilizării solului. Pe terenurile destinate culturii sfeclei de zahăr (la „Plopi“ și „Chir“) au fost transportate 400 tone îngrășăminte naturale, iar pe cele insămințate cu griu de toamnă, circa 25 tone îngrășăminte chimice. 600 tone gunoi de grajd au fost transportate și la grădina de legume unde pregătirile sunt in toi. „Cine știe câștigă“• Un concurs de acest gen, cu tema „România pe meridianele globului“ a fost organizat la Școla tehnică sanitară din Botoșani. Prieteni ai cărții Comitetul comunal U.T.C. în colaborare cu consiliul de conducere al căminului cultural din Stăuceni a organizat recent un concurs „Iubiți cartea“ In baza de aprovizionare Botoșani a cooperativelor agricole au sosit mori cu ciocănele și amestecător. Prin performanțele tehnice realizate, morile de acest tip reușesc să combine și să omogenizeze diferite furaje folosite in crescătoriile de păsări. Utilajele urmează să fie livrate cooperativelor agricole interesate. AGENDA Fabrica de confecții din orașul Botoșani experimentează în prezent un nou procedeu tehnologic: mecanizarea operației de montat butelii. Rezultatele obținute sunt îmbucurătoare. Prin aplicarea acestui procedeu se asigură o mai bună calitate a produselor confecționate și, în același timp, reducerea consumului la unele materiale auxiliare, creșterea productivității muncii. Un amănunt, nu lipsit de importanță, este și acela că îmbunătățirile aduse se materializează și prin contractele încheiate de către întreprinderea comercială „Româno -export“ cu diferite firme din Franța. Alegînd mărțișoare »