Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)
1968-12-03 / nr. 2375
\ A Anul XXIV nr. 2375 marți 3 decembrie 1968 4 pagini 30 bani Tv biblioteca centrala universitara _M. EMINESCU* IAȘI O COMPONENTĂ DE BAZĂ A ACTIVITĂȚII COMERCIALE SENSIBILITATEA IA SOLICITĂRILE CUMPĂRĂTORILOR Aprovizionarea corespunzătoare a populației, satisfacerea într-un grad tot mai deplin a cererii de consum în continuă creștere, reprezintă o activitate de o imensă însemnătate politică și socială care sintetizează obiectivul suprem al întregii politici a partidului nostru — ridicarea sistematică a nivelului de trai al poporului. In marea complexitate care o reprezintă economia națională, comerțul socialist ocupă un loc de seamă, prin intermediul său finalizîndu-se, în ultimă instanță, legătura dintre producție și consum, dintre producător și consumator. De aceea și Congresul al IX-lea al P.C.R. a subliniat necesitatea creșterii continue a volumului desfacerilor de mărfuri corespunzător creșterii volumului producției industriale de bunuri de consum și ridicarea nivelului calitativ al întregii activități comerciale. Rezultat al eforturilor făcute de partidul și statul nostru, al activității depuse de lucrătorii din unitățile comerciale de stat și ale cooperației de consum, a avut loc concomitent cu procesul de extindere și modernizare a rețelei comerciale din municipiul și județul nostru, și o creștere substanțială a volumului de mărfuri desfăcute către populație. In primii 3 ani ai actualului cincinal au fost alocate peste 33 milioane lei în vederea dezvoltării, diversificării și modernizării rețelei comerciale. In această perioadă au fost date în folosință peste 30 unități de desfacere cu o suprafață de circa 7.000 m. p. Sunt în strucție în prezent încă cca10 magazine în comerțul cooperatist și un depozit de mărfuri în municipiu. Comparativ cu 1965, în acest an, rețeaua comercială este mai mare cu peste 100 de unități iar volumul fondurilor fixe a crescut în ultimii 2 ani cu peste 27 milioane lei. Volumul asfacerilor de mărfuri a înregistrat în ultimul timp un ritm mediu anual de 11,5 la sută, procent care depășește prevederile stabilite pentru actualul cincinal de către Congresul al IX-lea. Indicii calitativi de sinteză obținuți în primele 10 luni din acest an demonstrează, fără putință de tăgadă, că acest ritm este mereu în creștere. Astfel, comparativ cu anul 1967, volumul desfacerii pe metru pătrat a crescut cu circa 500 lei iar pe lucrător operativ cu peste 6000 lei. Consecința directă a acestor realizări bune o constituie faptul că cheltuielile au fost reduse cu peste 30 lei pe metru pătrat. Se remarcă faptul că în ultimii ani s-au produs schimbări substanțiale în structura cererii de consum a populației, în IOAN CHIORESCU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Botoșani sensul orientării acesteia spre mărfurile calitativ superioare, spre acele produse care asigură o alimentație mai rațională, condiții de confort și cultură tot mai bune. Toate acestea ne arată că activitatea comercială a județului nostru a căpătat o bază materială temeinică, pe măsura dezvoltării, întregii noastre vieți sociale. Sunt așadar, îndreptățite pretențiile populației de a găsi, în permanență tot ceea ce actuala dezvoltare economică a țării îi poate pune la dispoziție precum și de a fi servită eivilizat, în mod ireproșabil. Din acest punct de vedere trebuie să spunem însă că activității organelor comerciale din județul nostru (I. C. R. T. I., U.J.C.C. I.C.R., O.C.L., industrial și alimentar, T.A.P.L.) îi lipsește tocmai acea sensibilitate permanentă de natură să înregistreze la timp cerințele populației și să răspundă prompt acestor solicitări. Sunt frecvent sesizate lipsa anumitor produse din magazine. E adevărat că parte din nemulțumirile cumpărătorilor sunt generate de lipsa temporară a unor mărfuri îndeosebi materiale de construcție, garnituri aragaz, sobe de gătit, covoare plușate, încălțăminte „Homarta“ etc. Trebuie să înțelegem că pentru moment cerințele existente nu pot fi satisfăcute pe deplin. Acesta este însă unul din aspectele problemei ; treptat insuficiențele temporare în repartițiile anumitor mărfuri sunt înlăturate. Dar cele mai multe dintre nemulțumirile cumpărătorilor sunt create nu de lipsa temporară justificată a unor mărfuri ci de indolența unor lucrători din comerț care nu aprovizionează magazinele cu produse care se găsesc în cantități suficiente în depozite, de modul necorespunzător, nepoliticos în care se comportă față de cumpărători, în multe unități, în special la acele ale cooperației de consum și-au constatat goluri în aprovizionarea cu marmeladă, slănină, paste făinoase, diverse băuturi, săpun de rufe, spirt sanitar, pînză albită, cămăși poplin, lame de ras, becuri electrice, găleți, petrol, var, încălțăminte etc. (la Dobîrceni, Mihălășeni, Hănești, Concești, Săvenii, N. Bălcescu). Lipsesc aceste produse din depozitele cu ridicata? Da de unde! Un sondaj la magazinele sătești de la Vlăsinești, Miron Costin, Ungureni, Avrămeni a scos în evidență că de aici lipseau peste 100 articole de strictă necesitate și care în depozitele ICOMCOOP se găseau din abundență. E vorba deci la mijloc numai de indolență și lipsă de răspundere. Din cauză că mecanismul sincronizării cerințelor populației nu funcționează normal la organizațiile noastre ca(Continuare în pag. a in-a) LA SFAT Foto: G RADU Secvențe duminicale Duminică, 1 decembrie. India zi de iarnă. Totuși n-au căzut primii fulgi de nea. A predominat plumburiul toamnei și a burnițat... Unde mergem ? Ce ne poate oferi o astfel de zi ? Așa au gîndit, așa s-au întrebat botoșănenii. Și, ziua de duminică, le-a oferit manifestări plăcute pentru recreare. Noi am consemnat doar citeva secvențe : VIZITE LA MUZEU ȘI EXPOZIȚII Un mare număr de cetățeni au pășit pragul secțiilor muzeului județean. La secția de artă plastică, publicul a fost atras în mod deosebit de către expoziția personală a învățătoarei Maria Chițan. Ea a expus o parte din obiectele de artă populară pe care le-a lucrat în cei 32 de ani de cînd este învățătoare la școala din Dersca. In expoziție predomină covoare și tablouri țesute și cusute la gherghef, fețe de mese, carpete cu motive naționale. Grupurile de vizitatori se opreau îndelung la lucrările ce reprezintă „Vînatul cerbilor“, „Casă cu brazi“, „Maci de cîmp“, „Sălcii plîngătoare“. Maria Chițan ne-a explicat că la Dersca majoritatea gospodinelor, foste eleve de ale ei, știu să lucreze astfel de obiecte de artă. Există organizat și un cerc de cusut al femeilor. Deseori se organizează cu lucrările executate interesante expoziții și la Flămînzi, Dorohoi, Suceava și în alte părți. SIMPOZION „ȘTEFAN LUCHIAN După amiază, sala de expoziție a secției de artă plastică a oferit vizitatorilor un simpozion „Ștefan Luchian“. Au vorbit cu acest prilej Gheorghe Popescu, metodist al comitetului de cultură și artă și Alexandru Pleșca, muzeograf al secției de artă plastică, despre viața și opera marelui nostru pictor. Expunerile au fost însoțite de diafilme. Sîntem informați că această manifestare se va desfășura în duminicile următoare și la Dorohoi, Săveni și în alte localități din județul nostru. ACTIVITĂȚI LA CLUB ȘI DEPLASĂRI LA SATE Casa de cultură a municipiului a atras chiar din primele ore ale dimineții un au-Consemnări de C. MANOLIU (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOSAN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Fiziologia escrocului • Cînd apelăm la serviciile escrocului • „Mîine aveți haina dorită“ • „Iți fac eu rost de butelie“ • „Pe cinstea mea, Se fac cu lemne D „Am fost înșelat — ne plîngem adesea. Mi-a cerut bani ca să-mi procure cutare lucru și“... Ori, „mi-a promis că aranjează el cu un șef încadrarea mea în slujbă. I-am dat de băut. I-am dat și cîteva sute de lei dar...“ Pare de necrezut cu cîtă ușurință ne lăsăm pe seama unor astfel de oameni. Și abia după ce vedem că totul a fost doar o farsă grosolană, că am pierdut timp și bani ne cuprinde indignarea. Atunci cînd pentru un serviciu ni se pretind bani, de ce nu ne indignăm ? E normal oare ca procurarea unor mărfuri mai greu de găsit, admiterea la un examen, încadrarea în cîmpul muncii să se facă prin astfel de relații ? Oare nu-i un semn al slăbiciunii ■ noastre această neîncredere în propriile forțe, ANCHETA SOCIALA nu cumva e o comoditate ? Cazurile cercetate de către miliția municipiului Botoșani și de către Inspectoratul județean de miliție, nu sunt doar niște mici „găinării“, deoarece în acest lanț al slăbiciunilor sunt implicați mulți cetățeni (înșelați), suma timpului pierdut ar da, cap la cap, cîțiva ani, banii storși de escroci se ridică la aproape 100.000. Cele șase cazuri ce voiesc a vi le înfățișa întrec unul pe altul în mîrșăvie. Falși furnizori, ar putea fi numiți toți cei trei escroci din prima parte a anchetei noastre. Situația de fapt care le îngăduie acestor trei să-și întindă plasele este aceeași 3 absența unor mărfuri într-o anume perioadă (cînd sînt mai mult căutate !). De o astfel de situație profită Ștefan Ababei, sortator la I.C.R.T.I. Intr-o seară acostează un cumpărător care tocmai ieșea necăjit dintr-un magazin. Căutase o haină de piele. Nici azi nu găsise ; venea pentru a nu știu cîta oară la magazin. L. A. își „ochise“ prada : „N-ați găsit haină? Vă fac eu rost. îmi dați 2400 de lei și mîine o aveți pe măsura dv.“ Omul îi cunoștea probabil meseria. S-a numărat banii și aștepta fericit. Poate a spus cuiva, poate n-a șoptit , nimănui, ce chilipir a dat peste el. Numai că a așteptat zadarnic, nu a văzut nici haina, nici banii, nici pe Ababei. A reclamat cu destulă întîrziere, cu oarecare teamă, dovedise prea multă ușurință încredințînd banii unui minor (S. A. are doar 17 ani !)." Cum de a putut avea încredere P. D. într-un astfel de om? Cum de au avut încredere de fapt, cele 5 persoane care-1 încredințează Adelinei Tacică (despre care a scris ziarul nostru la „Arca lui Noe“) bani ca să le procure butelii ? A. T. se lăudase că are o soră la Suceava al cărei soț lucrează la O.C.L. și desface butelii, că sora ei are una sau două butelii în plus (una sau două, dar de unde cinci ?). Sîntem siguri că cei 1400 de lei, la cît se ridică suma stoarsă de la naivi, ar fi ajuns la cel puțin 10.000 dacă Adelina Tacică aducea buteliile. Dar odată văzuți cu butelie cei cinci înșelați ar fi făcut mile așa cum au închis ochii numărînd banii pretinși de Adelina. RADU CADELCU (Continuare în pagina a III-a) La stația de preparație a minei din Miorcani, încărcatul nisipului în autocamioane se face cu utilaje de mare productivitate Redacția fi adminiatratla i Botoșani Calea Națională ai 281 Telefoane t Redactar fel - 1328 Redactor fel adanct — 1725 Secretariate de redacție — 1075 Sectlte economica si culturala — 1487 SecfUle viata de partid șl constructU de stat — 1106 SecfUle Intormatll fl scrisori — 1217 Admlnletratla - 1372 Conferința organizației municipale Botoșani a P. C. R. Sîmbătă, 30 noiembrie a.e., în sala Teatrului „Mihai Eminescu“, a avut loc conferința organizației municipale Botoșani a Partidului Comunist Român. La conferință au participat tovarășul Vasile Potop, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, șef de secție la Comitetul Central al P.C.R. și tovarășul Gheorghe Ghinea, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., președintele consiliului popular județean. De asemenea, la lucrările conferinței, pe lângă delegații organizațiilor de partid din municipiu, au mai participat ca invitați activiști ai comitetului județean de partid, unii secretari de comitete și birouri de organizații de partid, directori de întreprinderi și instituții, activiști culturali și alte cadre cu munci de răspundere. Pe ordinea de zi a conferinței au figurat: 1) Darea de seamă asupra activității comitetului municipal de partid de la ultima conferință pînă în prezent; 2) Raportul comisiei de revizie ;3) Alegerea comitetului municipal de partid, a comisiei de revizie și a delegaților pentru conferința organizației județene Botoșani a P.C.R. La discuții, pe marginea documentelor prezentate au participat la tovarăși. Ei s-au referit pe larg la felul în care a muncit comitetul municipal de partid, organizațiile de partid din raza municipiului pentru traducerea în viață a politicii partidului nostru, au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea activității de viitor, toate domeniile vieții econoomice, politice și social-culturale. La încheierea discuțiilor, au luat cuvîntul tovarășii Vasile Potop și Gheorghe Ghinea. Cu puternice aplauze, delegații și invitații la conferință au aprobat textul unei telegrame trimise Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. Conferința a ales comitetul municipal de partid compus din 75 membri plini și 14 supleanți, comisia de revizie, compusă din 7 tovarăși și 99 delegați la conferința organizației județene Botoșani a P.C.R. Convocînd prima sa plenară, comitetul municipal a ales în birou 11 membri plini și 6 supleanți. In funcția de prim secretar a fost ales tovarășul Constantin Iurea iar secretari tovarășii Teodor Melinte, Vasile Panțiru și Paul Socaciu. In prima sa ședință comisia de revizie a ales în funcția de președinte pe tovarășul Petru Atanasiu. In numărul de mîine al ziarului nostru vom reveni cu alte materiale despre desfășurarea lucrărilor conferinței. În cooperativele agricole Pregătiri pentru elaborarea planului de producție și financiar Interviu cu ing. MIRCEA FETTI, directorul Direcției agricole județene Red. Elaborarea proiectului planului de producție și financiar în cooperativele agricole constituie o lucrare de importanță capitală, determinantă într-un fel pentru rezultatele anului viitor. In ce stadiu se află pregătirile ? — In luna august au fost stabilite propunerile de plan în unități. In ultima vreme noi am solicitat conducerilor cooperativelor agricole de producție să-și revadă propunerile și să le mai aducă îmbunătățirile pe care le găsesc de cuviință. Respectiv, să aibă mai mult în vedere o anumită profilare a producției, să țină seama de obiecțiile ce li s-au adus pe parcurs propunerilor inițiale. Red : In ziarul nostru — în mai multe rînduri —, precum și cu diferite prilejuri, au fost aduse critici organelor agricole județene privitor la activitatea ce o desfășoară pentru concentrarea producției marfă în unitățile agricole cooperatiste. S-a ținut seama de ele, există în concepția Direcției agricole o tendință mai pronunțată de concentrare a producției pentru anul viitor ? ~ Practic, o orientare pe anumite axe directoare a producției există de mai multă vreme. Acum urmărim să aprofundăm această profilare. Zonele mari de producție, cu o anumită specificitate, sunt cunoscute. In afară de cereale, care se cultivă — în raport de posibilități — în toate unitățile, urmărim ca în anul viitor să asigurăm o anumită concentrare a sfeclei de zahăr, a florii - soarelui și altor culturi tehnice pe diferite unități, raportat la condițiile specifice. In legumicultură, producția marfă va fi asigurată anul viitor din 50 de unități față de 76 în 1968. S-a redus, de la peste 40 anul acesta la 17 în anul viitor, numărul cooperativelor agricole care contractează producția de legume cu unitățile Ministerului Industriei Alimentare. Va cîștiga astfel și producția și beneficiarii ei. De acum am făcut și repartizarea hibrizilor dubli de porumb pe unități, ținînd seama de microzonele climatice. In zootehnie vom urmări concentrarea și specializarea unităților, pe anumite categorii și specii de animale. Red: Avem în județ și cooperative agricole cu rezultate nesatisfăcătoare care, de cîțiva ani, bat pasul pe foc... — Sunt 26 la număr. Ele vor fi tratate cu atenție specială și ajutate efectiv la întocmirea planurilor de producție. Soluțiile de ridicare, de întărire a economiei acestor unități le vom analiza cu maximă răspundere pentru a reu l MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a)