Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)

1968-12-03 / nr. 2375

\ A Anul XXIV nr. 2375 marți 3 decembrie 1968 4 pagini 30 bani T­­­v biblioteca centrala universitara _M. EMINESCU* IAȘI O COMPONENTĂ DE BAZĂ A ACTIVITĂȚII COMERCIALE SENSIBILITATEA IA SOLICITĂRILE CUMPĂRĂTORILOR Aprovizionarea corespunză­toare a populației, satisface­rea într-un grad tot mai de­plin a cererii de consum în continuă creștere, reprezintă o activitate de o imensă în­semnătate politică și socială care sintetizează obiectivul su­prem al întregii politici a par­tidului nostru — ridicarea sis­tematică a nivelului de trai al poporului. In marea com­plexitate care o reprezintă e­­conomia națională, comerțul socialist ocupă un loc de sea­mă, prin intermediul său fi­­nalizîndu-se, în ultimă instan­ță, legătura dintre producție și consum, dintre producător și consumator. De aceea și Con­gresul al IX-lea al P.C.R. a subliniat necesitatea creșterii continue a volumului desface­rilor de mărfuri corespunzător creșterii volumului producției industriale de bunuri de con­sum și ridicarea nivelului ca­litativ al întregii activități co­merciale. Rezultat al eforturilor fă­cute de partidul și statul nos­tru, al activității depuse de lucrătorii din unitățile comer­ciale de stat și ale coopera­ției de consum, a avut loc concomitent cu procesul de extindere și modernizare a re­țelei comerciale din munici­piul și județul nostru, și o creștere­­ substanțială a volu­­m­ul­ui de mărfuri desfăcute către populație. In primii 3 ani ai actualului cincinal au fost alocate peste 33 milioane lei în vederea dezvoltării, di­versificării și modernizării re­țelei comerciale. In această perioadă au fost date în folo­sință peste 30 unități de des­facere cu o suprafață de cir­ca 7.000 m. p. Sunt în strucție în prezent încă cca­10 magazine în comerțul coope­ratist și un depozit de măr­furi în municipiu. Compara­tiv cu 1965, în acest an, re­țeaua comercială este mai mare cu peste 100 de unități iar volumul fondurilor fixe a crescut în ultimii 2 ani cu peste 27 milioane lei. Volu­mul a­sfacerilor de mărfuri a înregistrat în ultimul timp un ritm mediu anual de 11,5 la sută, procent care depășeș­te prevederile stabilite pen­tru actualul cincinal de către Congresul al IX-lea. Indicii calitativi de sinteză obținuți în primele 10 luni din acest an demonstrează, fără putin­ță de tăgadă, că acest ritm este mereu în creștere. Astfel, comparativ cu anul 1967, volu­mul desfacerii pe metru pă­trat a crescut cu circa 500 lei iar pe lucrător operativ cu peste 6000 lei. Consecința di­rectă a acestor realizări bune o constituie faptul că chel­tuielile au fost reduse cu pes­te 30 lei pe metru pătrat. Se remarcă faptul că în ultimii ani s-au produs schimbări substanțiale în structura cere­rii de consum a populației, în IOAN CHIORESCU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean Botoșani sensul orientării acesteia spre mărfurile calitativ superioare, spre acele produse care asi­gură o alimentație mai ra­țională, condiții de confort și cultură tot mai bune. Toate acestea ne arată că activitatea comercială a jude­țului nostru a căpătat o ba­ză materială temeinică, pe măsura dezvoltării, întregii noastre vieți sociale. Sunt a­­șadar, îndreptățite pretențiile populației de a găsi, în perma­nență tot ceea ce actuala dez­voltare economică a țării îi poate pune la dispoziție pre­cum și de a fi servită eivili­­zat, în mod ireproșabil. Din acest punct de vedere trebuie să spunem însă că activității organelor comerciale din ju­dețul nostru (I. C. R. T. I., U.J.C.C. I.C.R., O.C.L., indus­trial și alimentar, T.A.P.L.) îi lipsește tocmai acea sensibi­litate permanentă de natură să înregistreze la timp cerin­țele populației și să răspundă prompt acestor solicitări. Sunt frecvent­ sesizate lipsa anumitor produse din magazi­ne. E adevărat că parte din nemulțumirile cumpărătorilor sunt generate de lipsa­ tempo­rară a unor mărfuri îndeosebi materiale de construcție, gar­nituri aragaz, sobe de gătit, covoare plușate, încălțăminte „Homarta“ etc. Trebuie să în­țelegem că pentru moment cerințele existente nu pot fi satisfăcute pe deplin. Acesta este însă unul din aspectele pro­blemei ; treptat insuficiențele temporare în repartițiile anu­mitor mărfuri sunt înlăturate. Dar cele mai multe dintre ne­mulțumirile cumpărătorilor sunt create nu de lipsa tempo­rară justificată a unor măr­furi ci de indolența unor lu­crători din comerț care­­ nu aprovizionează magazinele cu produse care se găsesc în cantități suficiente în depozi­te, de­­ modul necorespunzător, nepoliticos în care se compor­tă față de cumpărători, în multe unități, în special la a­­cele ale­ cooperației de con­sum și-au constatat goluri în a­­provizionarea cu marmeladă, slănină, paste făinoase, diver­se băuturi, săpun de rufe, spirt sanitar, pînză albită, că­măși poplin, lame de ras, becuri electrice, găleți, petrol, var, încălțăminte etc. (la Do­­bîrceni, Mihălășeni, Hănești, Concești, Săvenii, N. Bălcescu). Lipsesc aceste produse din de­pozitele cu ridicata? Da de unde! Un sondaj la magazi­nele sătești de la Vlăsinești, Miron Costin, Ungureni, A­­vrămeni a scos în evidență că de aici lipseau peste 100 ar­ticole de strictă necesitate și care în depozitele ICOMCOOP se găseau din abundență. E vorba deci la mijloc numai de indolență și lipsă de răs­pundere. Din cauză că mecanismul sincronizării cerințelor popu­lației nu funcționează normal la organizațiile noastre ca­(Continuare în pag. a in-a) LA SFAT Foto: G­ RADU Secvențe duminicale Duminică, 1 decembrie. In­dia zi de iarnă. Totuși n-au căzut primii fulgi de nea. A predominat plumburiul toam­nei și a burnițat... Unde mergem ? Ce ne poa­te oferi o astfel de zi ? Așa au gîndit, așa s-au întrebat botoșănenii. Și, ziua de dumi­nică, le-a oferit manifestări plăcute pentru recreare. Noi am consemnat doar ci­te­va secvențe : VIZITE LA MUZEU ȘI EXPOZIȚII Un mare număr de cetățeni au pășit pragul secțiilor mu­zeului județean. La secția de artă plastică, publicul a fost atras în mod deosebit de că­tre expoziția personală a în­vățătoarei Maria Chițan. Ea a expus o parte din obiectele de artă populară pe care le-a lucrat în cei 32 de ani de cînd este învățătoare la școala din Dersca. In expoziție pr­edomi­­nă covoare și tablouri țesute și cusute la gherghef, fețe de mese, carpete cu motive na­ționale. Grupurile de vizitatori se o­­preau îndelung la lucrările ce reprezintă „Vînatul cerbilor“, „Casă cu brazi“, „Maci de cîmp“, „Sălcii plîngătoare“. Maria Chițan ne-a explicat că la Dersca majoritatea gos­podinelor, foste eleve de ale ei, știu să lucreze astfel de o­­biecte de artă. Există organi­zat și un cerc de cusut al fe­meilor. Deseori se organizea­ză cu lucrările executate in­teresante expoziții și la Flă­­mînzi, Dorohoi, Suceava și în alte părți. SIMPOZION „ȘTEFAN LUCHIAN După amiază, sala de expozi­ție a secției de artă plastică a oferit vizitatorilor un sim­pozion „Ștefan Luchian“. Au vorbit cu acest prilej Gheor­­ghe Popescu, metodist al co­mitetului de cultură și artă și Alexandru Pleșca, muzeograf al secției de artă plastică, despre viața și opera marelui nostru pictor. Expunerile au fost însoțite de diafilme. Sîntem informați că această manifestare se va desfășura în duminicile următoare și la Dorohoi, Să­veni și în alte lo­calități din județul nostru. ACTIVITĂȚI LA CLUB ȘI DEPLASĂRI LA SATE Casa de cultură a munici­piului a atras chiar din pri­mele ore ale dimineții un au-Consemnări de C. MANOLIU (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOSAN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Fiziologia escrocului • Cînd apelăm la serviciile escrocului • „Mîine aveți haina dorită“ • „Iți fac eu rost de butelie“ • „Pe cinstea mea, Se fac cu lemne D „Am fost înșelat — ne plîn­­gem adesea. Mi-a cerut bani ca să-mi procure cutare lucru și“... Ori, „mi-a promis că a­­ranjează el cu un șef înca­drarea mea în slujbă. I-am dat de băut. I-am dat și cî­­teva sute de lei dar...“ Pare de necrezut cu cîtă ușurință ne lăsăm pe seama unor ast­fel de oameni. Și abia după ce vedem că totul a fost doar o farsă grosolană, că am pier­dut timp și bani ne cuprinde indignarea. Atunci cînd pen­tru un serviciu ni se pretind bani, de ce nu ne indignăm ? E normal oare ca procurarea unor mărfuri mai greu de găsit, admiterea la un exa­men, încadrarea în cîmpul muncii să se facă prin astfel de relații ? Oare nu-i un semn al slăbiciunii ■ noastre această neîncredere în propriile forțe, ANCHETA SOCIALA nu cumva e o comoditate ? Cazurile cercetate de către miliția municipiului Botoșani și­ de către Inspectoratul ju­dețean de miliție, nu sunt doar niște mici „găinării“, de­oarece în acest lanț al slăbi­ciunilor sunt implicați mulți cetățeni (înșelați), suma tim­pului pierdut ar da, cap la cap, cîțiva ani, banii­ storși de escroci se ridică la aproape 100.000. Cele șase cazuri ce voiesc a vi le înfățișa întrec unul pe altul în mîrșăvie. Falși furnizori, ar putea fi numiți toți cei trei escroci din prima parte a anchetei noastre. Situația de fapt care le îngăduie acestor trei să-și întindă plasele este aceeași 3 absența unor mărfuri într-o anume perioadă (cînd sînt mai mult căutate !). De o astfel de situație pro­fită Ștefan Ababei, sortator la I.C.R.T.I. Intr-o seară acos­tează un cumpărător care toc­mai ieșea necăjit dintr-un magazin. Căutase o haină de piele. Nici azi nu găsise ; ve­nea pentru a nu știu cîta oa­ră la magazin. L. A. își „ochi­se“ prada : „N-ați găsit haină? Vă fac eu rost. îmi dați 2400 de lei și mîine o aveți pe mă­sura dv.“ Omul îi cunoștea probabil meseria. S-a numă­rat banii și aștepta fericit. Poate a spus cuiva, poate n-a șoptit , nimănui, ce chilipir a dat peste el. Numai că a aș­teptat zadarnic, nu a văzut nici haina, nici banii, nici pe Ababei. A reclamat cu destu­lă întîrziere, cu oarecare tea­mă, dovedise prea multă ușu­rință încredințînd banii unui minor (S. A. are doar 17 ani !)." Cum de a putut avea încre­dere P. D. într-un astfel de om? Cum de au avut încredere de fapt, cele 5 persoane care-1 încredințează Adelinei Tacică (despre care a scris ziarul nostru la „Arca lui Noe“) bani ca să le procure butelii ? A. T. se lăudase că are o soră la Suceava al cărei soț lucrea­ză la O.C.L. și desface butelii, că sora ei are una sau două butelii în plus (una sau două, dar de unde cinci ?). Sîntem siguri că cei 1400 de lei, la cît se ridică suma stoarsă de la naivi, ar fi ajuns la cel puțin 10.000 dacă Adelina Ta­cică aducea buteliile. Dar o­­dată văzuți cu butelie cei cinci înșelați ar fi făcut mile așa cum au închis ochii nu­­mărînd banii pretinși de Ade­lina. RADU CADELCU (Continuare în pagina a III-a) La stația de prepa­­rație a minei din Mior­­cani, încărcatul nisipu­lui în autocamioane se face cu utilaje de mare productivitate Redacția fi adminiatratla i Botoșani Calea Națională ai 281 Telefoane t Redactar fel - 1328 Redactor fel ad­anct — 1725 Secretariate­ de redacție — 1075 Sectl­te economica si culturala — 1487 SecfUle viata de partid șl constructU de stat — 1106 SecfUle Intormatll fl scrisori — 1217 Admlnletratla - 1372 Conferința organizației municipale Botoșani a P. C. R. Sîmbătă, 30 noiembrie a.e., în sala Teatrului „Mihai Emi­­nescu“, a avut loc conferința organizației municipale Boto­­­șani a Partidului Comunist Ro­mân. La conferință au parti­cipat tovarășul Vasile Potop, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, șef de secție la Comi­tetul Central al P.C.R. și tova­rășul Gheorghe Ghinea, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., președintele consiliului popu­lar județean. De asemenea, la lucrările conferinței, pe lângă delegații organizațiilor de par­tid din municipiu, au­­ mai participat ca invitați activiști ai comitetului județean de partid, unii secretari de co­mitete și birouri de organi­zații de partid, directori de întreprinderi și instituții, acti­viști culturali și alte cadre cu munci de răspundere. Pe ordinea de zi a confe­rinței au figurat: 1) Darea de seamă asupra activității comitetului munici­pal de partid de la ultima conferință pînă în prezent; 2) Raportul comisiei de re­vizie ;­­3) Alegerea comitetului mu­nicipal de partid, a comisiei de revizie și a delegaților­ pentru conferința organizației județene Botoșani a P.C.R. La discuții, pe marginea documentelor prezentate au participat la tovarăși. Ei s-au referit pe larg la felul în care a muncit comitetul mu­nicipal de partid, organizațiile de partid din raza munici­piului pentru traducerea în viață a politicii partidului nostru, au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăți­rea activității de viitor, toate domeniile vieții econo­­o­mice, politice și social-cultu­­rale. La încheierea discuțiilor, au luat cuvîntul tovarășii Va­sile Potop și Gheorghe Ghi­nea. Cu puternice aplauze, de­legații și invitații la conferin­ță au aprobat textul unei te­legrame trimise Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. Conferința a ales comitetul municipal de partid compus din 75 membri plini și 14 su­pleanți, comisia de revizie, compusă din­ 7 tovarăși și 99 delegați la conferința organi­zației județene Botoșani a P.C.R. Convocînd prima sa plena­ră, comitetul municipal a a­­les în birou 11 membri plini și 6 supleanți. In funcția de prim secretar a fost ales to­varășul Constantin Iurea iar secretari tovarășii Teodor Me­­linte, Vasile Panțiru și Paul Socaciu. In prima sa ședință comisia de revizie a ales în funcția de președinte pe tovarășul Petru Atanasiu. In numărul de mîine al zia­rului nostru vom reveni cu alte materiale despre desfă­șurarea lucrărilor conferinței. În cooperativele agricole Pregătiri pentru elaborarea planului de producție și financiar Interviu cu ing. MIRCEA FETTI, directorul Direcției agricole județene Red.­ Elaborarea proiec­tului planului de produc­ție și financiar în coope­rativele agricole constitu­ie o lucrare de impor­tanță capitală, determinan­tă într-un fel pentru re­zultatele anului viitor. In ce stadiu se află pregăti­rile ? — In luna august au fost stabilite propunerile de plan în­ unități. In ultima vreme noi am solicitat conducerilor cooperativelor agricole de pro­ducție să-și revadă propuneri­le și să le mai aducă îmbună­tățirile pe care le găsesc de cuviință. Respectiv, să aibă mai mult în vedere o anumită profilare a producției, să țină seama de obiecțiile ce li s-au adus pe parcurs propunerilor inițiale. Red : In ziarul nostru — în mai multe rînduri —, precum și cu diferite pri­lejuri, au fost aduse cri­tici organelor agricole ju­dețene privitor la activi­tatea ce o desfășoară pen­tru concentrarea produc­ției marfă în unitățile a­gricole cooperatiste. S-a ținut seama de ele, exis­tă în concepția Direcției agricole o tendință mai pronunțată de concentra­re a producției pentru a­­nul viitor ? ~ Practic, o orientare pe a­­numite axe directoare a pro­ducției există de mai multă vreme. Acum urmărim să a­­profundăm această profilare. Zonele mari de producție, cu o anumită specificitate, sunt cunoscute. In afară de cerea­le, care se cultivă — în raport de posibilități — în toate uni­tățile, urmărim ca în anul vi­itor să asigurăm o anumită concentrare a sfeclei de za­hăr, a florii - soarelui și altor culturi tehnice pe diferite u­­nități, raportat la condițiile specifice. In legumicultură, producția marfă va fi asigura­tă anul viitor din 50 de uni­tăți față de 76 în 1968. S-a re­dus, de la peste 40 anul acesta la 17 în anul viitor, numărul cooperativelor agricole care contractează producția de le­gume cu unitățile Ministeru­lui Industriei Alimentare. Va cîștiga astfel și producția și beneficiarii ei. De acum am făcut și repartizarea hibrizi­lor dubli de porumb pe uni­tăți, ținînd seama de micro­­zonele climatice. In zootehnie vom urmări­­ concentrarea și specializarea unităților, pe anumite catego­rii și specii de animale. Red: Avem în județ și cooperative agricole cu rezultate nesatisfăcătoare care, de cîțiva ani, bat pa­sul pe foc... — Sunt 26 la număr. Ele vor fi tratate cu atenție specială și ajutate efectiv la întocmi­rea planurilor de producție. Soluțiile de ridicare, de întă­rire a economiei acestor uni­tăți le vom analiza cu maxi­mă răspundere pentru a reu­­ l MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a)

Next