Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)
1969-09-16 / nr. 2620
Sezon agricol de vîrf SEMĂNATUL GRIULUI In actuala campanie s-au suprapus numeroase urgente în agricultură. lucrări Este perioada cînd se string culturile de toamnă și se pun bazele recoltei viitoare de grîu. Capacitatea organizatorică a specialiștilor și consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole se măsoară acum prin rezultatele zilnice ce se obțin. Intrucît în ultimele zile s-au adus unele critici organelor agricole județene în legătură cu desfășurarea campaniei de însămînțări, ne-am adresat tovarășului ing. LIVIU MIHAILOVICI, vicepreședinte al consiliului popular județean, directorul Direcției agricole, spre a afla ce măsuri s-au luat pentru a schimba starea de lucruri existentă . — .Fiecare cooperativă agricolă a primit repartiția de grîu pentru sămînță la schimb sau la împrumut încă de la 6 septembrie a.c. Normal ar fi fost ca pînă la această dată întreaga cantitate de grîu pentru sămînță să fi fost în cooperativele agricole. Or, așa cum rezultă din situația pe care am centralizat-o luni 15 septembrie din 1.170 tone au fost ridicate abia 201 tone. Nu înțeleg de ce consiliile de conducere ale cooperativelor agricole și inginerii agronomi din Broscăuți, Corni, Avrămeni, Drăgușeni, Tătărășeni, Hănești, Gorbănești, Mihăileni, Coșula, Curtești, Coțușca, Vatra-Hudești, Leorda și altele, amină în mod cu totul nejustificat schimbul de semințe. Este absolut necesar ca în cel mult două zile toată sămînța de grîu să fie adusă în cooperativele agricole. Consider că și Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, prin instructorii de teren, trebuie să impulsioneze această acțiune. Nici ritmul de lucru la pregătirea terenului și la semănat nu se realizează în funcție de cel planificat. Cum se explică ? — Față de forța de lucru existentă, viteza zilnică planificată — care este de 7.500 ha. — nu se realizează decît în proporție de 30—50 la sută. Aceasta arată că președinții și inginerii agronomi din cooperativele agricole Flămînzi, N. Bălcescu, Prăjeni, Răchiți, Costești, Copălău, Santa Mare, Păltiniș etc. nu au înțeles că întregul utilaj de care dispun și timpul bun de lucru trebuie folosit din plin pentru a grăbi însămînțările. — Deși sîntem în plină campanie, în unele secții de mecanizare defecțiunile tehnice și organizatorice frînează lucrările de pregătire a terenului și semănat. Ce măsuri preconizează să ia sectorul de mecanizare din cadrul Direcției agricole județene pentru a lichida această situație ? — Și noi ne-am sesizat că în activitatea unor întreprinderi de mecanizare a agriculturii sunt deficiențe serioase. I. GAVRIL (Continuare în pagina a III-a) SITUAȚIA INSĂMINȚARILOR LA 13 SEPTEMBRIE a.c. (IN HECTARE) COOPERATIVELE AGRICOLE FRUNTAȘE..._________ Plan Teren Insă_____________________pregătit mințal Bobulești 670 350 260 Socrujeni 780 325 260 Bucecea 710 278 221 Românești 606 350 200 Albești 576 300 175 Sîrbi 450 165 185 Săveni 691 250 163 Gorbănești 805 175 160 Vlăsinești 702 430 140 Dorohoi 509 164 129 ... ȘI CODAȘE Călugăreni 415 20 — Ripiceni 361 140 — Bordea 215 — — Hănești 581 250 — Iacobeni 371 — — Șendriceni 905 40 — Păltiniș 782 40 — Dumbrăvița 225 10 — Alba 166 100 — Bajura 340 120 — Coșula 545 100 — Copălău 511 — — Vlădeni 421 20 — Mănăstireni 460 62 — Buhăceni 250 — — Recoltarea fructelor la ferma Șendriceni — Dorohoi 3 PHOLETJUU DIN TOATE TAHLE. öNITI-VAJ Anul XXV nr. 2620 marji 16 septembrie 1969 4 pagini 30 bani 0RGAN AL COMITETUL JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 15 septembrie. Flori, flori și iar flori PRIMA ZI DE ȘCOALĂ Dimineața zilei de ieri a cunoscut o animație neobișnuită. După o vacanță care le-a oferit cu dărnicie amintiri de neuitat, școlarii și-au luat din nou locurile in bănci. A început noul an școlar. 93.858 de tineri cetățeni ai județului nostru au primit o dată cu prima oră de clasă manuale noi, gratuite. La Darabani, la Vorona, la Huțani — doar citeva localități — elevii au intrat în clase noi. Ieri a trecut pentru prima dată pragul școlii jumătate din populația în vârstă de 6 ani a județului. Primele clase a IX-a ale școlii generale de 10 ani și-au început cursurile. Un impresionant tablou în care generația școlară pășește cu ținuta demnă pe căile însușirii cunoștințelor de cultură generală și de specialitate. Profesori și elevi, începind un nou an de muncă, s-au angajat să traducă în fapt sarcinile deosebit de importante pe care Congresul al X-lea al partidului le-a stabilit pentru școală. Economii de metal Urmărind reducerea cheltuielilor de producție și sporirea eficienței economice, Uzina de reparații din Botoșani a economisit în an 37 tone metale acest feroase și neferoase, avînd condiții pentru depășirea angajamentului anual ce și l-a asumat. O contribuție deosebită adus colectivul de concepție al uzinei prin reproiectarea unor utilaje și piese de schimb cu un consum specific mai scăzut decît cel inițial. (Agerpres) PLANUL PE 1970 ÎN DEZBATEREA ADUNARILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR „Potop“ de critică pentru alții, „secetă“ curată pentru ei Adunarea reprezentanților salariaților de la Industria laptelui din Botoșani a avut ca principal obiect de discuții nerealizarea principalilor indicatori de plan pe perioada 1 ianuarie — 31 august 1969. Cu toată abundența de cifre, darea de seamă prezentată de președintele comitetului de direcție, inginerul Dumitru Tîrnoveanu, a lăsat să se înțeleagă contribuția, de loc neglijabilă, pe care o serie de factori subiectivi ca : slaba activitate a unor centrași cum e Gheorghe Ciobanu de la Crasnaleuca, neglijarea legăturii cu terenul de către serciviul contractări - colectări și lipsa de exigență a recepționerilor, și au adus-o la obținerea de rezultate inferioare cifrelor planificate. Participanții la dezbateri au pornit — în nota dării de seamă — tot de la cifre. Dar lucrurile nu s-au oprit de data aceasta numai la cifre și au vizat mai mult miezul problemelor decît darea de seamă. Cele mai multe discuții au stîrnit preluările materiei prime, factor hotărîtor în realizarea sarcinilor de plan. Herșcu Katz, merceolog, folosind o serie de exemple concrete a subliniat importanța colaborării cu consiliile populare comunale și conducerile cooperativelor agricole de producție în preluarea unor I. H. PASCANU (Continuare in pag. a III-a) Perenitatea „ajutorului“ Cînd, în încheierea adunării reprezentanților salariaților de la întreprinderea de mecanizare din Albești, tovarășul 10*1011 Henic, secretarul comitetului de partid insista că nu a just să-i trimitem,acasă" pe cei ce nu-și fac datoria, că mai întîi trebuie să ne punem problema să-i ajutăm, am încercat un sentiment de culpabilitate. Și aproape că îi dădeam dreptate. Mulți ani am fost obișnuiți să gîndim așa, să ne simțim mereu vinovați pentru că X și-a băgat mina în casa de bani a obștei, pentru că Y a venit beat la serviciu, pentru că Z nu-și îndeplinește planul. Dar e revoltător ca tu, acela care muncești mereu, onest, îti faci corect datoria să te tot consideri vinovat ba ești de una, ba de alta , să-ți risipești energia ca să-i tot „ajuți" pe alții cînd ai putea să faci ceva infinit mai bun. Nu zicem, există limite și aici : sînt cazuri cînd trebuie să intervii ; opinia noastră publică are un rol extrem de important în educarea celor care se abat de la normele generale de morală. Dar, în particular toate lucrurile, se mai întîmplă și altfel; există oameni care ani la rînd tot „greșesc“,, sînt tot ajutați și rni se mai îndreaptă cu sfaturile noastre călduțe. Pe cîtă vreme noi ne tot facem probleme, ei nu-și fac de foc. Și tocmai de la astfel de oameni pornise I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) i Cronica ___municipală ZIARUL In luna august a.c. ziarul „Clopotul“ a fost trimis spre vînzare chioșcurilor din orașul Botoșani în 48 060 exemplare. Din acestea, 20 301 exemplare au rămas nevîndute. Un sondaj efectuat scoate la iveală recent lipsa totală de interes a unor vînzători din chioșcurile O.C.L. pentru distribuirea și popularizarea ziarului nostru. In majoritatea din cele 30 de chioșcuri ale O.C.L. poți întîlni orice, dar ziarul se află mai totdeauna într-o parte, dacă nu de-a dreptul sub tejghea. Altfel, cum poate fi explicat faptul că vînzătoarea Maria Halaliuc din Calea Națională nr. 185, returnează într-o singură lună 1300 de ziare : Kopel I. Kopel — 380 ; Clara Adler — 640 ; Ababei piatră — 640 ;Podul de Vitner — 900 ; Lupovici — 870, în timp ce sînt vînzători ca Ana Marcu, Petrilă și Bruno Leibovici care de ani de zile vînd ziarele pînă la ultimul exemplar. — Directorul O.C.L. ar avea de dat în această problemă un răspuns precis. Lunt zile în care ziarele ajung tîrziu la chioșcuri. Asupra unui astfel de deficient e răspunsul șefului oficiului municipal Botoșani, Nicolae Crîșmaru este insuficient. Acesta ne-a spus : — Este drept că nu m-am interesat. Am avut alte probleme. De mine însă voi face ordine. Așadar, mîine puteti începind de căuta ziarul cu încredere în toate chioșcurile. Il veți găsi la locul de cinste care i se cuvine. In această acțiune așteptăm și mîna fermă a directorului O.C.L. „Produse industriale“. REP. ! Redacția și administrația : Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane • Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Funeraliile tovarășului DUMITRU PETRESCU Luni, 15 septembrie, întreaga țară, îmbrăcînd haina de doliu, a adus un ultim omagiu memoriei tovarășului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Pretutindeni, au fost arborate, în bernă, drapelul de stat al Republicii Socialiste România și drapelul Partidului Comunist Român. In această zi, oamenii muncii din Capitală, cu inimile îndurerate de greaua pierdere pe care o trăiește întregul nostru popor, au condus pe ultimul său drum pe tovarășul Dumitru Petrescu, militant de frunte al mișcării muncitorești și comuniste .".Viața noastră, care și-a consacrat întreaga viață, capacitatea și energia cauzei clasei muncitoare, victoriei socialismului și înfloririi patriei. începind de la ora 9 dimineața, în acordurile grave ale marșului funebru, mii și mii de cetățeni s-au perindat prin holul Palatului Marii Adunări Naționale, unde se afla depus sicriul cu corpul defunctului, pentru a aduce un ultim omagiu fiului credincios al partidului și poporului. Intr-un pelerinaj neîntrerupt au trecut — oprindu-se un moment în fața catafalcului — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, vechi militanți ai partidului, generali și ofițeri superiori, oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile Capitalei. In cursul dimineții au venit la Palatul Marii Adunări Naționale, pentru a prezenta condoleanțe, șefi și membri ai unor misiuni diplomatice acreditați în România. Pe fundalul holului, drapat în negru, se află portretul îndoliat al lui Dumitru Petrescu, încadrat de drapele roșii și tricolore cernite. In fața catafalcului, pe perne purpurii, sunt așezate ordinele și medaliile Republicii Socialiste România ce i-au fost conferite pentru devotamentul neprecupețit cu care și-a slujit poporul și patria. De jur împrejur se află depuse coroane de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri și Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste , a Ministerului Forțelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Securității Statului, a altor ministere și instituții centrale, a Consiliului Central al UGSR și altor organizații de masă și obștești, a unor întreprinderi bucureștene și uniunii de creație. Sunt depuse, de asemenea, coroane de flori din (Continuare în pagina a III-a) I Cuvîntarea tovarășului ILIE VERDEȚ Stimați tovarăși. Cu inimile îndurerate, conducem pe ultimul său drum pe tovarășul Dumitru Petrescu, vechi și eminent militant al mișcării noastre comuniste și muncitorești, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, întreaga viață a lui Dumitru Petrescu a fost călăuzită de mărețul ideal revoluționar al eliberării clasei muncitoare de exploatare și asuprire, al triumfului socialismului pe pămîntul patriei noastre. Acestui ideal i-a dăruit, cu nețărmurit devotament, întreaga sa energie și capacitate, toată puterea sa de muncă și luptă. Născut dintr-o familie de muncitori, el însuși muncitor, s-a identificat din tinerețe cu interesele vitale și cu aspirațiile clasei din care făcea parte, s-a format ca un militant înflăcărat și energic al mișcării muncitorești revoluționare. In anii în care Partidul Comunist Român a mobilizat și condus masele muncitoare la luptă împotriva ofensivei capitaliste, a înfeudării țării față de capitalul monopolist străin, Dumitru Petrescu a demonstrat o înaltă conștiință de clasă și combativitate revoluționară, luînd parte activă la organizarea și desfășurarea marilor bătălii ale muncitorimii bucureștene din februarie 1933. In focul acestor bătălii s-au călit trăsăturile sale înaintate de activist al partidului — încrederea în forțele revoluționare ale poporului român, capacitatea de a organiza și însufleți masele, curajul și neînfricarea în lupta pentru cauza dreaptă a clasei muncitoare. Sunt calități pe care Dumitru Petrescu avea să le pună în valoare în întreaga sa activitate, în îndeplinirea tuturor sarcinilor încredințate de partidiu devotat al poporului român, el a fost animat de un fierbinte patriotism și de un consecvent spirit internaționalist. Aceste sentimente, insuflate de partidul nostru tuturor membrilor săi, i-au luminat activitatea și în anii în care a fost nevoit să trăiască departe de pămîntul patriei, în perioada celui de-al doilea război mondial, cînd a luat parte la marea luptă antihitleristă, la bătăliile purtate pentru alungarea trupelor fasciste și eliberarea întregului teritoriu al țării, iar apoi pentru berarea Ungariei și Cehoslovaciei, pînă la izbînda finală asupra fascismului. In anii revoluției populare, cînd partidul comunist a desfășurat o clocotitoare activitate pentru făurirea noii orînduiri, Dumitru Petrescu a fost trimis de partid să lucreze în fruntea muncii politiceeducative din cadrul armatei, în funcții de conducere din aparatul Comitetului Central, în posturi de înaltă răspundere în guvern, pretutindeni a pcu abnegație aptitudinile sale organizatorice, priceperea și bogata sa experiență în slujba traducerii în viață a politicii partidului de construcție socialistă în România. In îndelungata sa activitate în rândurile Partidului Comunist Român, în organele sale de conducere, a militat pentru respectarea normelor și principiilor statutare, pentru înlăturarea subiectivismului și arbitrariului în adoptarea de hotărîri și în aprecierea cadrelor, pentru crearea unui climat pe deplin democratic în întreaga viață de partid. Cu deosebită satisfacție și-a afirmat Dumitru Petrescu, de la tribuna celui de-al X-lea Congres, acordul deplin cu măsurile pe care le-a luat conducerea partidului, după Congresul al IX-lea, pentru promovarea muncii colective în organele centrale și în cele locale, pentru dezvoltarea democrației interne de partid, penă manifestarea largă a inițiativei și combativității tuturor comuniștilor ; el și-a exprimat convingerea că acest curs a dus și duce la întărirea forței și coeziunii partidului nostru. Apreciind însușirile sale de militant revoluționar, principialitatea sa marxistleninistă, Congresul al X- lea l-a ales membru în Comitetul Central, în Comitetul Executiv și în Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R. Totodată, ca o expresie de prețuire a îndelungatei sale activități și a meritelor dobîndite în viața politică a țării, i s-au încredințat funcții de răspundere în conducerea activității de stat și obștești, fiind ales vicepreședinte al Consiliului de Stat și (Continuare in pagina a III-a)| 4