Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-16 / nr. 2620

Sezon agricol de vîrf SEMĂNATUL GRIULUI In actuala campanie s-au suprapus numeroase urgente în agricultură. lucrări Este perioada cînd se string cultu­rile de toamnă și se pun baze­le recoltei viitoare de grîu. Ca­pacitatea organizatorică a spe­cialiștilor și consiliilor de con­ducere ale cooperativelor agri­cole se măsoară acum prin re­zultatele zilnice ce se obțin. Intrucît în ultimele zile s-au adus unele critici organelor a­­gricole județene în legătură cu desfășurarea campaniei de în­­sămînțări, ne-am adresat tova­rășului ing. LIVIU MIHAILO­­VICI, vicepreședinte al consi­liului popular județean, direc­torul Direcției agricole, spre a afla ce măsuri s-au luat pen­tru a schimba starea de lu­cruri existentă . — .Fiecare cooperativă agri­colă a primit repartiția de grîu pentru sămînță la schimb sau la împrumut încă de la 6 sep­tembrie a.c. Normal ar fi fost ca pînă la această dată întrea­ga cantitate de grîu pentru să­­mînță să fi fost în cooperati­vele agricole. Or, așa cum re­zultă din situația pe care am centralizat-o luni 15 septem­brie din 1.170 tone au fost ridi­cate­ abia 201 tone. Nu în­țeleg de ce consiliile de condu­cere ale cooperativelor agrico­le și inginerii agronomi din Broscăuți, Corni, Avrămeni, Drăgușeni, Tătărășeni, Hănești, Gorbănești, Mihăileni, Coșula, Curtești, Coțușca, Vatra-Hu­­dești, Leorda și altele, ami­nă în mod cu totul nejus­tificat schimbul de semințe. Este absolut necesar ca în cel mult două zile toată sămînța de grîu să fie adusă în coope­rativele agricole. Consider că și Uniunea județeană a coope­rativelor agricole de producție, prin instructorii de teren, tre­buie să impulsioneze această acțiune.­­ Nici ritmul de lucru la pregătirea terenului și la se­mănat nu se realizează în funcție de cel planificat. Cum se explică ? — Față de forța de lucru e­­xistentă, viteza zilnică planifi­cată — care este de 7.500 ha. — nu se realizează decît în proporție de 30—50 la sută. A­­ceasta arată că președinții și inginerii agronomi din coope­rativele agricole Flămînzi, N. Bălcescu, Prăjeni, Răchiți, Costești, Copălău, Santa Mare, Păltiniș etc. nu­­ au înțeles că întregul utilaj de care dispun și timpul bun de lucru trebuie folosit din plin pentru a grăbi însămînțările. — Deși sîntem în plină cam­panie, în unele secții de me­canizare defecțiunile tehnice și organizatorice frînează lu­crările de pregătire a terenului și semănat. Ce măsuri preco­nizează să ia sectorul de me­canizare din cadrul Direcției agricole județene pentru a li­chida această situație ? — Și noi ne-am sesizat că în activitatea unor întreprin­deri de mecanizare a agricul­turii sunt deficiențe serioase. I. GAVRIL (Continuare în pagina a III-a) SITUAȚIA INSĂMINȚA­­RILOR LA 13 SEPTEMBRIE a.c. (IN HECTARE) COOPERATIVELE AGRI­­COLE FRUNTAȘE..._________ Plan Teren Insă­­_____________________pregătit mințal Bobulești 670 350 260 Socrujeni 780 325 260 Bucecea 710 278 221 Românești 606 350 200 Albești 576 300 175 Sîrbi 450 165 1­85 Săveni 691 250 163 Gorbănești 805 175 160 Vlăsinești 702 430 140 Dorohoi 509 164 129 ... ȘI CODAȘE Călugăreni 415 20 — Ripiceni 361 140 — Bord­ea 215 — — Hănești 581 250 — Iacobeni 371 — — Șendriceni 905 40 — Păltiniș 782 40 — Dumbrăvița 225 10 — Alba 166 100 — Baj­ura 340 120 — Coșula 545 100 — Copălău 511 — — Vlădeni 421 20 — Mănăstireni 460 62 — Buhăceni 250 — — Recoltarea fructelor la ferma Șendriceni — Dorohoi 3 PHOLETJUU DIN TOATE TAHLE. öNITI-VAJ Anul XXV nr. 2620 marji 16 septembrie 1969 4 pagini 30 bani 0RGAN AL COMITETUL­ JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 15 septembrie. Flori, flori și iar flori PRIMA ZI DE ȘCOALĂ Dimineața zilei de ieri a cunoscut o animație neobiș­nuită. După o vacanță care le-a oferit cu dărnicie amin­tiri de neuitat, școlarii și-au luat din nou locurile in bănci. A început noul an școlar. 93.858 de tineri cetățeni ai ju­dețului nostru au primit o dată cu prima oră de clasă ma­­nuale noi, gratuite. La Darabani, la Vorona, la Huțani — doar citeva localități­­ — elevii au intrat în clase noi. Ieri a trecut pentru prima dată pragul școlii jumătate din populația în vârstă de 6 ani a județului. Primele clase a IX-a ale școlii generale de 10 ani și-au început cursurile. Un impresionant tablou în care generația școlară pășește cu ținuta demnă pe căile însușirii cunoștințelor de cultură generală și de specialitate. Profesori și elevi, începind un nou an de muncă, s-au angajat să traducă în fapt sarci­nile deosebit de importante pe care Congresul al X-lea al partidului le-a stabilit pentru școală. Economii de metal Urmărind reducerea cheltuielilor de produc­ție și sporirea eficien­ței economice, Uzina de reparații din Botoșani a economisit în an 37 tone metale acest fe­roase și neferoase, a­­vînd condiții pentru de­pășirea angajamentului anual ce și l-a asumat.­­ O contribuție deosebită adus colectivul de concepție al uzinei prin reproiectarea unor uti­laje și piese de schimb cu un consum specific mai scăzut decît cel ini­țial. (Agerpres) PLANUL PE 1970 ÎN DEZBATEREA ADUNARILOR GENERALE ALE SALARIAȚILOR „Potop“ de critică pentru alții, „secetă“ curată pentru ei Adunarea reprezentanților salariaților de la Industria laptelui din Botoșani a avut ca principal obiect de discu­ții nerealizarea principalilor indicatori de plan pe perioa­da 1 ianuarie — 31 august 1969. Cu toată abundența de cifre, darea de seamă pre­zentată de președintele co­mitetului de direcție, ingi­nerul Dumitru Tîrnoveanu, a lăsat să se înțeleagă con­tribuția, de loc neglijabilă, pe care o serie de factori su­biectivi ca : slaba activitate a­­­ unor centrași cum e Gheor­­ghe Ciobanu de la Crasna­­leuca, neglijarea legăturii cu terenul de către serciviul contractări - colectări și lipsa de exigență a recepționeri­­lor, și­ au adus-o la obținerea de rezultate inferioare cifre­lor planificate. Participanții la dezbateri au pornit — în nota dării de seamă — tot de la cifre. Dar lucrurile nu s-au oprit de da­ta aceasta numai la cifre și au vizat mai mult miezul pro­blemelor decît darea de sea­mă. Cele mai multe discuții au stîrnit preluările materi­ei prime, factor hotărîtor în realizarea sarcinilor de plan. Herșcu Katz, merceolog, folo­sind o serie de exemple con­crete a subliniat importanța colaborării cu consiliile popu­lare comunale și conducerile cooperativelor agricole de producție în preluarea unor I. H. PASCANU (Continuare in pag. a III-a) Perenitatea „ajutorului“ Cînd, în­­ încheierea adunării reprezentanților salariaților de la întreprinderea de­­ mecanizare din­ Albești, tovarășul 10*1011 Henic, secretarul comitetului de partid insista că nu a just să-i trimitem­­,acasă" pe cei ce nu-și fac datoria, că mai întîi trebuie să ne punem problema să-i ajutăm, am încercat un sentiment de culpabilitate. Și aproape că îi dădeam dreptate. Mulți ani am fost obișnuiți să gîndim așa, să ne simțim mereu vinovați pentru că X și-a băgat m­ina în casa de bani a­­ obștei, pentru că Y a ve­nit beat la serviciu, pentru că Z nu-și îndeplinește planul. Dar e revoltător ca tu, acela care muncești mereu, onest, îti faci corect datoria să te tot consideri vinovat ba ești de una, ba de alta , să-ți risipești energia ca să-i tot „ajuți" pe alții cînd ai putea să faci ceva infinit mai bun. Nu zicem, există limite și aici : sînt cazuri cînd trebuie să intervii ; opinia noas­tră publică are un rol extrem de important în educarea celor ca­re se abat de la normele generale de morală. Dar, în particular toate lucrurile, se mai­ întîmplă­­ și altfel­; există oameni care ani la rînd tot „greșesc“,, sînt tot ajutați și rni­ se mai îndreaptă cu sfaturile noastre călduțe. Pe cîtă vreme noi ne tot facem proble­me, ei nu-și fac de foc. Și tocmai de la astfel de oameni pornise I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) i Cronica ___municipală ZIARUL In luna august a.c. ziarul „Clopotul“ a fost trimis spre vînzare chioșcurilor din orașul Botoșani în 48 060 e­­xemplare. Din acestea, 20 301 exemplare au rămas nevîndute. Un sondaj efectuat scoate la iveală recent lipsa totală de interes a u­­nor vînzători din chioș­curile O.C.L. pentru distribuirea și popu­larizarea ziarului nos­tru. In majoritatea din cele 30 de chioșcuri ale O.C.L. poți întîlni orice, dar ziarul se află mai totdeauna într-o parte, dacă nu de-a dreptul sub tejghea. Altfel, cum poate fi explicat faptul că vînzătoarea Maria Halaliuc din Ca­lea Națională nr. 185, returnează într-o sin­gură lună 1300 de zia­re : Kopel I. Kopel — 380 ; Clara Adler — 640 ; Ababei piatră­ — 640 ;­­Podul de Vitner — 900 ; Lupovici — 870, în timp ce sînt vînză­tori ca Ana Marcu, Pe­­trilă și Bruno Leibovici care de ani de zile vînd ziarele pînă la ultimul exemplar. — Directorul O.C.L. ar avea de dat în această problemă un răspuns precis. Lunt zi­le în care ziarele ajung tîrziu la chioșcuri. A­­supra unui astfel de deficient e răspunsul șe­fului oficiului munici­pal Botoșani, Nicolae Crîșmaru este insufici­ent. Acesta ne-a spus : — Este drept că nu m-am interesat. Am a­­vut alte probleme. De mi­­ne însă voi face or­dine. Așadar, mîine puteti începind de căuta zia­rul cu încredere în toate chioșcurile. Il veți găsi la locul de cinste care i se cuvine. In a­­ceastă acțiune aștep­tăm și mîna fermă a directorului O.C.L. „Pro­duse industriale“. REP. ! Redacția și administrația : Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane • Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Funeraliile tovarășului DUMITRU PETRESCU Luni, 15 septembrie, în­treaga țară, îmbrăcînd haina de doliu, a adus un ultim omagiu memoriei to­varășului Dumitru Petres­­cu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te. Pretutindeni, au fost ar­borate, în bernă, drapelul de stat al Republicii So­cialiste România și drape­lul Partidului Comunist Ro­mân. In această zi, oamenii muncii din Capitală, cu ini­mile îndurerate de greaua pierdere pe care o tră­iește întregul nostru popor, au condus pe ultimul său drum pe tovarășul Dumi­tru Petrescu, militant de frunte al mișcării munci­torești și comuniste .".Vi­­ața noastră, care și-a consacrat întreaga viață, capacitatea și energia ca­uzei clasei muncitoare, victoriei socialismului și înfloririi patriei. începind de la ora 9 di­mineața, în acordurile gra­ve ale marșului funebru, mii și mii de cetățeni s-au perindat prin holul Pala­tului Marii Adunări Națio­nale, unde se afla depus sicriul cu corpul defunc­tului, pentru a aduce un ultim omagiu fiului credin­cios al partidului și po­porului. Intr-un pelerinaj neîntrerupt au trecut — o­­prindu-se un moment în fața catafalcului — con­ducători de instituții cen­trale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, vechi militanți ai par­tidului, generali și ofițeri superiori, oameni ai mun­cii din întreprinderile și in­stituțiile Capitalei. In cursul dimineții au ve­nit la Palatul Marii Adu­nări Naționale, pentru a prezenta condoleanțe, șefi și membri ai unor misiuni diplomatice acreditați în România. Pe fundalul holului, dra­pat în negru, se află por­tretul îndoliat al lui Dumi­tru Petrescu, încadrat de drapele roșii și tricolore cernite. In fața catafalcu­lui, pe perne purpurii, sunt așezate ordinele și meda­liile Republicii Socialiste România ce i-au fost con­ferite pentru devotamentul neprecupețit cu care și-a slujit poporul și patria. De jur împrejur se află depuse coroane de flori din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliu­lui de Stat, Consiliului de Miniștri și Consiliului Na­țional al Frontului Unită­ții Socialiste , a Ministeru­lui Forțelor Armate, Mi­nisterului Afacerilor Inter­ne, Consiliului Securității Statului, a altor ministe­re și instituții centrale, a Consiliului Central al UGSR și altor organizații de masă și obștești, a unor întreprinderi bucureștene și uniunii de creație. Sunt depuse, de aseme­nea, coroane de flori din (Continuare în pagina a III-a) I Cuvîntarea tovarășului ILIE VERDEȚ Stimați tovarăși. Cu inimile îndurerate, conducem pe ultimul său drum pe tovarășul Dumi­tru Petrescu, vechi și emi­nent militant al mișcării noastre comuniste și mun­citorești, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român, vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te, întreaga viață a lui Du­mitru Petrescu a fost că­lăuzită de mărețul ideal revoluționar al eliberării clasei muncitoare de ex­ploatare și asuprire, al triumfului socialismului pe pămîntul patriei noastre. Acestui ideal i-a dăruit, cu nețărmurit devotament, întreaga sa energie și ca­pacitate, toată puterea sa de muncă și luptă. Născut dintr-o familie de­ muncitori, el însuși munci­tor, s-a identificat din ti­nerețe cu interesele vitale și cu aspirațiile clasei din care făcea parte, s-a for­mat ca un militant înflăcă­rat și energic al mișcării muncitorești revoluționare. In anii în care Partidul Comunist Român a mobili­zat și condus masele mun­citoare la luptă împotriva ofensivei capitaliste, a în­­feudării țării față de capi­talul monopolist străin, Dumitru Petrescu a demon­strat o înaltă conștiință de clasă și combativitate re­voluționară, luînd parte activă la organizarea și desfășurarea marilor bătă­lii ale muncitorimii bucu­reștene din februarie 1933. In focul acestor bătă­lii s-au călit trăsăturile sale înaintate de activist al partidului — încrederea în forțele revoluționare ale poporului român, capaci­tatea de a organiza și însufleți masele, curajul și neînfricarea în lupta pen­tru cauza dreaptă a cla­sei muncitoare. Sunt cali­tăți pe care Dumitru Pe­trescu avea să le pună în valoare în întreaga sa ac­tivitate, în îndeplinirea tu­turor sarcinilor încredința­te de parti­­diu devotat al poporului român, el a fost animat de un fierbinte patriotism și de un consecvent spirit internaționalist. Aceste sen­timente, insuflate de par­tidul nostru tuturor mem­brilor săi, i-au luminat ac­tivitatea și în anii în care a fost nevoit să trăiască departe de pămîntul pa­triei, în perioada celui de-al doilea război mon­dial, cînd a luat parte la marea luptă antihitleristă, la bătăliile purtate pentru­­ alungarea trupelor fascis­te și eliberarea întregului teritoriu al țării, iar apoi pentru berarea Unga­riei și Cehoslovaciei, pînă la izbînda finală asupra fascismului. In anii revoluției popu­lare, cînd partidul comu­nist a desfășurat o cloco­titoare activitate pentru făurirea noii orînduiri, Du­mitru Petrescu a fost tri­mis de partid să lucreze în fruntea muncii politice­­educative din cadrul ar­matei, în funcții de condu­cere din aparatul Comite­tului Central, în posturi de înaltă răspundere în gu­vern, pretutindeni a p­­­cu abnegație aptitudinile sale organizatorice, pri­ceperea și bogata sa ex­periență în slujba traduce­rii în viață a politicii par­tidului de construcție so­cialistă în România. In îndelungata sa acti­vitate în rândurile Partidu­lui Comunist Român, în or­ganele sale de conducere, a militat pentru respecta­rea normelor și principiilor statutare, pentru înlătura­rea subiectivismului și ar­­bitrariului în adoptarea de hotărîri și în aprecierea cadrelor, pentru crearea unui climat pe deplin de­mocratic în întreaga viață de partid. Cu deosebită satisfacție și-a afirmat Du­mitru Petrescu, de la tri­buna celui de-al X-lea Congres, acordul deplin cu măsurile pe care le-a luat conducerea partidu­lui, după Congresul al IX-lea, pentru promovarea muncii colective în orga­nele centrale și­ în cele lo­cale, pentru dezvoltarea democrației interne de partid, pen­­ă manifesta­rea largă a inițiativei și combativității tuturor co­muniștilor ; el și-a expri­mat convingerea că acest curs a dus și duce la în­tărirea forței și coeziunii partidului nostru. Apreciind însușirile sale de militant revoluționar, principialitatea sa marxist­­leninistă, Congresul al X- lea l-a ales membru în Co­mitetul Central, în Comite­tul Executiv și în Prezidiul Permanent al C.C. al P.C.R. Totodată, ca o expresie de prețuire a îndelungatei sale activități și a merite­lor dobîndite în viața po­litică a țării, i s-au încre­dințat funcții de răspun­dere în conducerea acti­vității de stat și obștești, fiind ales vicepreședinte al Consiliului de Stat și (Continuare in pagina a III-a)| 4

Next