Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-09 / nr. 2640

» CLOPOTUL • PAGINA 2 ȘCOLARIZAREA VA DURA UN AN DE ZILE? După trei săptămîni de la începerea cursurilor, șco­larizarea constituie și la ora actuală o problemă difici­lă, nerezolvată definitiv în unele comune ale județu­lui. Există încă copii care nu s-au prezentat la școală pentru a-și lua manualele. In mod formal, numai a­­ceștia sînt considerați a fi neșcolarizați. Dar cum îi putem numi pe cei care s-au prezentat la școală nu­mai in ziua înmînării ma­nualelor ? Sau cei care lip­sesc săptămîni de zile și se prezintă numai în fina­lul trimestrelor ? Nu se fa­vorizează astfel o falsă șco­larizare, lipsită de efici­ență instructiv - educativă? Realitatea e că în unele școli sătești elevii lipsesc des de la cursuri. La Orășeni Deal, într-o singură zi, am depistat, cu ajutorul prof. C. Scutaru, absența a 34 de elevi și existența a unui număr de 9 elevi neșcolari­zați. Inspectoratul județean primește (un școlar zil­nic) informații în legătură cu școlarizarea și numărul ab­sențelor. N-am reușit să aflăm nici o cifră. Tovară­șul inspector șef, Damian a dispus ca nici un salariat al inspectoratului mîntului să nu dea învăță­­infor­mații în lipsa dumisale. A­­vem temeiuri să susținem că cifrele pe care le deține Inspectoratul privitoare la numărul absențelor sunt de­pășite de realitatea lentă în școli, deoarece exis­t­­nele cadre didactice nici nu se ostenesc să mai facă prezența. Teodora Cracin­­schi, profesoară de educație fizică la școala generală din Vîrfu Cîmpului, nu în­registrase, în catalog, la sfîrșitul programului, nici­­un elev absent în clasa a Vl-a. Eram la orele 13, e­­ducația fizică se făcuse în­tre orele 8 — 9, în catalog nu era înscrisă nici o ab­sență și totuși trei elevi nu veniseră în ziua respectivă la școală! Dacă și în alte școli din județ se petrec a­­semenea mistere, atunci avem toate temeiurile să credem că cifrele deținute de inspectoratul dețean sînt foarte școlar la­aproxi­mative. Vizitînd mai multe școli din județ, ne-a reținut a­­tenția persistența fenome­nului de neșcolarizare. U­­nii părinți desconsideră im­portanța școlii, oprindu-și copiii acasă, sau trimițîn­­du-i la lucru în cadrul co­operativei agricole. Un bri­gadier din Orășeni, al că­rui nume n-am reușit să-l aflăm, „promite“ cadrelor didactice că-l va reține la lucru pe elevul Ispas Gh. Ștefan numai pînă la 1 oct. Nici după 1 oct. elevul res­pectiv n-a venit la școală. Cum își permite brigadie­rul respectiv să dispună de soarta unui copil încâlcind legile statului ? Aceeași atitudine condamnabilă au și cei care angajează ca o slugi copii de vîrstă școla­ră. Mazăre Rodica din Cris­­tești este servitoarea fami­liei Vasile Ivanov din Bo­toșani. Hanganu C. Rodica din Ionășeni, com. Vf. Cîm­pului, se găsește la o fami­lie din Bucecea. Părinții ei refuză să discute chestiunea școlarizării copilului lor cu directorul școlii și președin­tele consiliului popular. Familia Purice Alexandru din Lunca — Vf. Cîmpului se pregătește pentru nun­ta fiicei lor Purice Felicia, în vîrstă de 14 ani, elevă în clasa a VII-a! Ioan Con­stantin și Ichim Aurel din Dersca sînt plecați din sat iar părinții nu vor să infor­meze școala în legătură cu situația lor. Iată cîteva ca­zuri în care părinții dove­desc un dezinteres condam­nabil pentru soarta viitoare a propriilor lor copii. Nu e numai lipsă de dragoste părintească, ci și o gravă a­­titudine mersului antisocială, opusă înainte, spre ci­vilizație și cultură, al pa­triei noastre. Dacă în familiile dezor­ganizate, refuzul de a tri­mite copiii la școală e oare­cum explicabil, cu atît mai mult ne uimește cetățeanul Ion Sofian din Ionășeni, com­. Vf. Cîmpului, om gos­podar, membru de partid, care îl ține acasă pe fiul său, elev în clasa a V-a. Ce a făcut organizația de par­tid din comună pentru a-l determina să-și schimbe op­tica îngustă ? Consiliul popular al comunei Vf. Cimpului nu a luat măsu­rile stabilite de lege pentru a sprijini școlarizarea co­piilor din Ionășeni, care nu frecventează cursurile de la începutul anului școlar. Școala nu intră în atenția consiliilor populare ? Apli­carea cu întîrziere a amen­zilor și executarea lor tar­divă nu are efectul scontat. Directorul școlii din Dersca ne relata că o amendă a­­plicată în anul școlar tre­cut a fost încasată abia in noul an școlar. In cazul a­­cesta, efectul ei educativ a scăzut foarte mult. uni din unele comune Prima­(Mi­­hăileni, unde în IX-a din 20 înscriși clasa a frec­ventează școala 15), ezită nejustificat în aplicarea cu cea mai mare strictețe a le­gii privind învățămîntul general și obligatoriu, fa­­cilitînd astfel eludarea ei de către părinții cu men­talitate înapoiată. Inspec­toratul școlar județean, prin inspectorii săi (destul de numeroși) are datoria să ve­gheze asupra felului în ca­re elevii frecventează școa­la pentru a se evita falsa școlarizare, asupra modu­lui în care decurge școlari­zarea celor înscriși. Nu e îngăduit ca școlarizarea să se extindă pe parcursul u­­nui întreg an de învăță­­mînt. DORIN BACIU JOI 9 OCTOMBRIE 1969 BOTOȘANI — Luceafărul: Omul, orgoliul, vendetta — Melodia : Blestemul rubinului negru DOROHOI — Cultural: In umbra cultului — Tineretului: Judoka agent secret SAVENI — Patria: Comisarul X și banda trei ciini verzi DARABANI — Făclia: A trăi pentru a trăi TRUȘEȘTI — Victoria , Tarzan, omul junglei BUCECEA — Bucecea. Pe plajele lumii Redacția nu răspunde de eventualele modificări MICROENCICLOPEDIA . Șerpii sunt înzestrați, probabil, cu o capacitate specială de a recepționa manifestările premergătoare cutremurelor ei, fiind cel mai sensibili la presimțirea acestor catastrofe. In Mexic există o spe­cie de­ șerpi care șuieră cînd se apropie cutremurul.­­ Cea dinții doctoriță din România se numea Maria Cuț­arida, năs­cută la Călărași în 1856. La 22 ani, dă dovadă de un act de curaj bă­­tînd la porțile științei, în acele vremuri cînd femeia continua să fie socotită inferioară bărbatului. Studiază la Montpellier (Franța). Li­cența și-o dă la Paris cu o lucrare, foarte actuală și azi, cancerul ute­rin, întoarsă în țară, lucrează un timp la spitalul Filantropia din Bucu­rești, ocupă apoi o catedră de igienă l­a școala „Elena Doamna", ca apoi să ocupe postul de medic la Fabrica de tutun și chibrituri Bucu­rești. A profesat­ medicina cu pasiune, cu conștiința menirii sociale pe care o are medicul.­­ Scoarța terestră a Pămîntului este zguduită continuu. Seismolo­gii au ajuns la concluzia că în timpul unui an au loc peste un milion de zguduiri ale scoarței, ceea ce înseamnă că pe oră se produc 120 cu­tremure. Omul nu poate sesiza toate aceste zguduiri. In medie putem simți pe an a zecea parte dintre cutremure, iar circa 130 din ele sunt distrugătoare.­­ Ceapa este folosită din cele mai vechi timpuri în medicina popu­­lară la vindecarea unor boli ale aparatului respirator, astenii, atero­­scleroză, indigestii precum și la vindecarea rănilor. Ceapa, conținând multă vitamină C, este antiscorbutică. Este contraindicată în bolile acu­te de ficat, stomac, intestine și rinichi.­­ Pe glob există o insulă de sare. Insula ORMUZ din Golful Per­­sic, — se înalță la aproape 100 metri deasupra nivelului mării, nu are nici un fel de vegetație și este complet pustie pe întreaga circumferin­ță de 30 km.­­ Există unele plante vătămătoare dar și folositoare. Genul de plantă ACONITUM din familia Ranunculacee (circa 18 specii), conține mai multe otrăvuri­. Cea mai importantă este Aconitina. Medicina ve­terinară o folosește ca antitermic, în cazuri de febră tifoidă și turbură acută. Avînd flori frumoase, Aconitum ferox este cultivată azi de hor­ticultori, dar triburile sălbatice multă vreme extrăgeau din ea otrăvi cu care înveninau săgețile luptătorilor.­­ După un concert, Paganini a fost invitat de o doamnă foarte bogată la un ceai, cu rugămintea de a-și aduce cu sine și vioara, la care maestrul a­ răspuns foarte serios : „Ce rost are. Doar vioara mea nu bea ceai“. 0 Varza crudă se păstrează foarte bine dacă se învelește fiecare căpățînă cu hîrtie de ziar și se așează la un loc rece, însă ferit de ume­zeală și îngheț. Cenaclul literar „Mihai Eminescu" Luni, 13 octombrie a.c. orele 17,30, în sala mică a Teatrului Eminescu, își reia activitatea cenaclul literar județean „Mihai Eminescu“. Ședința de­ lucru este organizată de secția de poezie, care va discuta proiectul de volum al poetului Victor Teișanu. Volumul va fi pre­dat apoi Casei județene a creației populare care-l va ti­pări în toamna aceasta, inaugurînd astfel o colecție de plachete, destinată debutului celor mai tinere talente, for­mate în cenaclurile literare din județul nostru. Secțiile de dramaturgie, istorie a culturii , și proză își vor începe activitatea în jurul datei de 20 octombrie a.c. à » In laboratorul de fizică al liceului nr. 1 din Dorohoi Fotografia : I. NEGREA CÎND CREȘTE PARAGINA Foișorul castelului de la Ionășeni, comuna Vîrfu - Cîmpului domi­nă sădițe. Așezată pe o colină înaltă, clădirea deschide privirii orizon­turi largi, spre valea Siretului, spre pădurile care ascund șosele, spre Dorohoi. Locului pitoresc i se adaugă un farmec al arhitecturii în­ care un spirit romantic a plăsmuit balcoane, coloane cu capiteluri răsucite, un foișor, terase amintind loggiile stilului brincovenesc. Dar a venit paragina... Cîțiva ani, ferma din localitate a avut aici birouri, dormitoare, de­pozite de cereale. Ancadramentele ușilor și geamurilor s-au spart, pe­reții s-au acoperit de zgîrieturi, tapetul a lăsat locul unor murdare zu­grăveli. Mucegaiul a instaurat în cele aproximativ 50 de încăperi un aer greu, insalubru... Și iată că ferma a plecat. Și iartă că a venit Direcția Muncii. La sfîrșitul lunii aprilie a pus aici un paznic, martor solitar și neputincios al decăderii clădirii. Poate că va fi aici un sanatoriu, poate o casă de creație, poate... Pînă atunci zidurile sînt macerate de ploi, șobolanii și păsările își împart interioarele, foișorul e pustiu. In curte, ca smulse de explozii, cîteva panouri de cear și beton își arată orbitele, fără glorie și fără a­­nume. Numai paragină. C. IONESCU In curînd, pe ecranele cinematografelor din județ, va rula filmul „Omul care valora mili­oane" ­tmprimr Curat birocrație, tovarășe director! Există în cadrul consiliu­lui popular județean o di­recție de gospodărie comu­nală și locativă care coor­donează activitatea a două întreprinderi din acest sec­tor, mari și sate. Una dintre aceste întreprinderi de gos­podărie comunală are sediul în Botoșani la doi pași de susnumita direcție. Aceasta a cerut direcției o serie de materiale printre care și 3 000 de bucăți tera­cotă. Direcția îi răspunde „operativ“ la 25 septembrie prin adresa 2557 că-i anu­lează repartiția pe trimestrul IV care începea exact peste... 5 zile ! „In situația în care la finele trimestrului III vor mai exista cantități de materiale de strictă necesita­te neridicate din depozitul I.T.A. Suceava vom lua mă­surile cuvenite“ mai afirmă adresa, care este semnată și parafată de tovarășul direc­tor, ing. Borșan Anton și de contabilul șef Marin Corne­lia de la direcția amintită. Cîteva lucruri nedumeresc i­l­ era nevoie chiar de o a­dresă atît de fermă pentru a rezolva o situație practi­că la numai doi pași ? 2. cum adică se anulează re­partiția pe trimestrul IV ca­re nici nu începuse, dar se dă speranța unei aprovizio­nări din trimestrul III care se sfîrșea ? Lung și încurcat e drumul hîrtiilor ! Călduț­e în birouri. Se face deja fo­cul Ciubucul In redacția noastră a so­sit într-o dimineață tovară­șul Marcel Burlea, îndrumă­tor la­ Întreprinderea de plante medicinale din Boto­­șani care ne-a relatat cu fi­rească revoltă cetățenească următorul fapt : la hala de legume și fructe s-a găsit un plic con­­ținînd suma de 1245,25 lei. Era de față multă lume. S-a emis părerea, care ulterior s-a confirmat, că banii au fost pierduți de cetățeanca Jidec Floarea, funcționară la bancă. Corneanu Vasile, din strada Karl Marx, 15, s-a oferit atunci să nu­ ia banii asupra sa și să-i înmî­­neze păgubașei pe motivul că o cunoaște. Și într-ade­­văr, confruntarea dintre pă­gubașă și „binevoitor“ s-a produs. Acesta din urmă în­­să a pretins pentru gestul său suma de­ 150 lei. ..E dreptul meu“ ar fi spus ! Dar cine i-a impus mă rog această „datorie“ de a lua asupra sa banii pierduți din moment ce firesc acești bani puteau rămîne cel mult la gestionara aprozarului unde au fost găsiți ? Se pare că opinia cetățeanului Cornea­nu e grav bolnavă. Chiar dacă în ultimă instanță n-a primit decît 100 de lei, cit i-a oferit păgubașa, „l-ați primit ?“ l-am întrebat la telefon pe Corneanu Vasile. „Sigur că da !“ ne-a răs­puns acesta cu parapan. Ar fi dorit poate să adauge : „E dreptul meu“. Dar am închis telefonul. Cazul rămîne însă deschis. Nimeni nu are drep­­tul în țara noastră să pri­mească bani nemunciți. E în afara oricărei etici socialiste. E dreptul nostru, tovarășe Corneanu, să o spunem ! Rubrică realizată de M.­URGEANU t VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro - meteorolo­gic. 6.05— 9.30 Muzică și actua­lități. 0.30 Memoria pămîntului ro­mânesc. 101.10 Cuirs de limba spaniolă Ciclul II, secția a 44-a. 10.30 Radio școală (reluarea emisiunii din 8 oct.) 10.50 Ce frumoasă-i țara mea — program de cîntece. 11.05 Prezent și viitor în ști­ința agricolă. 11.25 Cîntă M­a­rii­a Schipor și Efta Botoca. 12.00 Melodii de ieri și de azi ale compozitorului Elly Roman. 12.15 Recital de operă George Ni­culesc­u-B­as­u. 12.25 Moment științific. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Din cîntecele străzii. 14.50 Muzică populară inter­pretată de Rodica Dim­a, Ionică Schiponică și Flo­­rea Bumea. 15.20 Radio-publicita­te. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 16.45 Mari orchestre de es­tradă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Doine și jocuri popu­lare. 18.10 Ra­dio-anchetă econo­mică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 10.30 Săptămîna unui melo­man. 20.05 Tableta de seară de Oc­­tav Onicescu. 20.10 Piese folclorice de vir­tuozitate. 20.25 Zece melodii preferate. 21.45 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.45 Melodii aproape uitate. Emisiune de Iul­ia Cristea. 23.10 Un cîntec drag — mu­zică ușoară. 23.45 Moment poetic. Versuri din „C­ulegerea de poezii populare" de Lu­cian Blaga. 23.50 Cîteva minute cu Rex Gildo. 6.03—3.00 Estrada nocturnă. # curier Emilia Palamaru — Bo­toșani . Direcția județeană de poștă și telecomunicații ne confirmă cele relatate de dv. în scrisoare. Toto­dată, sîntem informați că factorul poștal Damian a fost înlăturat din muncă. AVERTISMENT Am avut adeseori prile­jul să ne convingem de „bunele intenții“ ale ano­nimilor, care fără pic de jenă se adresează redacției pentru a le da cîștig de cauză în diversele lor insi­nuări la adresa altora. Re­cent, o nouă mostră de a­­cest fel a sosit pe adresa noastră și ... semnată ca de obicei — un grup de muncitori. De această dată, dumnealor, anonimii, sînt de la I.I.L. „Flamura ro­șie“ Botoșani și ne a­­vertizează că dacă nu-l vom pune la punct pe An­­toniu se vor adresa și mai departe. N-avem ni­mic împotrivă. Le recoman­dăm însă să-și spună și numele. O PROPUNERE Intîmpinînd greutăți în judecarea unor litigii și pronunțarea celor mai co­recte hotărîri, comisia de judecată de pe lîngă coope­rativa agricolă de produc­ție din Ibănești, sugerează ideea organizării unor in­structaje și schimburi de experiență pe plan județean, la care să participe toți pre­ședinții și secretarii acestora. Cel mai indicat organ pen­tru a da viață propunerii fă­cute, își dau cu părerea sem­natarii scrisorii adresate re­dacției, ar fi oficiul juridic din cadrul uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Plecînd de la con­vingerea că o asemenea pro­punere va constitui o proble­mă de analiză pentru oficiul juridic amintit, sperăm că propunerea comisiei de ju­decată de la C.A.P. Ibănești va avea ecoul așteptat. MERITA SANCȚIONAT Cu cîteva zile în urmă, Mihalache Zbughiu din co­muna Coțușca (în vîrstă de 65 de ani), a adresat redac­ției o scrisoare prin care ne informa că în perioada ani­lor 1950—1956 a lucrat pe funcția de cantinier la fos­tul Gostat Coțușca, în pre­zent fermă a I.A.S. Săveni. Ajungînd la vîrstă pensio­nării a solicitat conducerii I.A.S. Săveni să-i elibereze o adeverință de vechime în muncă. Prima oară pe data de 20 februarie a.c., a doua după două luni și în sfîrșit, a treia oară, s-a adresat per­sonal. La insistențele tov. Zbughiu consiliul de admi­nistrație al I.A.S. s-a rezu­mat să-i spună în treacăt tovarășului Dumitru Ungu­­reanu, șeful serviciului per­sonal să rezolve această ce­rere. Dar totul a rămas ca la început. Indignați de a­­ceastă nepăsare ne-am de­plasat la fața locului pentru a afla din ce motive se pe­trec asemenea lucruri la I.A.S. Săveni. Verificînd e­­vidențele, inginerul șef Ioan Zmeu, cu care am luat le­gătura, a rămas surprins de acest fapt și ne-a asigurat că a doua zi șeful serviciu­lui personal va fi chemat în fața consiliului de adminis­trație pentru a întocmi actul solicitat și pentru a i se a­­plica sancțiunea meritată pentru neglijență. Este oare acesta unicul mijloc de a determina pe neglijenți să-și f­acă datoria? Oare consiliul de administrație nu putea să preîntîmpine asemenea acte de indisciplină, făcîndu-și timp pentru a verifica din cînd în cînd activitatea sa­lariatului său din subordi­ne, să nu mai fie determi­nat să ia măsuri în extre­mis ? LUCRAREA A FOST TERMI­NATA, DAR ȘANTIERUL A RĂMAS In luna aprilie a.c., E­­lectromontaj Bacău, lotul Botoșani, a început lucrări de modernizare a rețelei e­­lectrice de pe strada Ale­xandru cel Bun din locali­tate. Cetățenii s-au bucurat. Pe de o parte pentru că ilu­minatul public s-a îmbună­tățit, dar în același timp sunt și nemulțumiți pentru că lucrarea n-a fost dusă pînă la capăt. La intersec­ția străzii amintite cu cele care poartă numele de Car­­pați si­­ Mărăști au rămas pe trotuoare mormane de pă­­mînt. Tot prin apropiere (intersecția străzilor Alexan­dru cel Bun și Mărăști) se află și în prezent o priză de pămînt care oricînd poate da naștere la accidente. Am dori să aflăm cînd au de gînd tovarășii de la E­­lectromontaj să termine ce au început, să lucreze, cum s-ar spune, gospodărește ? P. STIHI Botoșani COSTACHE VATAVU — Trușești: Ne miră faptul că deși cunoașteți foarte bine pen­tru ce motive vi se rețin cei 900 lei, totuși ne scrieți să in­tervenim pentru a vi se da câștig de cauză. Aflați, așadar, și de la noi că suma, amintită trebuie să­ o restituiți deoarece1 ați refuzat să clarificați unele situații din dosarul de pensie­ privitoare la actele ilegale a­­nexate. Și apoi, dacă v-ați de­clarat nemulțumit de primită, de ce nu au­ decizia contestație, așa cum vă făcut dă dreptul art. 43 din H.C.M. nr. 252/1967 ? VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 10.00 Ce-ați dori să re­ rei, de Rembrandt, vedeți ? Prezintă Vasile Flo-Tele-enciclopedia. rea. 11.00 Închiderea emi- 19.00 Tele-universitatea­ siunii de dimineață. 19.30 Telejurnalul de 18.05 Studioul școlari- seară. lor. 20.00 Film artistic. Imagini bihorene. „Nu se știe nicio­ Reportaj filmat de dată“ — coproduc­ Victoria Ionescu. ție franco-italiană. Imaginea Gh. 21.35 Reflector. Neacșu. 21.55 Mult e dulce și 18.30 Consultație tele- frumoasă. nică TV. 22.20 Varietăți pe peli-18.45 Criterii. culă. Arte frumoase. 22.45 Telejurnalul de — Istoria unui ta­ noapte, blou : Haaman ce- 23.00 Închiderea emi­țînd iertare Esthe­­siunii. Botoșani. Secvență pe strada Unirii Fotografia : I. DORNEANU t

Next