Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-09 / nr. 2640
» CLOPOTUL • PAGINA 2 ȘCOLARIZAREA VA DURA UN AN DE ZILE? După trei săptămîni de la începerea cursurilor, școlarizarea constituie și la ora actuală o problemă dificilă, nerezolvată definitiv în unele comune ale județului. Există încă copii care nu s-au prezentat la școală pentru a-și lua manualele. In mod formal, numai aceștia sînt considerați a fi neșcolarizați. Dar cum îi putem numi pe cei care s-au prezentat la școală numai in ziua înmînării manualelor ? Sau cei care lipsesc săptămîni de zile și se prezintă numai în finalul trimestrelor ? Nu se favorizează astfel o falsă școlarizare, lipsită de eficiență instructiv - educativă? Realitatea e că în unele școli sătești elevii lipsesc des de la cursuri. La Orășeni Deal, într-o singură zi, am depistat, cu ajutorul prof. C. Scutaru, absența a 34 de elevi și existența a unui număr de 9 elevi neșcolarizați. Inspectoratul județean primește (un școlar zilnic) informații în legătură cu școlarizarea și numărul absențelor. N-am reușit să aflăm nici o cifră. Tovarășul inspector șef, Damian a dispus ca nici un salariat al inspectoratului mîntului să nu dea învățăinformații în lipsa dumisale. Avem temeiuri să susținem că cifrele pe care le deține Inspectoratul privitoare la numărul absențelor sunt depășite de realitatea lentă în școli, deoarece existnele cadre didactice nici nu se ostenesc să mai facă prezența. Teodora Cracinschi, profesoară de educație fizică la școala generală din Vîrfu Cîmpului, nu înregistrase, în catalog, la sfîrșitul programului, niciun elev absent în clasa a Vl-a. Eram la orele 13, educația fizică se făcuse între orele 8 — 9, în catalog nu era înscrisă nici o absență și totuși trei elevi nu veniseră în ziua respectivă la școală! Dacă și în alte școli din județ se petrec asemenea mistere, atunci avem toate temeiurile să credem că cifrele deținute de inspectoratul dețean sînt foarte școlar laaproximative. Vizitînd mai multe școli din județ, ne-a reținut atenția persistența fenomenului de neșcolarizare. Unii părinți desconsideră importanța școlii, oprindu-și copiii acasă, sau trimițîndu-i la lucru în cadrul cooperativei agricole. Un brigadier din Orășeni, al cărui nume n-am reușit să-l aflăm, „promite“ cadrelor didactice că-l va reține la lucru pe elevul Ispas Gh. Ștefan numai pînă la 1 oct. Nici după 1 oct. elevul respectiv n-a venit la școală. Cum își permite brigadierul respectiv să dispună de soarta unui copil încâlcind legile statului ? Aceeași atitudine condamnabilă au și cei care angajează ca o slugi copii de vîrstă școlară. Mazăre Rodica din Cristești este servitoarea familiei Vasile Ivanov din Botoșani. Hanganu C. Rodica din Ionășeni, com. Vf. Cîmpului, se găsește la o familie din Bucecea. Părinții ei refuză să discute chestiunea școlarizării copilului lor cu directorul școlii și președintele consiliului popular. Familia Purice Alexandru din Lunca — Vf. Cîmpului se pregătește pentru nunta fiicei lor Purice Felicia, în vîrstă de 14 ani, elevă în clasa a VII-a! Ioan Constantin și Ichim Aurel din Dersca sînt plecați din sat iar părinții nu vor să informeze școala în legătură cu situația lor. Iată cîteva cazuri în care părinții dovedesc un dezinteres condamnabil pentru soarta viitoare a propriilor lor copii. Nu e numai lipsă de dragoste părintească, ci și o gravă atitudine mersului antisocială, opusă înainte, spre civilizație și cultură, al patriei noastre. Dacă în familiile dezorganizate, refuzul de a trimite copiii la școală e oarecum explicabil, cu atît mai mult ne uimește cetățeanul Ion Sofian din Ionășeni, com. Vf. Cîmpului, om gospodar, membru de partid, care îl ține acasă pe fiul său, elev în clasa a V-a. Ce a făcut organizația de partid din comună pentru a-l determina să-și schimbe optica îngustă ? Consiliul popular al comunei Vf. Cimpului nu a luat măsurile stabilite de lege pentru a sprijini școlarizarea copiilor din Ionășeni, care nu frecventează cursurile de la începutul anului școlar. Școala nu intră în atenția consiliilor populare ? Aplicarea cu întîrziere a amenzilor și executarea lor tardivă nu are efectul scontat. Directorul școlii din Dersca ne relata că o amendă aplicată în anul școlar trecut a fost încasată abia in noul an școlar. In cazul acesta, efectul ei educativ a scăzut foarte mult. uni din unele comune Prima(Mihăileni, unde în IX-a din 20 înscriși clasa a frecventează școala 15), ezită nejustificat în aplicarea cu cea mai mare strictețe a legii privind învățămîntul general și obligatoriu, facilitînd astfel eludarea ei de către părinții cu mentalitate înapoiată. Inspectoratul școlar județean, prin inspectorii săi (destul de numeroși) are datoria să vegheze asupra felului în care elevii frecventează școala pentru a se evita falsa școlarizare, asupra modului în care decurge școlarizarea celor înscriși. Nu e îngăduit ca școlarizarea să se extindă pe parcursul unui întreg an de învățămînt. DORIN BACIU JOI 9 OCTOMBRIE 1969 BOTOȘANI — Luceafărul: Omul, orgoliul, vendetta — Melodia : Blestemul rubinului negru DOROHOI — Cultural: In umbra cultului — Tineretului: Judoka agent secret SAVENI — Patria: Comisarul X și banda trei ciini verzi DARABANI — Făclia: A trăi pentru a trăi TRUȘEȘTI — Victoria , Tarzan, omul junglei BUCECEA — Bucecea. Pe plajele lumii Redacția nu răspunde de eventualele modificări MICROENCICLOPEDIA . Șerpii sunt înzestrați, probabil, cu o capacitate specială de a recepționa manifestările premergătoare cutremurelor ei, fiind cel mai sensibili la presimțirea acestor catastrofe. In Mexic există o specie de șerpi care șuieră cînd se apropie cutremurul. Cea dinții doctoriță din România se numea Maria Cuțarida, născută la Călărași în 1856. La 22 ani, dă dovadă de un act de curaj bătînd la porțile științei, în acele vremuri cînd femeia continua să fie socotită inferioară bărbatului. Studiază la Montpellier (Franța). Licența și-o dă la Paris cu o lucrare, foarte actuală și azi, cancerul uterin, întoarsă în țară, lucrează un timp la spitalul Filantropia din București, ocupă apoi o catedră de igienă la școala „Elena Doamna", ca apoi să ocupe postul de medic la Fabrica de tutun și chibrituri București. A profesat medicina cu pasiune, cu conștiința menirii sociale pe care o are medicul. Scoarța terestră a Pămîntului este zguduită continuu. Seismologii au ajuns la concluzia că în timpul unui an au loc peste un milion de zguduiri ale scoarței, ceea ce înseamnă că pe oră se produc 120 cutremure. Omul nu poate sesiza toate aceste zguduiri. In medie putem simți pe an a zecea parte dintre cutremure, iar circa 130 din ele sunt distrugătoare. Ceapa este folosită din cele mai vechi timpuri în medicina populară la vindecarea unor boli ale aparatului respirator, astenii, ateroscleroză, indigestii precum și la vindecarea rănilor. Ceapa, conținând multă vitamină C, este antiscorbutică. Este contraindicată în bolile acute de ficat, stomac, intestine și rinichi. Pe glob există o insulă de sare. Insula ORMUZ din Golful Persic, — se înalță la aproape 100 metri deasupra nivelului mării, nu are nici un fel de vegetație și este complet pustie pe întreaga circumferință de 30 km. Există unele plante vătămătoare dar și folositoare. Genul de plantă ACONITUM din familia Ranunculacee (circa 18 specii), conține mai multe otrăvuri. Cea mai importantă este Aconitina. Medicina veterinară o folosește ca antitermic, în cazuri de febră tifoidă și turbură acută. Avînd flori frumoase, Aconitum ferox este cultivată azi de horticultori, dar triburile sălbatice multă vreme extrăgeau din ea otrăvi cu care înveninau săgețile luptătorilor. După un concert, Paganini a fost invitat de o doamnă foarte bogată la un ceai, cu rugămintea de a-și aduce cu sine și vioara, la care maestrul a răspuns foarte serios : „Ce rost are. Doar vioara mea nu bea ceai“. 0 Varza crudă se păstrează foarte bine dacă se învelește fiecare căpățînă cu hîrtie de ziar și se așează la un loc rece, însă ferit de umezeală și îngheț. Cenaclul literar „Mihai Eminescu" Luni, 13 octombrie a.c. orele 17,30, în sala mică a Teatrului Eminescu, își reia activitatea cenaclul literar județean „Mihai Eminescu“. Ședința de lucru este organizată de secția de poezie, care va discuta proiectul de volum al poetului Victor Teișanu. Volumul va fi predat apoi Casei județene a creației populare care-l va tipări în toamna aceasta, inaugurînd astfel o colecție de plachete, destinată debutului celor mai tinere talente, formate în cenaclurile literare din județul nostru. Secțiile de dramaturgie, istorie a culturii , și proză își vor începe activitatea în jurul datei de 20 octombrie a.c. à » In laboratorul de fizică al liceului nr. 1 din Dorohoi Fotografia : I. NEGREA CÎND CREȘTE PARAGINA Foișorul castelului de la Ionășeni, comuna Vîrfu - Cîmpului domină sădițe. Așezată pe o colină înaltă, clădirea deschide privirii orizonturi largi, spre valea Siretului, spre pădurile care ascund șosele, spre Dorohoi. Locului pitoresc i se adaugă un farmec al arhitecturii în care un spirit romantic a plăsmuit balcoane, coloane cu capiteluri răsucite, un foișor, terase amintind loggiile stilului brincovenesc. Dar a venit paragina... Cîțiva ani, ferma din localitate a avut aici birouri, dormitoare, depozite de cereale. Ancadramentele ușilor și geamurilor s-au spart, pereții s-au acoperit de zgîrieturi, tapetul a lăsat locul unor murdare zugrăveli. Mucegaiul a instaurat în cele aproximativ 50 de încăperi un aer greu, insalubru... Și iată că ferma a plecat. Și iartă că a venit Direcția Muncii. La sfîrșitul lunii aprilie a pus aici un paznic, martor solitar și neputincios al decăderii clădirii. Poate că va fi aici un sanatoriu, poate o casă de creație, poate... Pînă atunci zidurile sînt macerate de ploi, șobolanii și păsările își împart interioarele, foișorul e pustiu. In curte, ca smulse de explozii, cîteva panouri de cear și beton își arată orbitele, fără glorie și fără anume. Numai paragină. C. IONESCU In curînd, pe ecranele cinematografelor din județ, va rula filmul „Omul care valora milioane" tmprimr Curat birocrație, tovarășe director! Există în cadrul consiliului popular județean o direcție de gospodărie comunală și locativă care coordonează activitatea a două întreprinderi din acest sector, mari și sate. Una dintre aceste întreprinderi de gospodărie comunală are sediul în Botoșani la doi pași de susnumita direcție. Aceasta a cerut direcției o serie de materiale printre care și 3 000 de bucăți teracotă. Direcția îi răspunde „operativ“ la 25 septembrie prin adresa 2557 că-i anulează repartiția pe trimestrul IV care începea exact peste... 5 zile ! „In situația în care la finele trimestrului III vor mai exista cantități de materiale de strictă necesitate neridicate din depozitul I.T.A. Suceava vom lua măsurile cuvenite“ mai afirmă adresa, care este semnată și parafată de tovarășul director, ing. Borșan Anton și de contabilul șef Marin Cornelia de la direcția amintită. Cîteva lucruri nedumeresc il era nevoie chiar de o adresă atît de fermă pentru a rezolva o situație practică la numai doi pași ? 2. cum adică se anulează repartiția pe trimestrul IV care nici nu începuse, dar se dă speranța unei aprovizionări din trimestrul III care se sfîrșea ? Lung și încurcat e drumul hîrtiilor ! Călduțe în birouri. Se face deja focul Ciubucul In redacția noastră a sosit într-o dimineață tovarășul Marcel Burlea, îndrumător la Întreprinderea de plante medicinale din Botoșani care ne-a relatat cu firească revoltă cetățenească următorul fapt : la hala de legume și fructe s-a găsit un plic conținînd suma de 1245,25 lei. Era de față multă lume. S-a emis părerea, care ulterior s-a confirmat, că banii au fost pierduți de cetățeanca Jidec Floarea, funcționară la bancă. Corneanu Vasile, din strada Karl Marx, 15, s-a oferit atunci să nu ia banii asupra sa și să-i înmîneze păgubașei pe motivul că o cunoaște. Și într-adevăr, confruntarea dintre păgubașă și „binevoitor“ s-a produs. Acesta din urmă însă a pretins pentru gestul său suma de 150 lei. ..E dreptul meu“ ar fi spus ! Dar cine i-a impus mă rog această „datorie“ de a lua asupra sa banii pierduți din moment ce firesc acești bani puteau rămîne cel mult la gestionara aprozarului unde au fost găsiți ? Se pare că opinia cetățeanului Corneanu e grav bolnavă. Chiar dacă în ultimă instanță n-a primit decît 100 de lei, cit i-a oferit păgubașa, „l-ați primit ?“ l-am întrebat la telefon pe Corneanu Vasile. „Sigur că da !“ ne-a răspuns acesta cu parapan. Ar fi dorit poate să adauge : „E dreptul meu“. Dar am închis telefonul. Cazul rămîne însă deschis. Nimeni nu are dreptul în țara noastră să primească bani nemunciți. E în afara oricărei etici socialiste. E dreptul nostru, tovarășe Corneanu, să o spunem ! Rubrică realizată de M.URGEANU t VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro - meteorologic. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 0.30 Memoria pămîntului românesc. 101.10 Cuirs de limba spaniolă Ciclul II, secția a 44-a. 10.30 Radio școală (reluarea emisiunii din 8 oct.) 10.50 Ce frumoasă-i țara mea — program de cîntece. 11.05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11.25 Cîntă Mariia Schipor și Efta Botoca. 12.00 Melodii de ieri și de azi ale compozitorului Elly Roman. 12.15 Recital de operă George Niculescu-Basu. 12.25 Moment științific. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Din cîntecele străzii. 14.50 Muzică populară interpretată de Rodica Dima, Ionică Schiponică și Florea Bumea. 15.20 Radio-publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.45 Mari orchestre de estradă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Doine și jocuri populare. 18.10 Radio-anchetă economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 10.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Piese folclorice de virtuozitate. 20.25 Zece melodii preferate. 21.45 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.45 Melodii aproape uitate. Emisiune de Iulia Cristea. 23.10 Un cîntec drag — muzică ușoară. 23.45 Moment poetic. Versuri din „Culegerea de poezii populare" de Lucian Blaga. 23.50 Cîteva minute cu Rex Gildo. 6.03—3.00 Estrada nocturnă. # curier Emilia Palamaru — Botoșani . Direcția județeană de poștă și telecomunicații ne confirmă cele relatate de dv. în scrisoare. Totodată, sîntem informați că factorul poștal Damian a fost înlăturat din muncă. AVERTISMENT Am avut adeseori prilejul să ne convingem de „bunele intenții“ ale anonimilor, care fără pic de jenă se adresează redacției pentru a le da cîștig de cauză în diversele lor insinuări la adresa altora. Recent, o nouă mostră de acest fel a sosit pe adresa noastră și ... semnată ca de obicei — un grup de muncitori. De această dată, dumnealor, anonimii, sînt de la I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani și ne avertizează că dacă nu-l vom pune la punct pe Antoniu se vor adresa și mai departe. N-avem nimic împotrivă. Le recomandăm însă să-și spună și numele. O PROPUNERE Intîmpinînd greutăți în judecarea unor litigii și pronunțarea celor mai corecte hotărîri, comisia de judecată de pe lîngă cooperativa agricolă de producție din Ibănești, sugerează ideea organizării unor instructaje și schimburi de experiență pe plan județean, la care să participe toți președinții și secretarii acestora. Cel mai indicat organ pentru a da viață propunerii făcute, își dau cu părerea semnatarii scrisorii adresate redacției, ar fi oficiul juridic din cadrul uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Plecînd de la convingerea că o asemenea propunere va constitui o problemă de analiză pentru oficiul juridic amintit, sperăm că propunerea comisiei de judecată de la C.A.P. Ibănești va avea ecoul așteptat. MERITA SANCȚIONAT Cu cîteva zile în urmă, Mihalache Zbughiu din comuna Coțușca (în vîrstă de 65 de ani), a adresat redacției o scrisoare prin care ne informa că în perioada anilor 1950—1956 a lucrat pe funcția de cantinier la fostul Gostat Coțușca, în prezent fermă a I.A.S. Săveni. Ajungînd la vîrstă pensionării a solicitat conducerii I.A.S. Săveni să-i elibereze o adeverință de vechime în muncă. Prima oară pe data de 20 februarie a.c., a doua după două luni și în sfîrșit, a treia oară, s-a adresat personal. La insistențele tov. Zbughiu consiliul de administrație al I.A.S. s-a rezumat să-i spună în treacăt tovarășului Dumitru Ungureanu, șeful serviciului personal să rezolve această cerere. Dar totul a rămas ca la început. Indignați de această nepăsare ne-am deplasat la fața locului pentru a afla din ce motive se petrec asemenea lucruri la I.A.S. Săveni. Verificînd evidențele, inginerul șef Ioan Zmeu, cu care am luat legătura, a rămas surprins de acest fapt și ne-a asigurat că a doua zi șeful serviciului personal va fi chemat în fața consiliului de administrație pentru a întocmi actul solicitat și pentru a i se aplica sancțiunea meritată pentru neglijență. Este oare acesta unicul mijloc de a determina pe neglijenți să-și facă datoria? Oare consiliul de administrație nu putea să preîntîmpine asemenea acte de indisciplină, făcîndu-și timp pentru a verifica din cînd în cînd activitatea salariatului său din subordine, să nu mai fie determinat să ia măsuri în extremis ? LUCRAREA A FOST TERMINATA, DAR ȘANTIERUL A RĂMAS In luna aprilie a.c., Electromontaj Bacău, lotul Botoșani, a început lucrări de modernizare a rețelei electrice de pe strada Alexandru cel Bun din localitate. Cetățenii s-au bucurat. Pe de o parte pentru că iluminatul public s-a îmbunătățit, dar în același timp sunt și nemulțumiți pentru că lucrarea n-a fost dusă pînă la capăt. La intersecția străzii amintite cu cele care poartă numele de Carpați si Mărăști au rămas pe trotuoare mormane de pămînt. Tot prin apropiere (intersecția străzilor Alexandru cel Bun și Mărăști) se află și în prezent o priză de pămînt care oricînd poate da naștere la accidente. Am dori să aflăm cînd au de gînd tovarășii de la Electromontaj să termine ce au început, să lucreze, cum s-ar spune, gospodărește ? P. STIHI Botoșani COSTACHE VATAVU — Trușești: Ne miră faptul că deși cunoașteți foarte bine pentru ce motive vi se rețin cei 900 lei, totuși ne scrieți să intervenim pentru a vi se da câștig de cauză. Aflați, așadar, și de la noi că suma, amintită trebuie să o restituiți deoarece1 ați refuzat să clarificați unele situații din dosarul de pensie privitoare la actele ilegale anexate. Și apoi, dacă v-ați declarat nemulțumit de primită, de ce nu au decizia contestație, așa cum vă făcut dă dreptul art. 43 din H.C.M. nr. 252/1967 ? VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 10.00 Ce-ați dori să re rei, de Rembrandt, vedeți ? Prezintă Vasile Flo-Tele-enciclopedia. rea. 11.00 Închiderea emi- 19.00 Tele-universitatea siunii de dimineață. 19.30 Telejurnalul de 18.05 Studioul școlari- seară. lor. 20.00 Film artistic. Imagini bihorene. „Nu se știe nicio Reportaj filmat de dată“ — coproduc Victoria Ionescu. ție franco-italiană. Imaginea Gh. 21.35 Reflector. Neacșu. 21.55 Mult e dulce și 18.30 Consultație tele- frumoasă. nică TV. 22.20 Varietăți pe peli-18.45 Criterii. culă. Arte frumoase. 22.45 Telejurnalul de — Istoria unui ta noapte, blou : Haaman ce- 23.00 Închiderea emițînd iertare Esthesiunii. Botoșani. Secvență pe strada Unirii Fotografia : I. DORNEANU t