Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-09 / nr. 2640

Anul XXVI nr. 2640 joi 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani în sala de pe strada Karl Marx nr. 33, a a­­vut loc miercuri după­­amiază o adunare festi­vă consacrată împlinirii a 25 de ani de la re­apariția legală a ziaru­lui „Clopotul“, organ al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. și al Consiliului popular ju­dețean. La festivitate au luat parte tovarășii Dumitru Breabăn, Ioan Papară, Bratu Păun, secretari ai Comitetului județean de partid, Octavian Cratchi, prim vicepre­ședinte al Consiliului popular județean, Con­stantin Iurea, prim - se­cretar al Comitetului municipal de partid Bo­toșani, membri ai birou­lui Comitetului jude­țean de partid, ai comi­tetului executiv al Con­siliului popular jude­țean, cadre de condu­cere din întreprinde­rile și instituțiile mu­nicipiului, redactori, co­laboratori și corespon­denți voluntari, cititori ai ziarului „Clopotul“, tipografi. Adunarea a fost des­chisă de tovarășul Ni­­colae Cîntec, membru al biroului Comitetului­­ județean de partid, re­­dactor-șef al ziarului „Clopotul“, care a vor­bit despre activitatea ziarului de-a lungul ce­lor 25 de ani. In numele Comitetu­lui județean de partid și al Consiliului popu­lar județean, tovarășul Bratu Păun, secretar al comitetului județean de partid, a adresat colec­tivului redacțional, co­laboratorilor, corespon­denților voluntari, tipo­grafilor și difuzorilor de presă felicitări și urări de spor în muncă pen­tru realizarea sarcini­lor trasate de partid. In continuare, au luat cuvîntul tovarășii Au­gustin Cordoș, directo­rul Uzinelor textile „Moldova“ Botoșani, Li­vii! Mihailovici, vice­ președinte al Consiliu­lui popular județean, directorul Direcției a­­gricole județene, Ion Maximiuc, șef de sec­ție la ziarul „Clopotul“, în încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, a fost adop­tat textul unei telegra­me adresate Comitetu­lui Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu per­sonal, în care se spune: „întruniți în aduna­rea festivă consacrată a­­niversării unui sfert de veac de la reapariția legală a ziarului „Clopo­tul“, organ al Comitetu­lui județean de partid și al Consiliului popu­lar județean Botoșani, ziariștii, colaboratorii și corespondenții volun­tari, tipografii care par­ticipă la editarea aces­tui organ de presă își exprimă totala lor ade­ziune la vastul program de dezvoltare multilate­rală a societății noastre, la politica internă și ex­ternă a partidului și, în același timp, hotărîrea fermă de a face totul pentru a binemerita și în viitor înalta aprecie­re pe care partidul, conducerea sa, o acordă presei, cuvîntului tipă­rit. Am primit cu multă responsabilitate preți­oasele indicații date lucrătorilor din presă în cuvîntarea rostită la a­­dunarea festivă consa­crată împlinirii a 25 de ani de la apariția primului număr legal al ziarului „Scînteia“. re Continuînd glorioase­tradiții ale presei (Continuare in pag. o Hl­a) ($) Adunarea festivă consacrată împlinirii a 25 de ani de la reapariția legală a ziarului „Clopotul“ SALUTUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDE­ȚEAN ADRESAT COLECTIVULUI DE REDACȚIE AL ZIARULUI „CLOPOTUL" Cu prilejul împlinirii a 25 de­ ani de la reapariția lega­lă a ziarului „Clopotul“ în­găduiți-mi ca în numele Co­mitetului județean de partid și al Consiliului popular ju­dețean, să adresez ziariștilor botoșăneni, întregului colec­tiv de muncă — lucrătorilor tipografi și difuzorilor de pre­să, corespondenților voluntari și colaboratorilor —, calde fe­licitări și urări de noi și în­semnate succese în înfăptui­rea sarcinilor încredințate de­­ partid. Această aniversare repre­zintă, în istoria presei noastre­­ locale, un moment cu multiple semnificații: în anul­­ al 25-lea de la­ eliberare, cînd întregul popor a trăit efer­vescența politică a celui de al X-lea Congres al­­ partidu­lui, s-au împlinit 36 de ani de la apariția primului număr al „Clopotului“. Sărbătorind as­tăzi evenimentul, aducem un călduros omagiu tuturor ace­lora care, de la înființarea a­­cestei tribune de luptă a par­tidului și pînă în prezent, au promovat în paginile ziarului cauza nobilă a Partidului Co­munist Român — crezul drep­tății și al adevărului în toate înfățișările sale, în­ anii grei ai ilegalității, în pofida opoziției înverșuna­te a autorităților burghezo - moșierești, cînd ziarul a fost în repetate rânduri confiscat și suprimat, datorită eforturi­lor depuse pentru pătrunde­rea curentului ■ partidului în mase, „Clopotul“ nu a înce­tat să apară, schimbîr­du-și rînd pe rînd denumirea în „Raza“, „Soarele“, „Torța“, „Valul“, „Horia“,­­ „Cloșca“, „Steagul“, „Glasul nostru“ ga­zeta a asigurat continuitatea unei vaste și veridice, infor­mări a maselor cu problemele arzătoare din acel timp. In e­­poca frămîntată a anilor 1933 - 1937, „Clopotul“ a mi­litat pentru realizarea unită­ții de acțiune a clasei mun­citoare, crearea unui larg front democratic, pentru mo­bilizarea maselor populare împotriva pericolului fascist, pentru salvgardarea interese­lor naționale, în coloanele ziarului au fost abordate, în spirit partinic, combativ, re­vendicările muncitorimii, au fost demascate condițiile grele de muncă și de viață ale tineretului și in­telectualității atașate de po­por, s-a acordat toată în­semnătatea problemelor țără­nimii, intereselor celor asu­priți. Prin întreaga sa activi­tate, prin semnăturile presti­gioase ale unor militanți de frunte ai mișcării muncito­rești și antifasciste — oameni de­­ știință, scriitori și publi­ciști —, ziarul a avut un larg ecou în rîndul maselor popu­lare din această parte a țării. Imediat după eliberarea pa­triei de sub jugul fascist, „Clopotul“ a­ văzut din nou­ lu­mina tiparului, continuînd, în libertate, bunele tradiții ale seriei sale din ilegalitate, în acești 25 de ani de apariție — înnoindu-și neîncetat înfă­țișarea și perfecționîndu-se, în pas cu presa de partid din întreaga țară — „Clopotul“ a constituit un ajutor de nădej­de, permanent și competent, în activitatea organelor noas­tre de partid, de stat și eco­nomice, în antrenarea mase­lor de oameni ai muncii la înfăptuirea complexelor sar­cini în opera de edificare a socialismului. Prin principia­litatea și operativitatea de ca­re a dat dovadă, prin orienta­rea matură, și abordarea pro­blemelor majore ridicate de realitățile vii ale județului, ziarul și-a adus un aport sub­stanțial la ridicarea calitativă a muncii în toate domeniile vieții politice, economice și social - culturale din județul nostru. Iii Colaborînd strîns cu activii­organelor județene de par­tid și de stat, lucrătorii „Clopo­tului­“ au scris cronica vie a ce­lor mai­­ frumoși ani din istoria județului, urmărind cu con­secvență participarea activă a botoșănenilor la marile eve­nimente pe care le-a trăit pa­tria de-a lungul sfertului de veac de libertate. Prin această optică înaintată, ziarul a iz­butit să slujească cu dăruire politica Partidului Comunist Român, înaltele sale țeluri. Este­ cea mai mare îndatorire și suprema onoare a muncii de fiecare zi a întregului co­lectiv redacțional, constituind și primul deziderat al activi­tății sale viitoare. Comitetul județean de par­tid și Consiliul popular jude­țean sînt pe deplin încredin­țate, că aprofundînd aria de preocupări gazetărești și lăr­­gindu-și investigațiile pentru promovarea noului, asigurînd în coloanele ziarului un larg și fructuos schimb de opinii în toate domeniile vieții so­ciale, abordînd mai combativ, mai dinamic și mai convingă­tor toate aspectele construcției socialiste, colectivul de redac­ție al ziarului „Clopotul“ va răspunde în continuare pre­țuirii și stimei de care se bu­cură în rîndul comuniștilor, ai tuturor oamenilor muncii din județ. Integrat organic în efortul constructiv al întregului po­por pentru traducerea în via­ță a mărețului program de în­florire a patriei elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului, ziarului îi revine înda­torirea de a reflecta politica partidului, de a întreține un dialog nemijlocit cu masele, de a pătrunde mai adînc în toate problemele ce-și au iz­vorul în năzuințele de zi cu zi ale oamenilor muncii. Va fi o datorie de onoare pentru fiecare redactor să-și perfec­ționeze necontenit pregătirea profesională, să depună efor­turi susținute pentru ridica­rea nivelului publicistic al ziarului. La sărbătorirea unui sfert de secol de muncă neobosită în slujba răspîndirii cuvîntu­lui partidului, urăm întregu­lui colectiv redacțional, cola­boratorilor, corespondenților voluntari și lucrătorilor tipo­grafi, noi și importante suc­cese în munca de mare răs­pundere ce Ie este încredința­tă în cadrul vastei activități ce se desfășoară pentru înflo­rirea multilaterală a patriei noastre socialiste. Comitetul județean Botoșani al P. C. R. Consiliul popular județean ■Mi Din partea colegiului de redacție al ziarului «Clopotul» Aducem pe această cale mulțumiri tuturor celor care au adresat felicitări colectivului redacțional cu prilejul aniversa­rii a 25 de ani de la reapariția legală a ziarului nostru. *" 'rt hj " Recoltatul fructelor, in livezile fermei Șendricenl MBOLETJUt­ DIN TOATE TAB­ELE, ONITI­VA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Mustul dulce... . .. e poate unul din simbo­lurile cele mai concrete ale toamnei, atunci cînd gîlgîie în tainicul și pot revărsat din pîntecoase butoaie. Este o vre­me a trecerii de la fruct îns­pre esențe — și din candoa­rea mustului strugurii se vor preface în pîrdalnicul „tulbu­rel", deopotrivă și pe merit căutat la ceas de odihnă tîr­­zie. Frunze galbene și arcade de ramuri cu severe revărsate în roc au împrumutat de cu­­rînd municipiului mireasmă de podgorie. In spatele îmbietoa­­relor panouri (Mustărie, La cu­lesul viilor ș.a.m.d.), se ghicesc mari poloboace și căni smăl­țuite de lut. Frigările cheamă de departe pe orășan, și tre­cătorul aude chemarea mustu­lui, descoperindu-i puterea în „optici" și-n „sferturi" dră­muită de către muștari, care oferă cu prietenie licorile ce­lui trudit, și însetat... Am pășit cu încredere pe sub arcadele frumos colorate, amestecîndu-ne printre mese­ni, și am închinat cu mesenii cite o cană de must dulce. CARNET Nefiind însă prea dulce și din cale afară de îmbietor, mus­tul este, „în schimb", de o singură categorie. A spus-o cu sinceritate un orășan care nu mai știa numărul cănilor în­chinate, dar era fericit că T.A.P.L.-ul a deschis în oraș mustățiile. Și este frumos, cu adevărat, să te retragi în plin centrul orașului după un pa­ravan împletit din culorile toamnei, la bufetul Victoria ori la Cramă ori la grădina Miori­ța, să asculți mustul și să in­spiri mireasma grătarului. Dar frumusețea este știrbită —și cauza stă în felul cum totul s-a improvizat. Fiindcă după cum ne spunea contabilul șef al T.A.P.L., tovarășul Mihai Popa, o mustărie se cheamă că ar trebui să îndestuleze clienții cu sărmăluțe și mămă­­liguță, cu pastramă și speciali­tăți la grătar, și chiar cu o țuică din prunele anului aces­tuia, îndeajuns de bogat. Dar mustăriile au avut numai la început sărmăluțe, iar grătarul se rezumă la mititei și cîrnă­­ciori, și deosebirea dintre lo­cul și anexele sale, mustăriile, se vede doar pe panoul fru­mos de la intrare. Ni s-a spus că tomnaticele mese, orînduite sub frunzele care cad, au să rămînă așternute pentru orășe­ni pînă la sfîrșitul lui octom­brie. E de dorit să se revizu­iască sortimentele culinare pu­se în vînzare, să se pună la punct și orarul de funcționare. Ca să putem închina nestînje­­nițî, în bună pace, mustul și tulburelul ! A. RUDEANU Redacția­­­ administratis­t Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane. Redactor șef — 13211 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 148/ Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1105 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 HOTĂRlRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea sa­lariilor lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, de mecanizare a din alte unități agriculturii și agricole de stat, precum și a specialiști­lor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotă­rîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat ur­mează să fie majorate în me­die cu 9 la sută­­­­ împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul­­ 1967, se asi­gură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în coo­perativele agricole de produc­ție s-a acordat o creștere me­die a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în între­prinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de sa­lariați din agricultură ale că­ror venituri anuale vor fi cu a­­proximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul con­dițiilor de lucru din agricul­tură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointe­reseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obține­rea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehni­ce, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agri­culturii de stat cit și în cel co­operatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salarii­lor lucrătorilor din unitățile a­­gricole de stat și ale specia­liștilor din cooperativele agri­cole de producție cu rezulta­tele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activi­tatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarci­nilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale acti­vității pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cu­prinde două părți — partea cea mai mare d­e 80—90 la sută se acordă lunar, iar par­tea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planu­lui de producție. Pentru a cointeresa pe lu­crătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de re­zultatele fermei unde își des­fășoară activitatea, indepen­dent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agri­cole. Veniturile lucrătorilor din în­treprinderile de mecanizare a agriculturii — IMA — vor fi condiționate atît de îndeplini­rea planului de lucrări expri­mat valoric, cit și de realiza­rea producțiilor planificate la principalele culturi în coope­rativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lu­crări de calitate cit mai bună și la timpul optim în coopera­tivele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia­ 4 © pre­mii în cursul anului pentru re­zultate deosebite în muncă ș de gratificații la finele anului în funcție de depășirea venitu­lui net pe termă sau a benefi­ciilor planificate pe Intreprin­dere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea pla­nului de venituri al întreprin­derii. Totodată, li se pot acor­da premii pentru depășirea producției planificate la prin­cipalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita u­­nei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținu­te peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota con­cretă cit și condițiile de pla­­tă a­ premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se în­cheie între cooperative și în­treprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde regle­mentări care, ținînd seama de condițiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la mo­dul de încadrare a salariați­lor permanenți, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salariza­­­rea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de pro­ducție să acorde specialiștilor agricoli din C.A.P. pentru con­tribuția adusă la realizarea planului cooperativei o retri­buție de 15 la sută din valoa­rea zilelor de muncă cuveni­te președintelui, iar pentru de­pășirea sarcinilor de produc­ție o retribuție suplimentară la nivelul celei primite de pre­ședinte. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea sa­lariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperative­le agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii pre­vederilor celui de-al­­ X-lea Congres al partidului, referi­toare la ridicarea nivelului­­-de trai al oamenilor muncii și ale Hotăririlor Plenare a C.c­­­-­u­­lui Central al P.C.R., din octom­brie 1967, cu privire la îmbu­nătățirea sistemului de sala­rizare și majorarea salariior. Aceasta va reprezenta în ace­lași timp un puternic stimulent pentru salariații din toate uni­tățile acestui important sec­tor al economiei naționale, in vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico - mate­riale și a forței de muncă pentru obținerea unor produc­ții sporite atît în sectorul ve­getal cit și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de a­­provizionare a populației cu produse agroalimentare, cât și a industriei cu materii prime. In pagina a III - a Nasuri ferme împotriva celor care frîneazâ lucrările agricole actuale CITEVA SÄPTÄMINI PINÄ LA TERMENUL DE INTRA­RE IN FUNCȚIUNE A FA­ BRICII DE BRINZETURI DIN DOROHOI încă din primăvara anului trecut, dorohoienii sunt marto­rii înălțării celui mai impor­tant obiectiv industrial din planul de investiții al județu­lui, cu termen de punere în funcțiune în acest an, începe­rea cu întîrziere a lucrărilor și evoluția lor nesatisfăcătoare au făcut ca lună de lună să nu se poată vorbi decît de res­tante. In acest an, pe măsura apropierii termenului de pune­re în funcțiune, factorii de răspundere-constructor, bene­ficiar, proiectant-reprezentan­­ți ai forurilor lor tutelare, și-au dat de cîteva ori întîlni­­re, au analizat situația obiec­tivului în construcție, au sta­bilit măsuri, și-au luat anga­jamente. S-au­ întocmit diverse grafice de execuție: pe­­ încă­peri, pe oameni, colorate sau scrise la mașină, pentru ca pînă la urmă nici unul să nu fie respectat. Utilitatea analizelor, a gra­ficelor de execuție nu­ poate fi pusă la îndoială, după­ cum nu pot fi puse la îndoială și unele rezultate bune ale aces­tora. Astfel, s-au făcut aprovi­zionări cu o serie de materiale care lipseau, s-au stabilit — e drept cu mare întîrziere — o serie de soluții de către proiec­tant. Dar totul trebuie judecat prin prisma rezultatelor prac­tice care, în cazul nostru, în­­tîrzie să se arate tocmai aco­lo unde ar trebui —­ în evo­luția lucrărilor. Pentru că în folosirea judicioasă a mate­rialelor, utilajelor și oameni­lor de care șantierul dispune, există încă numeroase ne­ajunsuri nu pentru prima da­tă întîlnite chiar la acest punct de lucru. Ele se perpe­tuează și acum, cînd tim­pul care ne mai desparte de­­ data stabilită pentru punerea în funcțiune, se­­ mai împarte doar în săptămîni. In dimineața zilei de 1 octombrie, șeful punctului de lucru , susținea că progra­mul­­ de lucru , începe la 7, în timp ce unul din șefii de e­­chipă, spunea că la 6,30.­­ Cu 15­ minute după, ora 7,,pe șan­tier nu se putea vorbi de în­­­­ceperea lucrului. Capete­ .în­tre umeri, mîini pînă la coa­te în buzunare, pași amor­țiți — era tot ce putea să se cheme mișcare. Șase munci­tori stăteau jos lîngă castel, alții șase stăteau de vorbă în­­ fața corpului principal. 13 admirau și rezemau o grăma­dă de balast, iar doi îl as­cultau pe al treilea în groapa pentru rezervele de combus­tibil. Lucrau doar 8 beto­­niști în spatele corpului anexă. Betoniera nu a demarat to­tuși, decît la ora 8. Mai lu­crau 3 zugravi la exterior. Un singur om alerga de la un grup la altul. Era șeful punctului de lucru. Gh. Cos­taș. N-apuca să termine cu a­­unii și era strigat de alții. Sta­bilise în seara zilei prece­dente cu V. Tolol­i, șef de e­­chipă, ce­ are de făcut. Dar a doua zi șeful de echipă, n-a venit la lucru. La ora 8 pe coșul centralei termice șase ziduri mai așteptau încă in­­dic­ații. Din aceeași echipă, un­ muncitor trimis după var s-a­ oprit să scuture nuci. In­­tr-una din încăperile corpu­lui­ anexă doi oameni : șeful de echipă Vasile Balanovici și muncitorul Marcel Iones­­cu. Primul lucra la o situa­ție de încheiere a trimestru­lui, celălalt întîrziase doar 35 minute și-și schimba ți­nuta. Dialogul dintre ei a fost simplu : „De ce ai venit mai tîrziu ?“ „Mi-am luat de mîncare“ Scurt. In corpul principal un mozaicar lucrea­ză la plintă, alți doi îl țin de vorbă. De o oră trei muncitori­, în La subsol frunt cu un șef de echipă, servesc ma­sa după numai o oră de pro­gram. Oamenii par mirați că-i întreb de ce nu lucrează. „Muncim. Avem tot intere­sul. Cu­ facem atîta câști­găm“.. Vreo 6—7 elevi în practică, la echipa de izola­ții, stau degeaba. Toate a­­cestea s-au petrecut într-o oră — e drept — prima din program. Peste 30 de munci­­tori­ au început lucrul cu în­tîrziere, sau nu l-au început I­HOGAȘ (Continuare in pag. a lll-a) AUTOCRITICA NU FACE... F MARISPRAVA

Next