Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-11-08 / nr. 2666

1969 4 pagini 30 bani 8 Anul XXVI nr. 2666 sîmbătă noiembrie Vk |V =W' PROLETARI DIN TOATE TA RILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Redacția și administrația : Calea Națională nr 261 Botoșani Telefoane . Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 11075 Secțiile economică și culturală — 11487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația —11372 * V ,IV^ Uzinele textile „Moldova“. In secția de control a țesăturilor finite Fotografia : IOAN NEGREA O ÎNTREBARE PENTRU ORGANIZAȚIILE DE PROIECTARE ȘI BENEFICIARII DE INVESTIȚII AȘTEPTAȚI LUNA IANUARIE PENTRU A PREDA CONSTRUCTORULUI DOCUMENTAȚIILE TEHNICE? Organizațiile de proiectare și beneficiarii de investiții au datoria să-și multiplice, în aceste zile, eforturile în vederea elaborării și predării către executanți a documentațiilor tehnice, aducîndu-și în felul acesta aportul la pregătirea lucrărilor de investiții ale anului viitor. Dispunînd de acestea din timp, constructorul poate să se verifice cu atenție și să clarifice cu proiectanții și beneficiarii eventualele omisiuni sau deficiențe, să propună schimbarea unor soluții în funcție de posibilitățile sale de execuție, să-și întocmească cu exactitate și oportunitate necesarul de materiale și utilaje, să se adreseze, prin comenzi, furnizorilor pentru livrarea acestora la termene corelate cu graficul de execuție și să asigure în permanență forță de muncă pe măsura frontului de lucru existent, creînd astfel condiții pentru organizarea superioară a muncii, pentru realizarea ritmică a planului valoric și fizic și darea în folosință la timp, sau mai devreme a tuturor obiectivelor. Cum realizarea planului de investiții pe anul în curs a avut de suferit de pe urma predării cu întîrziere (și cu multe deficiențe și omisiuni, ajunse pe șantier fără o verificare atentă din cauza acelorași întîrzieri) a documentațiilor tehnice de către o serie de beneficiari, am considerat util să vedem dacă de data aceasta au fost luate măsuri în consecință. Cu o lună înaintea datei cînd documentațiile tehnice ar trebui să fie în posesia constructorului, lucrurile stau, conform unor date pe care ni le-a pus la dispoziție M. Bahmut, șeful serviciului plan la I.J.C.M., astfel i unitățile beneficiare din subordinea consiliului popular județean au asigurată cu documentație tehnică peste 41 la sută din valoarea de plan. Se preconizează ca pînă la sfîrșitul anului (dece nu pînă la 1 decembrie ?) să se asigure cu documentații tehnice întreaga valoare de plan. Pentru o serie de obiective importante ca : școala cu 20 săli de clasă Botoșani, școala cu 4 săli de clasă Darabani, stația de recoltare și conservare a sîngelui și centrul stomatologic ca și un mare număr de locuințe, beneficiarii nu dispun deocamdată decît de asigurări că vor avea documentațiile pînă la sfîrșitul anului. Cel mai proaspăt exemplu al efectului nepredării documentației tehnice la timp este restanța valorică de aproape un milion la construcția liceului din Botoșani. Dacă în acest caz existența unor obiective cu continuare, asigurarea documentațiilor pentru alte obiective, existența în plan a unor obiective identice (locuințe, creșa din Dorohoi) vor atenua efectul întîrzierii documentațiilor altor obiective, cu totul altfel stau lucrurile la obiectivele beneficiarilor aparținînd unor ministere și organe centrale, unde pînă în prezent doar 27 la sută din valoarea de plane acoperită cu documentații tehnice. Pentru o serie de obiective productive nu există documentații și nici certitudinea elaborării lor în termen util. Astfel Combinatul textil are în prezent doar documentația pentru stația de deferizare, urmînd ca pînă la finele anului și pe cea pentru s-o primească extinderea țesătoriei. De la tovarășul inginer A. Cordoș, director tehnic, am aflat că, conform graficului, Institutul de proiectări pentru industria ușoară trebuie să execute documentația pentru finisaj pînă la începutul lunii martie, anul viitor, că nu se cunoaște încă furnizorul utilajelor. Termenul nu satisface pe beneficiar deoarece primirea documentației după primul trimestru din an va crea greutăți, atît executantului cît și beneficiarului, greutăți care se vor răsfrînge asupra duratei de execuție a viitoarei capacități de producție. Cum și proiectantul și beneficiarul aparțin Ministerului Ariei Ușoare, stabilirea Indusunor măsuri care să ducă la devansarea terminării proiectului ar crea condiții în plus pentru o temeinică pregătire a investiției, pentru respectarea sau eventual scurtarea termenului de execuție. I.R.E. Suceava este beneficiarul obiectivului „Stație de 110 Kw.“ Săveni cu plan valoric și pe acest an. Lucrarea a fost inclusă în planul constructorului fără ca beneficiarul să se fi îngrijit de obținerea terenului. Departe de a fi clarificată este problema complexului pentru îngrășarea porcilor. Tovarășul ing. V. Apetroaie, I. HOGAȘ (Continuare în pagina a III-a) . De curind, satul Cernești din comuna Todireni s-a îmbogățit cu un nou edificiu. Este localul noului magazin al cooperației de consum, avînd spații comerciale și bufet. KD Pe poarta Uzinei de reparații din Botoșani va ieși, în următoarele zile, un nou lot de 175 motopompe ușoare,de 600 litri pe minut, pentru dotarea formațiunilor P.C.I. și care vor lua drumul beneficiarilor din țară. Motopompa care a fost omologată de curând, și a intrat în producția de serie la uzina botoșăneană, se bucură de aprecierile unanime ale beneficiarilor. La începutul lunii noiembrie 50 de elevi ai Liceului „A.T. Laurian", sub conducerea prof. Emilia Ureche, au participat la o excursie în municipiul Suceava, unde au avut o întîlnire cu elevi ai liceului nr. 2 din localitate. însoțiți de gazde, excursioniștii au vizitat ruinele cetății de scaun a Moldovei, muzeul de istorie, sala comemorativă „C. Porumbescu" și Muzeul de etnografie „Hanul domnesc“. La o asemenea excursie au luat parte și elevii de la Școala generală Stăuceni. In prezent se semnalează in depozitele de legume (beciuri, silozuri etc.) ale consumurilor colective din județ un atac masiv de melci fără cochilii, care degradează cartofii, varza și alte produse. Aceștia se pot combate cu Escartox, o substanță care se găsește în cantități suficiente la centrele de protecția plantelor din Botoșani, Dorohoi, Săveni. Centrele asigură, de altfel, și asistența tehnică necesară. La tragerea la sorți a libretelor de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme pe trimestrul III a.c. ing. Luca Andronic și Rica Laxer din județul nostru au avut norocul să-și materializeze dorințele, primul cîștigînd un autoturism Skoda 1000 MB, și a doua un Moskvici 408. DOROHOI La stația de înnobilare a nisipului Deși a primit documentația tehnică pentru stația de înnobilare a nisipului cu intîrziere, lotul din Dorohoi al Șantierului Frasin aparținînd T.C.M.M. București, condus de Ion Ivanciuc, a reușit să asigure un ritm susținut de execuție care a făcut ca in prezent realizările valorice să reprezinte față de planul anual 73,5 la sută la total investiții și 82,7 la sută la construcții-montaj. Rezultatele se datoresc muncii avantate a colectivului de muncitori, gospodăririi cu grijă a tuturor materialelor, folosirii judicioase a resurselor de care dispune și permanentei colaborări cu beneficiarul totul prin E. Vasile, dirigintele de șantier. Ritmul cu care s-a lucrat pînă acum nu mai lasă nici o îndoială asupra realizării planului anual. C.A.P. Roma. Brigada a IV-a zootehnică îmi place să hoinăresc duminica dimineața un ceas pe străzi, în neștire, bucurîndu-mă de priveliștea semenilor mei. La ceasul acela îi găsesc mai ales în piață, unde sînt atîția bărbați purtînd sacoșe și genți prin forfota dintre tarabe, în împărăția miresmelor dense și tonice pe care le răspîndesc vrafurile de țelină verde, de mărar și usturoi, morcovii roșcovani și gutuile amărui, pufoase cu carne de iască pietrificată. Dominînd panorama orașului turla macaralei din Piața Republicii pare un imens semn de avertizare invitînd prin imobilitate la liniște. Ziua se anunță totuși bogată. In jurul cîtorva autobuze se desfășoară agitația elevilor care vor pleca să viziteze plaiuri pitorești și monumente din alte părți, în timp ce elevii Liceului de muzică își poartă gravi instrumentele sub braț pregătiți să dea un concert la Fălticeni. Căci duminica este și ziua excursiilor, a ieșirilor de la sfîrșit de săptămînă botezate de la un timp și la noi cu vorba englezească weekend. Pe la prînzișor alte grupuri de liceeni preocupați cu dereticatul de toamnă al bulevardului au adunat mari cantități de frunze pe care le clădesc în grămezi și, acolo unde locul o permite, ele se transformă în ruguri, celebrînd apropierea sezonului purificării prin ger. Printre blocuri o echipă zgomotoasă de școlari mai mici execută cu naturalețe regizată tumbele și grimasele pe care ochiul aparatului de filmat, mînuit de dirigintele lor le fixează pentru a dovedi după montaj că terenurile de joacă pentru ei așteaptă încă să fie amenajate. Preferințelor împărțite li se oferă în inima orașului o oază de liniște cu prospețimea aerului spălat de ploaie din acuarelele Veronicăi Gridinoc, în expoziția atunci deschisă, iar la sala de sport un prilej de emoții sportive, întrecerea fetelor de la Viitorul Dorohoi cu cele de la Ș.S.E. Constanța este asistată exploziv de un grup, ceva mai numeros decît sportivele, de turbulenți travestiți în spectatori și ale căror emisiuni sonore nu se știe, dacă mai sînt, și altceva de NOTE DE REPORTER PAIETA DE TOAMNA cît huiduieli. Ceea ce nu putem spune că-i privește numai pe ei. Ocrotiți de semnul blind al cerului pastel, înaintat,în drepturile burniței de noiembrie ca un promontoriu însorit în inima oceanului, vreo 70 de turiști (cu care ne-am întîlnit, ar fi fost și alții) au zăbovit în muzee și în fața monumentelor ce stau mărturie vechimii și nobleței acestui oraș. Printre ei, 10 tinere din Dersca, ucenice în meșteșugul cusăturilor naționale înregistrează linii și nuanțe de culori care le vor învia involuntar în memoria retinei cînd vor ioa acul să stilizeze geometric maci și viorele pe zi și pe șteri gare. Apoi cade, atît de repede, cortina de beznă. începe un nou spectacol, același de fiecare duminică seara, dar mereu altul. Calea Națională e invadată de mulțime. Sînt printre cei care fac obișnuitul tur de la Agenția teatrală pînă la cinematografe mai ales chipuri tinere, foarte mulți elevi. Curiozității lor devorante li se oferă, în foșnetul străzii scăldate de lumina stranie a neonului, atmosfera potrivită , trăirii în imaginație a celor mai nebănuite călătorii în spațiile geografiei, dar mai ales ale umanității, pentru a-și găsi niște coordonate ale lor. La casa de cultură, obișnuiții tablelor și șahului au trebuit să cedeze sala; două uteciste de la Fabrica de confecții o pregătesc pentru seara de dans pe care organizația U.T.C. a organizat-o pentru tinerele lucrătoare și prietenii lor. O astfel de călătorie, în timp, fac cei veniți în seara aceasta la teatru. In două spectacole cu titluri și metehne din alte veacuri regăsim înveseliți ceea ce ni se pare mereu nou. La sala mică întîlnire în premieră cu șiretenia hîtră a jupînului Pathelin și sporovăială cumetrelor de felul lui Gurton. In lumina străzii și a rampei mirajul călătoriei durează biruind apăsarea timpului, înainte de ivirea luminii, la ceasurile trei ale dimineții, la maternitate s-a născut încă un botoșănean. Seara, tîrziu, într-o curte se prelungește zvon de nuntă. Și dimineața, odihniți la minte și la trup oamenii reiau firul muncii de acolo de unde l-au lăsat sîmbătă. A fost și această duminică o zi bogată. L BIȘOC Portret in alb Fotografiat I. DORNEANU IN SATELE NOASTRE AVEM INCA DE FĂCUT MULTE LUCRU! Interviu cu tovarășul VASILE VATAMANU, președintele C. A. P. Tudora 1., Cînd am anunțat în ședința noastră de machetă intenția de a scrie interviul de față unii dintre colegii mei au ridicat obiecții. Considerați că treburile nu merg tocmai bine în cooperativa pe care o conduceți ? • PRODUCȚIA ■ PERFORMANȚE * GREUTĂȚI ■ AGROTEHNICA MODERNĂ • CADRELE TEHNICE ■ NEMULȚUMIRILE • SIMPATII n PREȘEDINTELE • CRITICI ■ DATORII — Mai întîi să vedem cum înțelegem că treburile merg prost într-o cooperativă agricolă. Eu consider că aceasta se întîmplă cînd lucrările nu se fac la timp, cînd acestea se fac prost, cr noi, la Tudora, dimpotrivă, am executat lucrările agricole din acest an într-o ritmicitate conform planificărilor întocmite. Că producția nu răspunde celor mai avansate cerințe, aceasta, fiind vorba de agricultură, se datorează și condițiilor climaterice vitrege. Nici am avut în acest an 320 ha. porumb inundate, iar alte 500 ha. nu au reușit să ajungă la coacere în timpul optim. 2. Dar recoltatul, visămînțările, în ce ritm s-au făcut ? — In termenii prevăzuți. Cele 715 ha. de grîu au fost însămînțate pînă la 8 octombrie, cu două zile înainte de data stabilită de județ. Recoltatul, este, de asemenea, terminat. 3. Referiți-vă în continuare Ha performanțele înscrise de producțiile cooperativei Tudora in acest an. — Am dat producții mari în primul rînd la finețe naturale: 4.500 kg. fin uscat la ha. și 10.000 kg. la lucernă. Față de condițiile acestui an nici legumicultura n-a mers prost. S-au obținut 10.000 kg. de ceapă la ha., iar la varză vom obține cam 30 000 kg O cultură de la care am scos. la fel, producții bune, a fost orzul: 3.400 kg la ha. 4. Dar producții slabe, la ce culturi ați înregistrat ? — In primul rînd la porumb, unde vom obține 1300 kg. la ha. față de 2100 cît a fost planificat. Nici cu producția de cartofi nu sîntem mulțumiți, cu atît mai mult cu cît în 1967 cooperativa noastră obținea locul I pe țară la această cultură. 5. Ce cauze au determinat aceste producții slabe 1 — In general condițiile climaterice vitrege din acest an, de care am mai pomenit. Inundațiile s-au ținut lanț. ION MURGEANU (Continuare in pagina 8 Il-a)